Procedura insolvenţei. Sentința nr. 566/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 566/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 25-09-2014 în dosarul nr. 1713/120/2013/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR.566
Ședința publică din data de 25 septembrie 2014
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: F. E.
GREFIER: R. M.
Pe rol fiind soluționarea cererii privind atragerea răspunderii patrimoniale formulată de reclamantul C. I. de Insolvență Pantelin M., cu sediul în Târgoviște, .. P 1, ., . al debitoarei . cu sediul în ., ., județul Dâmbovița, având cod unic de înregistrare_ și număr de ordine în Registrul Comerțului J_, împotriva pârâtului C. S. domiciliat în comuna Vitănești, ., în calitate de administrator statutar al debitoarei, pentru a fi obligat la plata sumei de 290.821 lei, reprezentând totalitatea creanțelor înscrise la masa credală.
Cererea scutită de plata taxei de timbru
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-au prezentat: reclamantul și av. C. R. pentru pârâtul C. S..
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează judecătorului sindic stadiul pricinii.
Av. C. R. pentru pârâtul C. S., învederează judecătorului sindic faptul că există un contract de comodat privind sediul societății, însă nu se cunoaște cine l-a semnat. Precizează faptul că nu are cereri de formulat.
Reclamantul învederează faptul că nu are cereri de formulat și solicită cuvântul pe cererea de atragere a răspunderii patrimoniale.
Judecătorul sindic constată că nu sunt cereri de formulat și acordă cuvântul pe cererea de atragere a răspunderii patrimoniale.
Reclamantul solicită admiterea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale împotriva pârâtului așa cum a fost formulată, obligarea pârâtului să completeze pasivul societății cu suma de 290.821 lei.
Av. C. R. având cuvântul pentru pârâtul C. S., solicită a se avea în vedere notele de ședință depuse la dosarul cauzei și faptul că fapta nu este dovedită.
JUDECĂTORUL SINDIC
Asupra cererii de față;
P. cererea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamantul C. I. de Insolvență Pantelin M., cu sediul în Târgoviște, .. P 1, ., . al debitoarei . cu sediul în ., ., județul Dâmbovița, având cod unic de înregistrare_ și număr de ordine în Registrul Comerțului J_, a chemat în judecată pe pârâtul C. S. domiciliat în comuna Vitănești, ., în calitate de administrator statutar al debitoarei, pentru a fi obligat la plata sumei de 290.821 lei, reprezentând totalitatea creanțelor înscrise la masa credală.
În motivarea cererii, se arată că actele prevăzute la art.28 alin.1 din Legea nr.85/2006 nu au fost prezentate lichidatorului judiciar, de unde se prezumă că documentele contabile ale societății debitoare nu există, contabilitatea nefiind ținută în conformitate cu prevederile legale.
Se mai arată că rațiunea sancțiunii faptelor de distrugere, ascundere sau ținere fictivă a actelor contabile constă în faptul că săvârșirea lor pun pe administratorul societăți în imposibilitatea de a avea o oglindă a activității economice a societății, din această cauză nu poate lua măsurile necesare pentru desfășurarea în bune condiții a activității.
S-a motivat în drept pe dispozițiile art.138 lit. d din Legea nr.85/2006.
În dovedirea cererii, s-au anexat următoarele înscrisuri, în copie: notificarea transmisă debitorului cu confirmarea de primire; raportul de activitate nr.364/6.06. 2013 și tabelul definitiv al creanțelor.
P. notele de ședință depuse la dosarul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, având în vedere următoarele considerente:
- prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a invocat săvârșirea de către pârât a faptei ilicite prev. de art.138 alin.1 lit.d din Legea nr.85/2005, ce constă în faptul că, în calitatea de administrator la societatea debitoare nu a fost ținută o contabilitate în conformitate cu prevederile legale, însă motivarea în fapt a acestei susțineri a constat doar în afirmații generice, fără a fi atașate și probe în dovedire.
- nu este suficientă calitatea de administrator pentru a justifica angajarea răspunderii patrimoniale, în ceea ce privește acoperirea prejudiciului creat de către societate, impunându-se și îndeplinirea celorlalte condiții în mod cumulativ referitoare la existența unei fapte ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu și a vinovăției.
- dispozițiile Legii nr.85/2006 nu prevăd ca mijloc de probă o prezumție legală referitoare la atragerea răspunderii patrimoniale în raport cu faptele enumerate de legiuitor, iar în cauză nu au fost susținute elemente în raport cu care să se poată recurge la o prezumție judecătorească.
În cauză a fost admisă proba cu înscrisuri pentru ambele parți și interogatoriu pentru reclamant.
Analizând actiunea prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate precum si a textelor legale incidente, se apreciază ca aceasta este întemeiata pentru cele ce vor urma.
Deși notificat, administratorul statutar nu a predat lichidatorului judiciar documentele prevăzute de art.28 din Legea nr.85/2006 si nici activul persoanei juridice.
Conform art. 73 alin. 1 și 2 din Legea nr. 31/1990, administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru (…) existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere și de stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea și actul constitutiv le impun; acțiunea în răspundere împotriva administratorilor aparține și creditorilor societății, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată; în baza art. 201 din același act normativ, situațiile financiare vor fi întocmite după normele prevăzute pentru societatea pe acțiuni; după aprobarea de către adunarea generală a asociaților, ele vor fi depuse de administratori la direcțiile generale ale finanțelor publice competente, în termenele prevăzute de lege; un exemplar al situației financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comerțului. Acesta va face anunțul prevăzut la art. 185 alin. (2).
Evidența operațiunilor comerciale ale societății este reglementată amănunțit prin Legea nr. 82/1991: art. 6 – orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ; documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz -; art. 7 - persoanele prevăzute la art. 1 au obligația să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ și de pasiv deținute la începutul activității, cel puțin o dată pe an pe parcursul funcționării lor, în cazul fuziunii sau încetării activității, precum și în alte situații prevăzute de lege; art. 25 – registrul-jurnal, registrul-inventar și Cartea mare, precum și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1, timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepția statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani; art. 26 – în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit reglementărilor emise în acest scop; art. 28 alin. 1 – persoanele prevăzute la art. 1 au obligația să întocmească situații financiare anuale, inclusiv în situația fuziunii, divizării sau încetării activității acestora, în condițiile legii.
Prevederile instituie în sarcina administratorului social obligații de rezultat, clar determinate și ușor de verificat, exercitate în cadrul unui mandat legal; proba pozitivă a existenței și a regularității înscrierilor în evidența contabilă revine chiar administratorului, singurul în măsură a infirma susținerile titularului cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale – care afirmă contrariul.
În baza art.138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. 1 sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte (…) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Răspunderea civilă delictuală a pârâtului – reglementată prin art. 998 și 999 din vechiul cod civil – presupune întrunirea cumulativă a patru condiții, legate de existența unei fapte ilicite producătoare de prejudiciu, săvârșite cu vinovăție și pentru care există o legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Fiind vorba de o inacțiune, vinovăția autorului delictului poate îmbrăca nu numai forma intenției, ci și a culpei, constând în exercitarea neglijentă a îndatoririlor legale (art. 1540 Cod Civil ); nu este necesar pentru angajarea răspunderii ca pârâtul administrator să fi acționat cu intenție directă sau indirectă pentru aducerea societății în stare de insolvență, ci este suficientă omisiunea îndeplinirii obligațiilor prevăzute de lege în sarcina sa.
Este dincolo de orice îndoială că omisiunea ținerii în bună regulă a evidenței contabile reprezintă, din punct de vedere al dreptului civil, o faptă ilicită, dispozițiile încălcate fiind deja enumerate, putând reprezenta – și din perspectivă penală – o infracțiune gravă – evaziune fiscală.
Proba contrarie, a existenței acestor evidențe și a organizării contabilității în conformitate cu legislația specifică, incumbă exclusiv pârâtului; nedepunerea documentelor cerute de legiuitor și nepredarea contabilității către administratorul judiciar creează prezumția că acestea lipsesc, sau că nu sunt întocmite conform legii.
Prejudiciul este cert, lichid și exigibil și este dat de faptul că societatea debitoare, ajunsă în stare de insolvență, se află în imposibilitatea de a-și acoperi datoriile.
Lipsa evidențelor societății contribuie în mod direct la producerea stării de insolvență, fiind logic ca – atât timp cât administratorul nu cunoaște care este activul societății – să nu poată evalua gradul de îndatorare pe care societatea îl poate suporta; omisiunea organizării contabilității creează de asemenea imposibilitatea obiectivă a urmăririi debitelor scadente și realizarea, în termenul de prescripție, a creanțelor; înregistrarea corectă în contabilitate a operațiunilor efectuate reprezintă și pentru creditor o garanție că operațiunile au fost legale, că acestea pot fi verificate, iar creditorii își vor putea recupera creanțele din bunurile înregistrate în contabilitate; prin urmare, numai ținerea unei evidențe corecte poate asigura funcționarea normală a oricărei afaceri.
Art. 35 din Legea nr. 85/2006 prevede obligația de rezultat a debitorului de a preda administratorului/lichidatorului judiciar actele contabile și celelalte acte prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006, obligație pe care trebuie să o îndeplinească prin administratorul statutar, în conformitate cu dispozițiile art. 73 alin. 1 lit. e din Legea nr. 31/1990; altfel spus, legea cadru în materie stabilește în sarcina debitorului, prin administrator statutar, o obligație de cooperare cu administratorul/lichidatorul judiciar, a cărei neîndeplinire are consecințe deosebit de grave în desfășurarea procedurii, în sensul că participanții la aceasta sunt în imposibilitate de a efectua actele necesare atingerii scopului prevăzut de actul normativ citat – acoperirea pasivului debitorului aflat în stare de insolvență; față de absența oricărei cooperări a administratorului statutar la solicitarea de a preda actele contabile, în mod corect se reține că acesta nu și-a îndeplinit obligația de a preda practicianului în insolvență actele financiar-contabile ale societății debitoare, creându-se astfel convingerea puternică referitoare la existenta culpei pârâtului.
Deși legal citat cu mențiunea de a se prezenta la interogatoriu, pârâtul, nu s-a prezentat,fapt care poate fi asimilat cu o recunoaștere implicita a pretențiilor reclamantului.
Față de cele de mai sus, urmează a admite și a obliga pârâul să completeze pasivul ., cu suma de 290.821 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. I. de Insolvență Pantelin M., cu sediul în Târgoviște, .. P 1, ., . al debitoarei . cu sediul în ., ., județul Dâmbovița, având cod unic de înregistrare_ și număr de ordine în Registrul Comerțului J_, împotriva pârâtului C. S. domiciliat în comuna Vitănești, ..
Obligă pârâul să completeze pasivul ., cu suma de 290.821 lei.
Definitivă. Cu drept de recurs în 7 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 25.09.2014.
JUDECĂTOR SINDIC Grefier
F. E. R. M.
Red. EF
Tehn. RM
4 ex/9 X 2014
| ← Procedura insolvenţei. Sentința nr. 79/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Procedura insolvenţei. Sentința nr. 735/2014. Tribunalul... → |
|---|
