Contestaţie. Sentința nr. 1459/2014. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1459/2014 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 17-10-2014 în dosarul nr. 5878/112/2013/a1
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 1459/2014
Ședința publică din 17 octombrie 2014
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: U. I., judecător-sindic
GREFIER: F. K.
Pe rol fiind judecarea contestației formulate de contestatorii Z. V.-I., și Z. E., împotriva tabelului definitiv de creanțe întocmit de lichidatorul judiciar Cabinet individual de Insolvență I. P. S., reprezentând debitoarea Societatea E. G. SA, cu privire la creanța creditorilor M. D., M. I. și Societatea P. SRL prin administrator judiciar ULTRALEX SPRL.
Cauza s-a judecat în fond la data de 03 octombrie 2014, concluziile reprezentanților părților fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință de la acea dată, când pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise s-a amânat cauza pentru data de 10 octombrie 2014, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea hotărârii la data de 17 octombrie 2014.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată:
P. contestația formulată în dosarul de insolvență privind pe debitoarea Societatea E. G. SA Bistrița și înregistrată în prezentul dosar asociat pentru soluționare, petenții Z. V. (prenumele corect este „Z. V.-I.”, v. f. 84), Z. E., în calitate de asociați ai Soc. E.–G. SA, au contestat cererea de creanță depusă de numiții M. D. și M. I., depusă în numele lor și a Societății P. SRL Bistrița și prin care aceștia au solicitat înscrierea în tabelul definitiv al creditorilor cu suma de 377.886,67 lei ca urmare a Sentinței civile nr. 329/2012 a Tribunalului Satu M., cu mențiunea că Soc. P. SRL se află în procedura insolvenței în Dosar_ al Tribunalului Bistrița-Năsăud și este reprezentată de administrator judiciar ULTRALEX SPRL Bistrița.
În motivarea contestației s-a arătat că cererea de înscriere la masa credală s-a făcut cu rea-credință și s-a bazat pe Sentința civilă nr. 329/2012 a Tribunalului Satu M., care a fost desființată în totalitate prin Decizia nr. 80/22 octombrie 2013 de către Curtea de Apel Oradea, dispunându-se trimiterea dosarului nr._ la aceeași instanță pentru rejudecare (dosar reînregistrat cu nr._ *) și care este în curs de soluționare.
S-a precizat că reaua-credință rezultă din faptul că reprezentanții Soc. P. SRL – parte în proces, aveau cunoștință de faptul că Sentința civilă nr. 329/2012 a fost desființată, iar în rejudecare au fost reprezentați, prin mandatar, la primele termene de judecată.
S-a făcut mențiunea că Soc. E.–G. SA este înscrisă în tabelul definitiv al creditorilor Soc.P. SRL care este în faliment (Dosar nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud), iar obiectul acțiunii din dosarul nr._ * al Tribunalului Satu M. îl reprezintă chiar datoriile pe care le are Societatea P. SRL față de E.–G. SA.
De asemenea, s-a susținut că Societatea E.–G. SA nu are datorii față de Societatea P. SRL și nici față de reprezentanții acesteia, fam. M., însă aceștia au formulat acțiuni în justiție și plângeri penale începând din anul 2008 pentru a împiedica plata datoriilor pe care această societate le are față de E.–G. SA, care a fost nevoită să solicite deschiderea procedurii falimentului în luna septembrie 2013.
Având în vedere că nu există nici un temei juridic, legal, cu privire la pretențiile numiților M. D. și I. și a Societății P. SRL Bistrița ai cărei administratori și asociați au fost cei doi, contestatorii au solicitat să se respingă cererea de înscriere a acestora în tabelul definitiv al creditorilor, întrucât doresc o îmbogățire fără justă cauză, în detrimentul creditorilor reali, folosindu-se de o sentință anulată în totalitate.
În drept nu s-a invocat vreun temei legal.
La contestație s-au anexat înscrisuri (f. 4-55) iar ulterior, pentru primul termen de judecată s-a achitat și taxa judiciară de timbru (f. 69).
Intimații M. D. și M. I., în nume personal și a Societății P. SRL – în faliment, prin administrator judiciar ULTRALEX SPRL, au depus întâmpinare la contestație (f. 64-65), prin care au solicitat respingerea ca nefondată a contestației și menținerea, în continuare, în calitate de creditori în tabelul definitiv al creditorilor cu suma de 377.886,67 lei, ce reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă.
În susținerea acestei întâmpinări s-a arătat că s-a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor al Societății E.–G. SA, întrucât prin Sentința civilă nr. 329/2012 a Tribunalului Satu M. (Dosar nr._ ), pârâta-debitoare, în solidar cu Z. V. I., Z. E. și C. R., au fost obligați la plata sumei de 377.886,67 lei și chiar dacă această sentință a fost casată, s-au anexat la cererea de creanță facturi, ordine de compensare, lista stocuri nepredate care justifică pretențiile.
Pe de altă parte, s-a menționat că Sentința nr. 329/2012 a fost casată pentru că nu s-a motivat sentința și nu pentru că pretențiile ar fi fost nefondate.
Intimații au mai arătat că după pronunțarea sentinței, administratorii societății E.–G. SA au solicitat, cu rea-credință, deschiderea procedurii insolvenței, tocmai știind că trebuie să achite o sumă mare de bani și au ascuns acest lucru pentru a-i împiedica să se înscrie la masa credală.
În fine, s-a precizat printr-o NOTĂ, adăugată olograf (f. 65) că este mincinoasă susținerea că Societatea E.–G. SA este înscrisă pe tabelul definitiv consolidat al creditorilor la Societatea P. SRL, cu mențiunea că nu este înscrisă în acest tabel anexat în copie (f. 66-67).
În cauză a depus întâmpinare și lichidatorul judiciar al Societății E. –G. SA, Cabinetul Individual de Insolvență (C.I.I.) I. P. S. (f. 82-83), care a solicitat admiterea contestației cu motivarea că la data depunerii cererii de creanță, s-au aplicat prevederile art. 66 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, apreciind eronat că Sentința civilă nr. 329/2012 pronunțată de Tribunalul Satu M., constituie la acel moment titlu executoriu, însă această Sentință a fost casată prin decizia nr. 80/2013 a Curții de Apel Oradea, care a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. La termenul din data de 20.03.2014 instanța a rămas în pronunțare pe cererea de disjungere formulată de părți.
De asemenea, lichidatorul judiciar a arătat că a procedat ulterior la verificarea declarației de creanță și a înscrisurilor comunicate, atât de către creditori cât și de către contestatori, constatând că în evidența contabilă a debitoarei nu sunt înregistrate debite față de persoanele fizice M. D. și I. și nici față de Soc. P. SRL – în faliment, fapt ce rezultă și din contabilitatea creditorului intimat care a atașat atât facturi cât și chitanțe ordine de deplasare, neavând posibilitatea să aprecieze asupra valabilității documentelor.
De asemenea, lichidatorul judiciar al Societății E. – G. SA – în faliment, a mai precizat că creditorii intimați au fost de rea-credință când au atașat la cererea de creanță Sentința nr. 329/2012 Tribunalului Satu M., nefiind interesați să atașeze și decizia de desființare a acesteia, pronunțată de Curtea de Apel Oradea.
Contestatorii Z. V.-I. și Z. E., asociați ai Societății E. – G. SA au formulat, prin avocat, răspuns la întâmpinarea depusă de pretinșii creditori, intimații M. D., M. I. și Soc. P. SRL (f. 89-90), prin care au solicitat să fie înlăturate ca nelegale și netemeinice solicitările acestora, să se admită contestația formulată cu consecința respingerii cererilor de înscriere pe tabelul definitiv, respectiv radierea lor din tabelul definitiv al creditorilor debitoarei.
În susținerea răspunsului la întâmpinare, s-a arătat, în esență, că și lichidatorul judiciar reține, prin întâmpinare, caracterul nelegal al pretențiilor din cererea de creanță, petenții nu detaliază și nu fac dovada pretențiilor lor iar o analiză pe fond a lipsei de temei a pretențiilor, au făcut prin concluziile scrise depuse la Tribunalul Satu M., în dosarul nr._ *, care a fost suspendat ca urmare a înregistrării dosarelor de insolvență (s-au atașat aceste concluzii, cu înscrisurile anexă – f. 93-162).
La termenul din data de 27.06.2014, reprezentanții ambelor părți au confirmat că dosarul nr._ * al Tribunalului Satu M. a fost suspendat în baza prev. art. 36 din Legea nr. 85/2006 și s-a dispus atașarea acestui dosar la prezentul dosar. La data de 08.07.2014, contestatorii au depus copia încheierii din data de 16.04.2014 a Tribunalului Satu M., prin care s-au respins cererile de disjungere a capetelor de cerere din acțiunea principală și din reconvențională și s-a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, reținând că ambele societăți comerciale, față de care s-au formulat cereri pentru realizarea creanțelor (prin acțiunea principală și acțiunea reconvențională) sunt în insolvență (f. 172-173).
La data de 05.08.2014 a fost transmis dosarul solicitat, de către Tribunalul Satu M. (f.174) iar la următorul termen din 03.10.2014, reprezentanții contestatorilor au depus și Ordonanța de clasare din data de 12.09.2014 dată de P. de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud în Dosar nr. 558/P/2011 (f. 176-180).
Din oficiu, s-au atașat la prezentul dosar asociat acte relevante de la dosarul de insolvență (f. 188- 246 ).
Examinând întregul material probatoriu din prezentul dosar, dosarul de insolvență nr._ 13 și dosarul acvirat (atașat) nr._ * al Tribunalului Satu M., prin raportare la dispozițiile legale în materie, s-au reținut următoarele:
P. Încheierea civilă nr. 1850 din 11.10.2013 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în Dosar nr._ 13, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului debitoarei Soc. E. – G. SA Bistrița, la cererea debitoarei, în condițiile art. 27 alin. 1 și 2 rap. la art. 32 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, fiind numit lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență I. P. S. în condițiile legii (f. 107).
P. aceeași încheiere, au fost stabilite și termenele referitoare la depunerea cererilor de creanță, întocmirea tabelelor de creanță – preliminar și definitiv, conform prevederilor art. 62 alin. 1 rap. la art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, astfel:
- termenul - limită pentru înregistrarea cererii de creanță la data de 25
noiembrie 2013;
- termenul – limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și
comunicarea tabelului preliminar al creanțelor, la data de 06 decembrie_;
- termenul pentru soluționarea eventualelor contestații și pentru definitivarea tabelului de creanțe, la data de 23 decembrie 2013.
În baza art. art. 61 din același act normativ, lichidatorul judiciar a efectuat notificarea deschiderii procedurii falimentului debitoarei, prin notificarea creditorilor cunoscuți, așa cum a arătat prin primul raport de activitate (f. 192) și publicarea notificării în BPI nr._ din data de 19.11.2013 (f. 189).
În termenul stabilit prin hotărârea de deschidere a procedurii falimentului, lichidatorul judiciar a întocmit tabelul preliminar de creanțe ce a fost publicat în BPI nr._ din data de 16.12.2013 (f. 197), iar ulterior, la data de 23.12.2013 a întocmit și tabelul definitiv de creanțe ce a fost afișat la aceeași dată (f. 198-200).
Atât în tabelul preliminar cât și în tabelul definitiv au fost înscriși creditorii care au depus în termen cererile de creanță, respectiv: AJFP Bistrița-Năsăud, cu o creanță bugetară de 63.874 lei (creditorul a fost menționat în lista depusă de debitor, conform art. 28 alin. 1, lit. c din Legea nr. 85/2006) și creditorii chirografari: Porsche Leasing România IFN SA – 14.517,38 lei și Porsche Broker de asigurare – 1.315,38 lei (aceștia nu au fost menționați în lista prev. de art. 28 alin. 1, lit. c din Legea nr. 85/2006).
Ulterior întocmirii și publicării tabelului definitiv de creanțe, au mai fost depuse alte două cereri de creanțe, respectiv:
- cererea de creanță înregistrată la data de 23.01.2014 (f. 4), formulată de petenții M. D., M. I. și Societatea P. SRL – în faliment, pentru o creanță chirografară de 377.886,67 lei, justificată prin Sentința civilă nr. 329/2012 pronunțată de Tribunalul Satu M. în dosar nr._, anexată la cerere (f. 7-13);
- cererea de creanță înregistrată la data de 04.02.2014, formulată de creditoarea Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), pentru o creanță bugetară de 844 lei, justificată prin două titluri executorii (f. 205).
Ambele cereri de creanță au fost acceptate de către lichidatorul judiciar, care a întocmit, la data de 11.03.2014, un tabel definitiv rectificat de creanțe, în care a înscris pe cei doi creditori care nu au fost notificați individual, nefiind menționați în lista creditorilor, apreciindu-se că aceștia au depus cererile în termen, cu atât mai mult cu cât cererile de creanță erau justificate prin titluri executorii și nu mai trebuiau verificate, potrivit disp. Art. 66 din Legea nr. 85/2006 (f. 202-204).
Dar, înainte de întocmirea tabelului definitiv rectificat de creanțe, respectiv la
data de 04.03.2014,cum s-a arătat mai sus, asociații debitoarei E. G. SA – Z. V. I. și Z. E., au depus o „contestație la cererea de înscriere în tabelul definitiv al creditorilor” depusă de creditorii M. D., M. I. și Societatea P. S.R.L.- în faliment, reprezentată prin lichidator judiciar ULTRALEX SPRL (f.4-5), cu motivarea că Sentința civilă nr.3298/2012 a Tribunalului Satu M. a fost desființată prin Decizia nr.80 din 22 octombrie 2013, anexată contestației (f.14-22).
. că urmare a admiterii apelurilor declarate în cauză de către toate părțile, prin Decizia nr.80 din 22 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea,a fost desființată Sentința civilă nr.329 din data de 15 octombrie 2012 a Tribunalului Satu M. și s-a dispus trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru o nouă judecare, întrucât s-a apreciat că fondul cauzei nu a fost cercetat, fiind incidente dispozițiile art.297 alin.1 Cod procedură civilă, în vigoare anterior modificărilor aduse prin Legea nr.202/2010. Dosarul a fost reînregistrat la Tribunalul Satu M. cu nr._ *, la data de 02.12.2013.
In această situație, tribunalul reține că toate părțile aveau cunoștință despre situația juridică a societăților aflate în litigiu, respectiv că Soc. P. SRL era în insolvență încă din anul 2010 (fiind reprezentată în proces prin administrator judiciar Ultralex SPRL, iar societatea E. G. S.A. a intrat în faliment direct, la solicitarea debitoarei, procedura fiind deschisă prin Încheierea civilă nr. 1850 din 11.10.2013 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în Dosar nr._ 13, în condițiile art. 27 alin. 1 și 2 rap. la art. 32 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, fiind numit lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență I. P. S., în condițiile legii (f. 107).
Întrucât notificarea deschiderii procedurii insolvenței s-a făcut prin Buletinul procedurilor de insolvență nr.19.466/19.11.2013 /f.189), „ pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevăzută la art.28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art.61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență”.
Pe de altă parte, se reține că la data de 03.12.2013, lichidatorul judiciar, C.I.I. I. P. S., a depus la dosarul_ *, reînregistrat la Tribunalul Satu M., o adresă prin care a arătat că a fost deschisă procedura falimentului debitoarei E. G. SA și a anexat încheierea civilă nr.1850/11 octombrie 2013 (f.1,2 dosar_ *).
Ca atare, cererea de creanță depusă de creditorii M. D., M. I. și P. SRL- în faliment, doar la data de 23.01.2014 (f. 4) apare ca fiind tardivă față de termenul de depunere a creanțelor stabilit prin hotărârea de deschidere a procedurii falimentului (25.11.2013, v.f.107).
Cu toate acestea, lichidatorul judiciar al debitoarei E. G. S.A., C. I. P. S., a înscris creditorii într-un tabel definitiv rectificat, întocmit la data de 11.03.2014, așa cum s-a arătat mai sus și chiar dacă această contestație a fost înregistrată anterior, la data de 04.03.2014, fiind întitulată „contestație la cererea de înscriere în tabelul definitiv al creditorilor” (f.1), instanța consideră a fi o contestație la tabelul definitiv de creanțe ce poate fi promovată în condițiile art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței. (contestatorii nu au invocat vreun temei legal al contestației).
Potrivit disp.art.75 alin.(1) din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, „după expirarea termenului de depunere a contestațiilor, prevăzut la art.73 alin.(2) și până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabel definitiv de creanțe, în cazul descoperirii unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute”.
In cauză, tribunalul constată că sunt îndeplinite cerințele circumscrise textului legal menționat, pentru admiterea contestației, întrucât înscrierea în tabelul definitiv de creanțe s-a făcut în baza unei hotărâri judecătorești desființate la data prezentării, deci a prezentării unei situații nereale de către solicitanți, ceea ce a determinat, prin dol, inducerea unei erori esențiale în soluția de acceptare a cererii de creanță din partea lichidatorului judiciar, așa cum chiar acesta s-a exprimat prin întâmpinare. Mai mult, lichidatorul judiciar a luat cunoștință de Decizia Curții de Apel Oradea, nr.80 din 22 octombrie 2013 doar în urma formulării prezentei contestații.
Lichidatorul judiciar a mai arătat prin întâmpinare (f.82-83) că ulterior constatării desființării Sentinței civile nr.329/2012, a procedat la verificarea declarației de creanță și a înscrisurilor comunicate, atât de către creditori cât și de către contestatori, constatând că în evidența contabilă a debitoarei nu sunt înregistrate debite față de persoanele fizice M. D. și I. și nici față de Soc. P. SRL – în faliment, fapt ce rezultă și din contabilitatea creditorului intimat care a atașat atât facturi cât și chitanțe ordine de deplasare, neavând posibilitatea să aprecieze asupra valabilității documentelor.
Așadar, examinând și pe fond cererea de creanță depusă de petenții M. D., M. I. și Soc.P. S.R.L.-în faliment, tribunalul reține că cererea este neîntemeiată întrucât nu este susținută de documente justificative, in condițiile cerute de art.65 alin.2 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței și nici de celelalte probe administrate.
Mai întâi, este de precizat că în prezentul dosar asociat judecătorul- sindic are competența de a analiza și a se pronunța doar cu privire la pretențiile formulate de cei trei creditori față de debitoarea E. G. S.A – în faliment, nu și pretențiile acestora față de alte persoane, fizice sau juridice, din acțiunea principală și cea reconvențională, ce fac obiectul dosarului_ * al Tribunalului Satu M. (în prezent, suspendat).
Tribunalul reține că prin cererea de creanță depusă la data de 23.01.2014 (f.4), cei trei pretinși creditori au făcut trimitere la Sentința civilă nr.329/2012 a Tribunalului Satu M. prin care pârâta-debitoare a fost obligată, în solidar cu persoanele fizice Z. V.-I. și Z. E., la plata mai multor sume, reprezentând:
- suma de 202.740,26 lei, reprezintă c/v diferență stocuri nepredate, conf.expertizei I.;
- suma de 28.012 lei reprezintă c/v unor bunuri (malaxor beton, ifron și alte bunuri din anexă), proprietatea P., transferate nelegal la debitoarea E. G., precum și un transformator de 11.000 lei;
- suma de 13.800 lei virată de pârâta Z. E. de la P. la E. G., deși aceasta nu mai avea vreo calitate în societatea P. iar plata s-a făcut fără știrea și aprobarea administratorului M. D.;
- suma de 4.251,62 lei, reprezintă c/v a două chitanțe obținute prin înșelăciune și abuz de încredere de către asociații debitoarei E. G.;
- suma de 13.804,92 lei din suma totală de 115.751,35 lei la care au fost obligați cei doi administratori și societatea debitoare E. G. SA, reprezentând compensare nelegală prin care s-au anulat datoriile debitoarei față de diverși furnizori.
S-a menționat în cerere că la aceste sume sa adaugă suma de 89.947,75 lei reprezentând dobânda legală calculată până la data deschiderii procedurii insolvenței față de debitoare cât și suma de 30.373 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
La cererea de creanță s-a atașat Sentința civilă nr.329/2012 a Tribunalului Satu M. cât și un set de documente ce au fost depuse, în copie, și la prezentul dosar asociat, din oficiu (f.212-246) iar prin întâmpinarea la contestație (f.64-65), cei trei petenți-intimați au susținut că deși Sentința civilă nr.329/2012 a fost desființată ( „nu pentru că pretențiile ar fi nefondate ci pentru că nu s-a motivat sentința”), își mențin cererea de creanță cu motivarea că au fost depuse documente justificative la cererea de creanță iar în dosarul de la Tribunalul Satu M. au fost administrate o . probe, au fost depuse înscrisuri justificative și au fost efectuate expertize contabile, toate reliefând faptul că atât societatea cât și pârâții persoane fizice (Z., Z., C.) trebuie să le achite suma de 377.886,67 lei.
De asemenea, s-a mai arătat prin această întâmpinare că „toate facturile fiscale, ordinele de compensare, lista și contravaloarea stocurilor nepredate au fost atașate sentinței Tribunalului Satu M., tocmai în ideea ca administratorul judiciar să fie convins de realitatea susținerilor”.
Atât din dosarul de insolvență cât și din dosarul atașat al Tribunalului Satu M., rezultă că între părți s-au desfășurat relații comerciale începând cu anul 2005 și tot din același an început și neînțelegerile iar din anul 2008 au avut și litigii în instanță, inclusiv plângeri penale în care s-au efectuat cercetări cu privire la acuzele reciproce.
Astfel, tribunalul reține că Societatea E. - G. S.A. era proprietara unui spațiu de producție mase plastice din municipiul Bistrița, . și la 30.09.2005 a închiriat reclamantei .., care la acea dată avea ca unic asociat și administrator pe reclamantul M. D., o parte din spațiul de producție, cu o chirie lunară de 500 Euro/lună, sens în care s-a și încheiat contractul de închiriere 4518/30.09.2005 (f.110).
În perioada septembrie 2005 - septembrie 2008, Societatea P. S.R.L. a funcționat având ca asociat și administrator unic pe reclamantul M. D., fără ca să aibă vreo pretenție față de pârâții Z. V. și E. sau față de S.C. E.-G. S.A. sau S.C. AMPLUS TEHNO S.R.L. Bistrița (cea din urmă având asociați tot pe cei doi soți Z.).
În anul 2008, reclamata .. a promovat o acțiune judecătorească înregistrată la Tribunalul Bistrița-Năsăud sub nr._ prin care a solicitat rezilierea contractului de închiriere, fără ca plata chiriei restante să facă obiectul acelui dosar, întrucât exista un pact comisoriu de rezoluțiune și solicitarea chiriei restante ar fi tergiversat soluționarea cauzei și implicit evacuarea chiriașei.
Acțiunea în evacuare a fost admisă prin Sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud, nr. 843/30.09.2008, rămasă irevocabilă prin respingerea apelului de Curtea de Apel Cluj și a recursului de către înalta Curte de Casație și Justiție (f. 29-48)
Pârâta din acel dosar, .. a depus, tot în acel dosar, la data de 16.09.2008, o cerere reconvențională care a fost disjunsă din dos. nr._ și înregistrată sub nr._ ce face obiectul acestui dosar strămutat ulterior de la Tribunalul Bistrița-Năsăud la Tribunalul Satu M..
In acest nou dosar, unde apare ca reclamant Societatea P. S.R.L. și M. D. și I., pârâții Z. V.-I. Z. E. și Soc.E.- G. SA, au formulat o cerere reconvențională la 25.11.2008, precizată ulterior, prin care au solicitat plata diferenței de preț convenite în promisiunea de vânzare-cumpărare din 14.07.2005 ce nu le-a fost achitată de cumpărător (_ - 73.440,25 = 11.559,75 Euro), împrumutul acordat societății .. de 54.600 lei (echivalentul a 17.000 Euro) și chiria restantă pentru perioada 30.03._09 (500 Euro pe lună) în sumă totală de 45.320 lei, precum și dobânda legală.
Reclamanții invocă în susținerea pretențiilor lor „promisiunea de vânzare-cumpărare” din 14.07.2005 cu anexa (lista de inventar) privind utilajele cumpărate în contul sumei de 85.000 Euro.
Din conținutul acestei promisiuni de vânzare-cumpărare, se constată că în schimbul sumei de 85.000 Euro, .. (la acea dată având ca asociat unic pe Z. V.) vinde reclamantului M. D. „utilaje ce vor fi menționate expres într-o listă de inventar anexă ce constituie parte integrantă a prezentei înțelegeri" (f.116-119).
Într-adevăr, la promisiunea de vânzare-cumpărare există o anexă - listă de inventariere din data de 14.07.2005, în care sunt menționate 23 de utilaje (obiecte de inventar) pentru care semnează de primire reclamantul M. D. și magazionerul (gestionarul său) Ani I., care și confirmă ulterior prin declarație că a primit aceste utilaje (f.120-122).
Părțile mai convin ca, din suma achitată în avans, promitentul vânzător să investească 17.000 Euro pentru ca promitentul cumpărător să nu întrerupă ciclul de producție, urmând ca ulterior să-i fie restituită această sumă.
De asemenea, părțile contractante au mai convenit ca până la 30.09.2005 promitentul vânzător să-i cedeze părțile sociale de la .. lui M. D., capitalul social fiind de 29.590 lei. Acest lucru s-a și întâmplat și, potrivit contractului de cesiune din 25.07.2005 și din 29.09.2005, întregul capital social a fost cesionat lui M. D., el devenind asociat unic și administrator al .. începând din 29.09.2005 (f.123-124).
Părțile au continuat să lucreze în același spațiu (S.C. P. devenită proprietatea lui M. D. în spațiul închiriat) și urmare a neachitării la zi a chiriei precum și a neachitării întregului preț convenit de 85.000 Euro și a împrumutului de 54.600 lei (echivalentul celor 17.000 Euro), între părți au apărut neînțelegeri care au degenerat, astfel încât au fost sesizate organele fiscale locale pentru au regla raporturile dintre cele două părți,
Astfel, la 03.02.2006 s-a întocmit Raportul de inspecție fiscală de către D.G.F.P. Bistrița-Năsăud din care rezultă că societatea a fost predată în bune condiții, fără debite restante sau obligații către stat neachitate f.125-132).
La 29.05.2006 M. D. și Z. V. încheie un proces-verbal prin care Z. V. predă domnului M. D. toate documentele legale și cele 8 ștampile și se consemnează că „prin semnarea prezentului proces-verbal se consideră că asociatul Măerea D. mai are de achitat fostului asociat Z. V. numai valoarea_ ron…” (f.133) iar la data de 30.05.2006, cu privire la aceleași aspecte, se încheie de reprezentantul DGFP - Bistrița-Năsăud, Serviciul Investigații Fiscale, un proces-verbal prin care se învederează că: „ în timpul controlului, fostul asociat Z. V. a predat
actualului asociat unic M. D. documentele societății, pe care le deținea,
precum și un număr de 8 ștampile. Se mai menționează că „din nota explicativă
dată de acesta (M. D.), „rezultă că nu mai are nici o pretenție față de
Z. V.".
Cu toate acestea, în dosarul Nr._ ,având ca obiect acțiunea în evacuare formulată de reclamanta Soc.E.-G. SA împotriva pârâtei Soc.P. SRL, această din urmă societate a promovat acea cerere-reconvențională, devenită acțiune principală în dosarul nou format ca urmare a disjungerii, nr._, strămutat ulterior la Tribunalul Satu M., prin care s-a solicitat obligarea Societății E.- G. SA, a Societății Amplus Tehno SRL, a asociaților celor două societăți: Z. V. I. și Z. E. dar și a altor persoane fizice: Voievod M. și C. R. (foste angajate), la plata mai multor sume, parte din aceste sume fiind considerate creanțe certe,lichide și exigibile prin cererea de însciere în tabelul definitiv al creditorilor în dosarul privind pe debitoarea E. –G. SA (f.4-5).
Tribunalul reține că potrivit art. 64 alin. (3) din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, „cererea de admitere a creanțelor trebuie făcută chiar dacă acestea nu sunt stabilite printr-un titlu” și doar creditorului care solicită deschiderea procedurii insolvenței i se solicită să facă dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile împotriva patrimoniului debitorului (art.3 pct.6 din L.85/2006).
In cazul creditorului care solicită înscrierea în tabelul creditorilor, după deschiderea procedurii insolvenței,”toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii” (art.66 alin. 1) iar această verificare este dată de lege în competența administratorului/lichidatorului judiciar sau judecătorului-sindic, în cadrul contestațiilor formulate, potrivit legii, de persoanele interesate.
In cauză, așa cum s-a arătat prin întâmpinare, lichidatorul judiciar a procedat la verificarea cererii de creanță și a înscrisurilor comunicate, atât de către creditori cât și de către contestatori, constatând că în evidența contabilă a debitoarei nu sunt înregistrate debite față de persoanele fizice M. D. și I. și nici față de Soc. P. SRL – în faliment, fapt ce rezultă și din contabilitatea creditorului intimat care a atașat atât facturi cât și chitanțe ordine de deplasare, neavând posibilitatea să aprecieze asupra valabilității documentelor, astfel că a solicitat admiterea contestației și radierea creditorilor P. SRL, M. D. și M. I. din tabelul definitiv rectificat.
Dar și în cadrul examinării contestației, prin prisma documentelor depuse și a probelor administrate, judecătorul-sindic constată că solicitările petenților nu sunt întemeiate pe fond, nefiind dovedite sumele pretins datorate de debitoarea E.- G. SA- în faliment. Vor fi expuse, în continuare, argumentele instanței, punctual, pentru fiecare sumă în parte.
- Pentru suma de 202.704,26 lei, ca reprezentând contravaloarea stocurilor pretins nepredate, petenții nu precizează care este temeiul, respectiv actul obligațional care să justifice pretenția lor. Așa cum s-a arătat, singura înțelegere intervenită între părți, respectiv .. și M. D. este promisiunea de vânzare-cumpărare de utilaje" care așa cum s-a reținut mai sus, au fost predate conform listei de inventar semnate de reclamant și gestionarul Ani I.. Trebuie observat că cel care se obligă în promisiunea de vânzare-cumpărare este .. și nu Z. V. ca persoană fizică, ori la data introducerii acțiunii și în prezent asociat și administrator unic al S.C^ P. S.R.L. este chiar reclamantul M. D.
Dar, este de observat că părțile au convenit ca obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare să îl constituie capitalul social și utilajele expres și limitativ precizate în anexa la convenție. Reclamantul a insistat să-i fie păstrată și denumirea societății deoarece era deja cunoscută cu un număr mare de clienți și a dorit să lucreze sub această denumire.
Acest lucru al vânzării doar a liniei de producție (utilaje menționate în anexa la promisiune) rezultă și din constatările expertei A. M. în raportul de expertiză din dosarul Vol. II al Tribunalului Satu-M., fila 148 - obiectiv nr. 2 unde se menționează că „în balanța ce poartă semnătura domnului M. D., se pornește cu solduri de început de an pe zero, la toate conturile, deci inclusiv la contul 2131 ECHIPAMENTE TEHN. MAȘINI, UTILAJE ȘI INST. LUCRU -si înregistrarea acestor utilaje se face în luna septembrie 2005 -poziția 66 din REGISTRUL JURNAL PERIOADA 01.09._05 ÎN CARE SE FACE ÎNREGISTRAREA ÎN CONTUL 2131 A SUMEI DE 219.561 LEI.
Conform BALANȚEI DE VERIFICARE LA 30.09.2005 ÎNTOCMITĂ DE Z. E. SOLDUL CONTULUI 2131 ESTE ÎN SUMĂ DE 203.247,08 LEI”.
Față de cele prezentate rezultă că utilajele menționate în promisiunea de vânzare-cumpărare se regăsesc în evidența contabilă analitică în perioada ulterioară datei de 14.07.2005 dar diferă ca denumire și număr de poziții
De altfel, prin semnarea proceselor-verbale din 29.05.2006 și 30.05.2006 reclamantul M. D. recunoaște personal și semnează că nu mai are nici o pretenție față de pârâți.
Pe de altă parte, tribunalul reține că la aceeași concluzie au ajuns și organele de cercetare și urmărire penală, așa cum rezultă din Ordonanța procurorului din data de 19.08.2011, dată în Dosarul nr.819/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud (f.135-141), menținută prin Sentința penală (definitivă) nr.15.F din 08.02.2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, (pct.2 f.147-153).
- referitor la suma de 28.012 lei ca reprezentând valoarea unor bunuri (transformator, malaxor beton, ifron și alte bunuri), tribunalul reține că privitor la transformator a fost încheiat contractul nr. 4520/30.09.2005 (f.145-146) prin care Soc. E.-G. SA și-a dat acceptul pentru ca Societatea P. SRL „de a se racorda/branșa pe o perioadă de 5 ani, adică de la 01.10.2005 la 30.09.2010”, nefiind, vorba de vânzarea-cumpărarea lui după, cum expres rezultă din contract.
Si în acest caz nu se indică în ce temei au fost formulate aceste pretenții iar din descrierea stării de fapt, a rezultat că utilajele vândute, și menționate în anexa la promisiunea de vânzare-cumpărare au fost predate în totalitate sub semnătură reclamantului M. D. și gestionarului Ani I., însă utilajele la care se face referire aici nuau fost menționate în lista anexă la promisiunea de vânzare/cumpărare.
P. semnarea proceselor-verbale din 29.05.2006 și 30.05.2006 reclamantul recunoaște că a primit situația stocurilor și a balanțelor analitice și că nu mai are nici o pretenție astfel că nici pretențiile de sub acest punct nu sunt întemeiate.
Si cu privire la aceste pretenții, concluzia parchetului este că aceste bunuri nu au fost menționate în lista anexă la promisiunea de vânzare-cumpărare ca fiind bunuri vândute la data de 14.07.2005 (pct.3. f.151).
- privitor la suma de 13.800 lei ce ar fi fost virată nelegal de asociata Z. E. de la Soc.P. SRL la Soc.E. - G. SA, nu se specifică natura caracterului solidar al acestei obligații între societatea debitoare și numita Z. E. și nici temeiul juridic al acesteia. Potrivit mențiunii de sub pct. 8.7. din raportul de expertiză (fila 143 dosar voi II Tribunalul Satu-M.) potrivit actelor depuse la dispoziție, S.C. P. S.R.L. datorează S.C. E. G. S.A. suma de 2.243, 24 lei și ni invers, astfel că nici pretențiile de sub acest punct nu sunt întemeiate.
Pe de altă parte și instanța penală a reținut, în baza probelor administrate, că din cercetări a reieșit faptul că numitul M. D. a colaborat cu numiții Z. V. I. și E. și după ce a devenit administrator al Soc.P. SRL și a acceptat ca numita Z. E. să se implice în activitatea societății, să-și păstreze specimenul de semnătură în bancă până la efectuarea controlului fiscal din data de 03.02.2006, astfel că nu are suport probator susținerea că Z. E. ar fi efectuat operațiuni fără știrea sa.
Așadar, nici această sumă nu poate fi reținută ca fiind o creanță ce ar putea fi înscrisă în tabelul de creațe al debitoarei E.-G. SA.
-de asemenea, nici suma de 4.251,62 lei ce „reprezintă contravaloarea a două chitanțe pe care le-ar fi obținut (Z. V. I. și Z. E.) de la d-na contabilă A. Gunther prin înșelăciune și abuzând de încrederea acesteia....", nu poate fi considerată ca o datorie a debitoarei către pretinșii creditori.
Cu privire la această sumă, la pct. 8.9 din expertiză (fila 144 din dosar Tribunal Satu M.) se arată de către experta A. M. că „plățile către .. efectuate de către S.C. E. G. S.R.L. sunt în sumă de 4.251,62 lei prin două chitanțe și reprezintă plata următoarelor facturi..., în consecință constituie o plată datorată și trebuie restituită”.
P. urmare, nici această pretenție nu este întemeiată, cu atât mai mult cu cât și organele penale au reținut aceeași stare de fapt dar și justificarea prezenței numitei Z. E. în activitatea societății P. (f.151,pct.3).
- suma de 13.804,92 lei, din suma totală de 115.751,35 lei, ce ar reprezenta pretinse compensări nelegale, de asemenea nu este justificată și nu poate fi reținută ca o creanță a petenților față de debitoare, pentru următoarele argumente:
Sub acest punct care nu figurează în acțiunea introductivă din dosarul_, doar în concluziile depuse de reclamant la f. 255 din dosarul Tribunalului Satu-M. la data de 20.04.2012, se solicită și suma de 115.751,35 lei din care 7.551,45 lei ar reprezenta contravaloarea a 7 chitanțe pretins încasate de Z. V. I. și Z. E. de la anumiți clienți ai .., iar 108.199,90 lei compensări pretins nelegal efectuate de cei doi pârâți.
La această cerere s-a răspuns prin completarea raportului de expertiză de către experta A. M. (f.40-43 din ultimul volum de la Tribunalul Satu-M.) depus pentru termenul din 02.04.2012, unde se arată că aceste operațiuni sunt aferente perioadei 16.10._06 când administrator era M. D. și că „aceste operațiuni nu apar înregistrate în contabilitatea ținută de M. D., dar apar înregistrate ca sume de bani intrați în societate (.. n.n.), în evidneța contabilă condusă (semnată) de către dna. Z. E., după cum urmează" și se indică numărul de chitanță și numărul curent la care sunt înregistrate, respectiv nr. curent: 50, 52-56, 29, 14, 15, 31, 3 și 4.
Sub pct. 8.8. b. din Completarea la expertiză, referitor la suma de 108.199,90 lei pretins compensată nelegal experta arată că procesele-verbale de compensare sunt evidențiate în contabilitatea ținută de Z. E., că acele compensări sunt reale și că „operațiunea de compensare nu reprezintă o intrare de resurse bănești (numerar) în societate, ci constituie stingerea unei obligații de plată prin compensare (fără a circula numerar)".
De altfel, la cererea de creanță s-au anexat mai multe documente de compensare, depuse și la prezentul dosar asociat, din oficiu (f.228.246) și nui s-a făcut dovada că acestea, ori parte din acestea ar fi fost anulate ca nelegale.
In concluzie, tribunalul constată că nu este întemeiată niciuna din sumele solicitate prin cererea de creanță a petenților M. D., M. I. și Soc.P. SRL – în faliment, față de debitoarea E. G. SA – în faliment, astfel că în temeiul art.11 alin.(1) lit. i) Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, se va admite contestația și se va dispune înlăturarea creditorilor M. D., M. I. și Soc.P. SRL – în faliment, din tabelul definitiv rectificat întocmit de lichidatorul judiciar la data de 11.03.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația formulată de contestatorii Z. V. - I. și Z. E., ambii domiciliați în mun. Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud și în consecință:
- dispune înlăturarea creditorilor M. D., M. I., ambii domiciliați în mun. Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud și Societatea P. SRL - în faliment, reprezentată de SCPI ULTRALEX SPRL, cu sediul în mun. Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud, din tabelul definitiv rectificat al creditorilor, întocmit la data de 11.03.2014 de lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență I. P. S., cu sediul în Bistrița, .. 15B, jud. Bistrița-Năsăud, în dosarul de insolvență privind pe debitoarea Societatea E. G. SA – în faliment.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 octombrie 2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
judecător-sindic,
U. I. F. K.
Red./Dact.U.I./C.R,
5 ex./19.11.2014
| ← Cererea debitorului - L85/2006 art.27 alin.5. Sentința nr.... | Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 519/2014.... → |
|---|
