Suspendare hotarare aga Spete. Decizia 36/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 36
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liliana Palihovici
JUDECĂTOR 2: Geta Sandu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Comercial privind pe apelant I și pe intimat SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE "M", având ca obiect suspendare hotărâre A, apel formulat împotriva sentinței comerciale numărul 20/camera de consiliu din 21 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- apel la al 2-lea termen;
- prin cererea de apel se solicită judecarea pricinii și în lipsă;
- intimatul SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE "M" Bat rimis la dosar întîmpinare, cu duplicat necomunicat apelantei, după care
Instanța, avînd în vedere că întîmpinarea formulată de MBe ste depusă peste termen va lua întîmpinarea ca note de concluzii scrise și, verificînd actele și lucrările dosarului, constată apelul în stare de judecată și rămîne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Prin sentința comercială nr. 20/21.11.2008 pronunțată de Tribunalul Iașis -a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta M - în contradictoriu cu pârât SC -; s-a anulat în parte hotărârea nr. 11/23.11.2007 a Adunării Generale a Acționarilor de la - în ceea ce privește punctele 1,2,3,4,6,și 7 din hotărâre și s-a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 12,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond, investită cu cererea de anulare în parte a hotărârii nr. 11/2007 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor de la SC -, a reținut următoarele:
Din analiza documentației ce a stat la baza Adunării Generale Extraordinare a acționarilor pârâtei SC - nu reiese dacă a fost respectată prevederea impusă de art.117 alin.1 din Legea nr.31/1990 coroborat cu art.119 alin.1 din același act normativ privitoare la titularii dreptului de convocare a adunării generale și la necesitatea convocării adunării generale stabilite de titularul dreptului de convocare.
Potrivit dispozițiilor legale anterior citate, dreptul de a convoca adunarea generală revine consiliului de administrație sau directoratului ori de câte ori este necesar sau la solicitarea acționarilor care individual sau împreună dețin 5% din capitalul social, chiar și mai puțin în cazul unei prevederi exprese în actul constitutiv, în probleme ce țin de competența adunării generale a acționarilor.
În cazul adunării generale extraordinare a SC - din data de 23.11.2007 nu reiese modalitatea în care s-a stabilit în primul rând necesitatea convocării adunării generale sau existența unei cereri din partea unui sau mai multor acționari în condițiile art.119 alin.1 din Legea nr.31/1990, iar în al doilea rând dacă președintele consiliului de administrație ce a emis și publicat convocatorul a fost abilitat în acest sens de către consiliul de administrație.
Încălcarea prevederilor legale anterior amintite atrage nulitatea relativă a hotărârii contestate în limitele determinate de reclamantă, nulitatea neputând fi acoperită prin participarea reclamantei la ședința adunării generale extraordinare din data de 23.11.2007 și exprimarea votului de către aceasta.
De asemenea, din analiza procesului-verbal încheiat cu ocazia ședinței Adunării Generale Extraordinare a acționarilor societății pârâte reiese că nu au fost respectate prevederile art.129 alin.2 din Legea nr.31/1990 întrucât consilierul juridic desemnat să îndeplinească calitatea de secretar nu avea calitatea de acționar al societății pârâte astfel încât atribuțiile legale ce revin secretarului nu au fost exercitate de către un acționar al societății pârâte, motiv de natură a atrage nulitatea relativă a Hotărârii nr.11/23.11.2007 a Adunării Generale a Extraordinare a Acționarilor de la SC - în ceea ce privește punctele nr.1,2,3,4,6 și 7 din hotărâre.
Dispoziția legală prevăzută de art.129 alin.2 din lg. nr.31/1990 este una de control reciproc în cadrul societăților pe acțiuni cu acționariat complex, constituind o dispoziție în favoarea acționarilor la care aceștia nu pot renunța decât expres.
Ori din analiza procesului-verbal al ședinței AGA extraordinare din data de 23.11.2007 nu reiese că reclamanta ar fi renunțat în mod expres la dispoziția de favoarea în sensul nedesemnării unui sau a trei secretari ce să exercite atribuțiile conferite de art.129 alin.2 din Legea nr.31/1990, astfel încât în lipsa unei renunțări exprese hotărârea contestată este lovită de nulitate relativă ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului vătămător.
În ceea ce privește cel de al treilea motiv de nulitate invocat de reclamantă se reține că la data de 23.11.2007 Hotărârea AGA extraordinare din data de 28.04.2006, prin care s-a majorat capitalul social al societății pârâte, era suspendată prin Sentința civilă nr.28/01.11.2006 a Tribunalului Iași însă prin Decizia nr.650/20.02.2008 ÎCCJ, secția comercială, a admis recursul pârâtei SC -, a modificat Decizia nr.76/03.09.2007 a Ap. I, secția comercială în sensul că a admis apelul pârâtei și pe fond a respins acțiunea reclamantei de anularea a Hotărârii AGA extraordinare nr.4/28.04.2006.
În consecință, în raport de decizia ÎCCJ la data verificării legalității hotărârii nr.11/23.11.2007 a AGA extraordinare a pârâtei SC - sub aspectul capitalului social deținut de acționari ( în special SC - SRL ) reiese că în mod corect la adunare au participat acționarii ce dețin 96,0223% din capitalul social, cauza de nulitate existentă la data de 23.11.2007 fiind înlăturată retroactiv de Decizia nr.650/2008 a ÎCCJ, secția comercială, astfel încât motivul de nulitate invocat de reclamantă nu este incident.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel SC - prin reprezentantul său legal criticând-o pentru netemeinicie.
Susține apelanta că hotărârea nr. 11/2007 contestată în cauză a fost luată cu respectarea tuturor prevederilor legale.
Astfel, la data de 18.10.2007, la SC - Iaa vut loc Consiliul de Administrație, iar ca prim punct pe ordinea de zi a fost aprobarea convocării Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din data de 23.11.2007 ora 11,00, cu șapte puncte pe ordinea de zi prezentată.
Consiliul de Administrație de la SC - I, în unanimitate de voturi, a aprobat convocarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor în data de 23.11.2007, ora 11,00 cu cele 7 puncte prezentate și în urma analizării acestora.
Înainte de ținerea adunării generale, respectiv la data de 16.11.2007, Consiliul de Administrație de la SC - I s-a întrunit din nou în ședință, în vederea aprobării materialelor aflate pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor de la SC - I din data de 23.11.2007 ora 11,00. În urma analizării materialelor prezentate și a discuțiilor purtate, Consiliul de Administrație, cu patru voturi pentru și un vot împotrivă a avizat punctul 1 de pe ordinea de zi, cu trei voturi pentru și 2 voturi împotrivă a avizat punctele 2,3,4,6 și 7 de pe ordinea de zi.
Având în vedere cele 2 decizii ale Consiliului de Administrație, consideră apelanta că au fost respectate prevederile art. 117 alin. 1 și 119 alin. 1 din Legea 31/1990.
Convocarea adunării generale s-a făcut la solicitarea acționarului majoritar SC - SRL P, deținător al unui număr de 69,157% din capitalul social.
C de-al doilea motiv de nulitate reținut de instanța de fond a fost încălcarea prevederilor art. 129 alin. 2 din Legea 31/1990 în sensul că, consilierul juridic desemnat să îndeplinească calitatea de secretar nu era acționar al societății pârâte, astfel încât atribuțiile legale ce revin secretarului nu au fost exercitate de către un acționar al societății pârâte.
Învederează apelanta faptul că, pentru întocmirea procesului verbal de ședință, acționarii prezenți, respectiv SC - SRL, M și, de comun acord au desemnat pe d-na consilier juridic, în calitate de secretar tehnic, pentru efectuarea tuturor operațiunilor, motivat de faptul că niciodată de la înființarea societății și până în prezent, acționarii semnificativi în număr restrâns de maxim 3, nu și-au întocmit singuri procesul -verbal ci au desemnat o altă persoană prin propria lor voință, respectându-se prevederile art. 129 alin. 2 și 5 din Legea 31/1990 modificată și completată: "Președintele va putea desemna dintre angajații societății, unul sau mai mulți secretari tehnici care să ia parte la executarea operațiunilor prevăzute la alineatele precedente din lege".
Alăturat cererii a depus la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinare intimata Societatea de Investiții Financiare "M" - B prin reprezentantul său legal a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că adunarea generală nu a fost convocată în mod valabil, ceea ce atrage nulitatea absolută a hotărârilor adoptate în cadrul acesteia.
În ceea ce privește motivul al doilea de apel, și acesta este neîntemeiat, apelanta încălcând dispoziția legală referitoare la alegerea secretarului adunării generale, alegere care este de atributul adunării generale.
Intimata a invocat și încălcarea disp. art. 125 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 referitoare la depunerea procurilor de către reprezentanții acționarilor în adunarea generală cu 48 de ore înainte de adunare, sub sancțiunea pierderii exercițiului de vot, susținând că acționarul majoritar SC - SRL P și-a pierdut exercițiul acestui drept.
Examinând motivele de apel invocate, actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale aplicabile în materie, instanța constată apelul neîntemeiat, pentru considerentele ce vor fi expuse.
În cauză s-a solicitat anularea în parte a Hotărârii nr. 11 Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor de la SC - din data de 23.11.2007.
Instanța reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, coroborate cu dispozițiile art. 119 alin. 1 din același act normativ, dreptul de a convoca adunarea generală revine consiliului de administrație sau a directoratului, convocarea făcându-se ori de câte ori este necesar sau la solicitarea acționarilor care dețin 5% din capitalul social.
În speță însă, nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiției referitoare la convocarea adunării generale de către consiliul de administrație, directorat sau de către acționarii ce dețin 5% din capitalul social, cum corect a reținut instanța de fond.
Deși apelanta a susținut că a respectat prevederile legii introducând pe ordinea de zi a ședinței Consiliului de administrație din 18.10.2007 aprobarea convocării Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 23.11.2007, instanța nu poate primi această apărare, includerea respectivei aprobări pe ordinea de zi neavând natura și efectele unei convocări propriu-zise.
În ceea ce privește susținerea referitoare la convocarea adunării generale la solicitarea acționarului majoritar SC - SRL P, deținător al unui procent de 69,157% din capitalul social, aceasta nu a fost probată în cauză, urmând a fi respinsă ca atare.
Așa cum rezultă din extrasele din Monitorul Oficial al României nr. 2879/19.10.2007 și din ziarul "Ziua" din 20.10.2007, aflate la filele11,12 dosar, adunarea generală a fost convocată de către președintele consiliului de administrație.
Apelanta nu a susținut însă nici un moment că președintele consiliului de administrație a fost împuternicit de către consiliul de administrație să convoace adunarea generală și nici nu a înțeles să facă dovada existenței unui asemenea mandat.
Prin urmare, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a reținut încălcarea dispozițiilor art. 117 alin. 1 și 119 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 privitoare la titularii dreptului de convocare a adunării generale și la necesitatea convocării acesteia.
Referitor la motivul de apel privind calitatea persoanei ce poate îndeplini funcția de secretar, Curtea reține că apelanta nu a contestat faptul că secretarul ce a întocmit procesul -verbal nu are calitatea de acționar, ci a invocat împrejurarea că textul de lege aplicabil în opinia sa - art. 129 alin. 5 din Legea 31/1990 -permite președintelui să desemneze unul dintre angajații societății pentru întocmirea acestuia.
Instanța nu poate primi acest punct de vedere
Potrivit disp. art. 129 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 adunarea generală alege secretarii (1 până la 3) dintre acționarii prezenți iar în conformitate cu dispozițiile alin. 4 ale aceluiași articol "unul din secretari întocmește procesul -verbal al ședinței adunării generale". Alineatul 5 al aceluiași articol reglementează dreptul președintelui de a desemna secretari tehnici din rândul angajaților pentru a lua parte la executarea operațiunilor.
Faptul că secretarii tehnici pot lua parte la executarea operațiuni lor enumerate de alin. 2,4 ale art. 129 din Legea nr. 31/1990 nu înseamnă că aceștia pot exercita atribuțiile prevăzute în mod expres în sarcina secretarilor desemnați de adunarea generală dintre acționari, respectiv pe aceea de a întocmi procesul -verbal al adunării generale, așa cum susține apelanta.
Legiuitorul a folosit o terminologie diferită ("secretari", respectiv "secretari tehnici") tocmai pentru a face diferența între aceste categorii, arătând fără echivoc faptul că procesul -verbal al adunării este întocmit de "unul dintre secretari" (alin. 4 al art. 129).
Dacă ar fi înțeles să pună pe poziție de egalitate cele două categorii de secretari legiuitorul nu ar mai fi făcut deosebire între secretari după calitatea lor (acționari sau angajați) după cel care îi desemnează (adunarea generală, respectiv președintele) și nici după terminologia folosită (secretari sau secretari tehnici).
Întrucât în speță secretarul care a întocmit procesul -verbal nu avea calitatea de acționar și nu a fost ales de către adunarea generală, în mod corect instanța de fond a reținut și încălcarea dispozițiilor art. 129 din Legea nr. 31/1990.
Pentru considerentele expuse instanța, constatând neîntemeiat apelul formulat de pârâtă urmează să îl respingă și, în conformitate cu dispozițiile art. 298 Cod procedură civilă, să păstreze hotărârea apelată ca fiind legală și temeinică.
Văzând și dispozițiile articolului 274 Cod procedură civilă va obliga apelanta la plata cheltuielilor de judecată către intimată, ca fiind parte căzută în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de "" prin reprezentantul său legal împotriva sentinței comerciale nr. 20/21.11.2008, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o păstrează.
Obligă apelanta să plătească intimatei suma de 1500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu de avocat).
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
17.06.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Liliana PalihoviciJudecători:Liliana Palihovici, Geta Sandu
