Actiune in anulare. Jurisprudență Faliment
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Sentinţă civilă nr. 7363 din data de 28.09.2015
Dosar nr. 40598/3/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A VII-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7363
ȘEDINTA PUBLICĂ DE LA 28.09.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE - JUDECATOR SINDIC: BAE
GREFIER: FA
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile, având ca obiect acțiune în anulare , întemeiată pe dispozițiile legii 85/2006 privind procedura insolvenței, formulată de reclamantul CIICL lichidator judiciar al RR în contradictoriu cu pârâții SB I B.V. și RR prin curator special JFJVV, domiciliat în.
Dezbaterile în fond ale cauzei au avut loc în ședința din data de 14.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta când, Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera , a amânat pronunțarea la data de 21.09.2015 și apoi la 28.09.2015, când a pronunțat prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la data de 21.11.2014, reclamantul-lichidator judiciar CIICL a solicitat în contradictoriu cu pârâții SC SBI și RR prin curator special JFJVV anularea transferul patrimonial constând în plata la data de 06.08.2013 a sumei de 116.500 lei, cu titlu de restituire împrumut, precum și obligarea pârâtei SBI la restituirea în patrimoniul debitoarei RR a sumei de 116.500 lei .
În motivare, reclamantul arată că din analiza documentelor contabile s-a constatat faptul că înainte cu 69 de zile de data intrării în faliment si la 6 zile după ce se hotărâse dizolvarea voluntară a acesteia conform Hotărârii Adunării Generale a Asociaților din data de 31.07.2013, debitoarea RR a plătit pârâtei SBI (care avea calitatea de asociat majoritar al debitoarei, deținând 99% din capitalul social al acesteia) suma de 116.500 lei, prin viramentul bancar, cu explicația plății ca fiind "restituire împrumut".
Acest transfer patrimonial, efectuat în perioada "suspecta", a concurat împreuna cu alte
transferuri similare către societăți afiliate (către RRA - o plata în valoare de 214.000 lei prin virament bancar la data de 06.08.2014) la agravarea stării de insolventa a debitoarei, având ca efect prejudicierea creditorilor înscriși la masa credală prin diminuarea gajului general, societatea debitoare fiind adusă în situația de a nu mai avea disponibilități bănești in conturi.
Așadar, în luna august 2013, din încasările totale de 386.830 lei (din care suma de 346.300 lei a provenit de la societatea RRIC, in faliment, care încasase la data de 02.08.2013, de la clientul VSTO, suma de 972.733,19 lei) debitoarea a efectuat plați către societățile afiliate - pârâta RRA si SBIBV (care deține 99% din capitalul social al paratei, ca si in cazul debitoarei) - în valoare totala de 330.500 lei (85,43% din valoarea încasărilor), doar o diferența foarte mica, de 40.530 Iei (14,57% din încasarile din august 2013), fiind plătită către alți creditori neafiliati debitoarei.
După cum se poate observa, în perioada efectuării acestor plați, debitoarea se afla într-o stare iminenta de insolventa. Cu șase zile înainte de efectuarea plații către pârâta RRA, debitoarea primise de la creditorul IA. notificarea nr.0034/31.07.2013, în baza căreia creditorul a solicitat plata facturilor restante, cea mai veche factura neplatită fiind emisă de acest creditor la data de 27.04.2013.
În aceeeasi zi de 31.07.2013, administratorul societar al debitoarei, dar si al paratei - JFJVV - a semnat 3(trei) Decizii ale Consiliului de Administrație SBIBV, 3(trei) Decizii ale Consiliului de Administrație al Best Investments and Participations BV, si cate o Decizie a Adunării Generale a Asociaților din cadrul societăților RRIC., RR. si RRA, prin care Adunarea Generala a fiecăreia dintre cele trei societăți "aproba dizolvarea Societății, urmata de lichidare voluntara, in conformitate cu art.227, alin. (1), litera d), articolul 233, alin (1) si articolele 252 si următoarele din Legea nr.31/1990 a societăților".
Concomitent cu efectuarea plaților preferențiale (214.000 lei către parata RRA si 116.500 lei către societatea afiliata SBIBV) administratorul societar al debitoarei a dispus înregistrarea deciziei de dizolvare voluntara a societății afiliate RRIC luata la data de 31.07.2013. Cererea a fost înregistrata la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr.228835/05.08.2013, însă dosarul a fost restituit pentru remedierea mai multor neregularităti. Administratorul societar al debitoarei a dispus înregistrarea cererii de depunere si menționare acte nr. 315572/22.08.2013, în scopul inițierii procedurii de dizolvare voluntare a societății debitoare.
Procedura de dizolvare si lichidare voluntară a societății debitoare, precum si a celorlalte două societăți afiliate (RRIC si RRA), a fost întrerupta prin intervenția creditorului IA, care a formulat cereri de intervenție si de opoziție ce au făcut obiectul dosarelor înregistrate la Tribunalul București Secția a VI-a Civila sub nr. 28829/3/2013 si nr.28803/3/2013, concomitent cu o cerere de deschidere a procedurii insolventei, înregistrata de Tribunalul București, Secția a VII-a Civila, sub nr. 27929/3/2013. Pe fondul acestor acțiuni din partea creditorilor, administratorul debitoarei a solicitat deschiderea procedurii falimentului, însă numai după ce toate disponibilitățile din conturile debitoarei au fost transferate către parata RRA si către celelalte societăți afiliate, plătite cu preferința, in dauna celorlalți creditori (neafiliati).
Astfel, deși se afla intr-o stare de iminenta de insolventa (la data de 31.07.2013, avea doar 6.313,35 lei in conturi), debitoarea RR a înțeles sa transfere toate sumele încasate în data de 05.08.2013 de la RRIC numai către pârâta RRA si către societatea afiliata SBIBV, agravând starea patrimoniala a acesteia, transferuri al căror caracter fraudulos este prezumat a fi in dauna creditorilor potrivit dispozițiilor art. 85 alin.3 din Legea nr. 85/2006.
Consideră că unicul scop pentru care au fost încheiate asemenea acte, este acela al diminuării patrimoniului debitoarei si, pe cale de consecința, al restrângerii gajului general al creditorilor.
Dacă debitoarea RR. nu ar fi efectuat plata de mai sus către pârâta SBI, atunci aceasta din urma ar fi trebuit să se înscrie la masa credala, iar din distribuirea sumei totale de 632.207,67 lei, pârâta si ceilalți creditori ar fi primit, în cadrul prezentei, cel mult 27% din creanțe.
În drept, reclamantul a invocat disp.art. 79, art.80 alin.1 lit.d, art.80 alin.2 lit.a, art.85 din Legea nr.85/2006.
***
Pârâta SBI a formulat la data de 19.01.2015 întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare, în esență, arată că a acordat RR mai multe sume de bani cu titlu de împrumut intra grup de urgență, după cum urmează :
(i) 20.500 euro , la data de 16.07 2013;
(ii) 2.000 euro la data de 18.07. 2013;
(iii) 7.000 euro la data de 31.07. 2013.
Aceste împrumuturi intra grup erau tratate la fel ca împrumuturile bancare, având prioritate în ceea ce privește rambursarea, potrivit regulilor de management ale grupului. Acest tratament este o necesitate având în vedere că ele reprezintă pentru societate o sursă de finanțare pe termen scurt rapidă, fără costuri și fără garanții, care ar fi fost imposibil de obținut.
Sumele de bani acordate cu titlu de împrumut au fost utilizate de către RR aproape în integralitate pentru plata serviciilor și materialelor necesare desfășurării activității, restul sumelor fiind utilizate pentru plata utilităților (internet, telefon, taxe poștale, transport, etc), necesare desfășurării activității de zi cu zi.Cu alte cuvinte, RRA a plătit unele facturi curente ale RR, fără a avea nicio obligație legală să facă asta, iar imediat ce a fost posibil, sumele astfel avansate au fost recuperate.
Aceste împrumuturi au fost acordate în conformitate cu politica grupului, sub condiția rambursării imediat ce RR va avea disponibilitățile necesareSBI având potrivit politicii grupului, rang preferențial în restituirea împrumutului. Această politică de finanțare intra grup a funcționat de-a lungul timpului și funcționează în continuare, societățile din grup obișnuind să își finanțeze reciproc activitatea curentă, cu respectarea obligației de rambursare imediată. Împrumutul acordat intra grup a fost restituit la data de 6 august 2013.
Consideră pârâta că restituirea împrumutului nu se încadrează în niciuna dintre situațiile prevăzute de articolul 80 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței ("Legea Insolvenței").
Prin urmare, transferul patrimonial nu este supus anulării, iar BIL nu poate fi obligată la restituirea sumei de 116.500 RON în patrimoniul debitoarei RR.
De asemenea, promovarea unei acțiuni în anularea unui act juridic întreprins de o societate în perioada anterioară intrării în insolvență, presupune cu necesitate dovedirea caracterului fraudulos al actului. Ori în situația de față, dacă sumele respective și alte sume nu ar fi putut fi rambursate cu prioritate reclamanta nu ar fi putut să ducă la bun sfârșit lucrările asumate și nu ar fi putut să încaseze nici sumele aferente, care au fost folosite pentru plata creditorilor.
În alți termeni, actul împotriva căruia este promovată acțiunea în anulare trebuie să aibă o cauză (scop) ilicită; or, în cauză RR a restituit SBI suma de 116.500 lei, pe care în prealabil a primit-o de la SBI cu titlu de împrumut, neexistând astfel o cauză ilicită.
Împrumutul rezultă fără echivoc din analiza în oglindă a contabilității RR cu cea a SBI, prin care se confirmă că suma de 116.500 RON a fost creditată în contul RR de către SBI , fără ca ea să reprezinte plata unei contraprestații; operațiunea juridică de restituire a unui împrumut acordat unei societăți afiliate nu reprezintă un act cu o cauză ilicită.
Simplul fapt al apartenenței la același grup de societăți, nu înseamnă că pârâta s-a dezis de intenția de a obține restituirea împrumutului acordat, întrucât o societate comercială potrivit scopului ei nu efectuează acte de donație altor societăți.
Raportat la lipsa caracterului fraudulos al transferului patrimonial, este irelevant calculul care arată care este cuantumul sumei pe care SBI ar fi primit-o în cadrul procedurii falimentului.
În drept, a invocat disp. art.205-208 Cod de procedură civilă.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator existent în cauză, judecătorul sindic reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor Legii nr.85/2006:
Art.79: "Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.";
Art.80:";(1) Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terți si pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise si a valorii altor prestații executate, realizate de debitor prin următoarele acte:
…d) acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obțină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer.";
…(2) Următoarele operațiuni, încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, sa fie anulate si prestațiile recuperate, dacă sunt în dauna creditorilor:
a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat deținând cel puțin 20% din capitalul societății comerciale ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generala a asociaților, atunci când debitorul este respectiva societate în comandita, respectiv o societate agricola, în nume colectiv sau cu răspundere limitată.";
Art. 85: "(1) Cererea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial se va nota, din oficiu, în registrele de publicitate aferente.
(2) O persoana obținând un titlu sau dobândind o garanție ori un alt drept real asupra bunului respectiv după efectuarea unei astfel de notari va avea titlul sau dreptul sau, condiționat de dreptul de a fi recuperat bunul.
(3) Daca sunt îndeplinite condițiile art. 79 si 80, se instituie o prezumție relativa de frauda în dauna creditorilor. Prezumția poate fi răsturnată de către debitor. Ea nu se extinde la terțul dobânditor sau subdobânditor.
(4) Prezumția de frauda se păstrează si în cazul în care, prin abuz de drepturi procesuale, debitorul a întârziat momentul deschiderii procedurii pentru a expira termenele la care se refera art. 79 si 80.
(5) Legitimarea procesuala activa în acțiunile în anulare reglementate de art. 79 si 80 aparține
administratorului judiciar si, respectiv, lichidatorului, iar în cazul prevăzut la art. 81 alin. (2), comitetului creditorilor.
(6) Au calitate procesuala pasiva în acțiunile în anulare prevăzute la art. 79 si 80 debitorul si, după caz, cocontractantul sau. Debitorul va fi citat în calitate de pârât prin administratorul special.";
Deschiderea procedurilor de reorganizare judiciară sau de faliment poate conduce la constatarea faptului că starea de insolvență a comerciantului nu se datorează riscului normal al afacerilor, sau nu numai acestuia, ci și unor manopere frauduloase ale debitorului care a anticipat starea de insolvență și a înstrăinat astfel active importante din patrimonial său, eludând astfel dreptul de gaj general al creditorilor săi.
După deschiderea procedurii, administratorul judiciar sau lichidatorul sunt îndreptățiți să întreprindă în interesul creditorilor o serie de măsuri de natură să restituie patrimoniului debitorului acele elemente patrimoniale înstrăinate de acesta în detrimentul creditorilor săi.
Doctrina și jurisprudența denumesc «perioada suspectă» intervalul de timp de maxim 3 ani de dinainte de deschiderea procedurii insolvenței, când insolvența este iminentă sau actuală, tocmai datorită potențialului ridicat de fraudă în dauna creditorilor.
Suspiciunea derivă din prezumția că debitorul va încerca să diminueze efectele negative pentru sine ale insolvenței, externalizând fraudulos sau prin mijloace ruinătoare active, diminuându-și pasivul în dauna unora dintre creditori, efectuând plăți fără contraprestație, constituind garanții pentru creanțe neprioritare etc. Acestei perioade suspecte i se aplică o prezumție relativă de fraudă în dauna creditorilor, prezumție care nu se extinde la terțul dobânditor sau sub-dobânditor (art.85 alin.3).
În prezența prezumției de fraudă, administratorul judiciar, lichidatorul sau, în subsidiar, comitetul creditorilor, nu va fi obligat să dovedească cele susținute în acțiune, ci numai existența unor fapte vecine și conexe care să declanșeze prezumția, adică încheierea actului în perioada suspectă (art. 79) și, cumulativ, că actul a fost încheiat în perioada suspectă, în condiții neobișnuite ce depășesc limitele activității normale a debitorului și îndeplinește și celelalte condiții aferente (art. 80). Pentru a nu pierde procesul, debitorul va trebui să facă dovada contrarie, adică a caracterului ne-fraudulos al contractului, adică a faptului că nu există frauda (art. 79) sau că actul a fost încheiat în condițiile normale ale activității sale curente(art.82).
Condițiile de admisibilitate a acțiunii în anulare sunt următoarele:
a) actul juridic a cărui anulare se solicită trebuie să fie un act fraudulos,
b) actul juridic a cărui anulare se solicită să aibă ca efect prejudicierea creditorilor;
c) complicitatea terțului dobânditor la fraudă;
d) actul a cărui revocare se cere să fi fost încheiat în perioada suspectă, respectiv în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii colective;
e) să nu se fi împlinit termenul prevăzut în art. 81 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.
În speță reclamantul invocă ca temei al solicitării sale de anulare a actelor debitoarei, disp.art.80 alin.1 lit.d și art.80 alin.2 lit.a din Legea nr.85/2006.
De asemenea reclamantul identifică "transferul patrimonial"; efectuate de societatea debitoare RR către SBI, respectiv suma de 116.500 lei, achitată prin virament bancar, explicația plății fiind "restituire împrumut".
Judecătorul sindic reține că suma achitată reprezintă o restituire de împrumut, și nu un act "translative de proprietate"; în sensul disp.art. 80 alin.1 lit. d din lege .
Astfel, textul de lege invocat de reclamant, respectiv art.80 alin.1 lit. d impune următoarele condiții:
- să se fi încheiat un act translativ de proprietate prin care să se transmită un bun mobil sau imobil din patrimoniul debitorului în patrimoniul creditorului;
- transferul proprietății să se fi făcut în scopul stingerii , în tot sau în parte, a unei datorii anterioare exigibile sau neexigibile fașă de creditor;
- actul translativ de proprietate să aibă ca efect crearea unei situații privilegiate pentru creditor în raport cu ceilalți creditori, în sensul că suma pe care creditorul ar putea să o obțină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer;
- actul să se fi încheiat în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
În aceste situații transferul este cu titlu oneros, dar se realizează la o valoare superioară celei pe care creditorul ar fi primit-o în cazul falimentului, pentru a-l favoriza pe acel creditor, în detrimentul celorlalți creditori; fiind vorba despre un act de dare în plată încheiat cu cel mult 120 înainte de deschiderea procedurii.
Or, în speță, suma achitată nu reprezintă act translativ de proprietate prin care să se transmită un bun mobil sau imobil din patrimoniul debitorului în patrimoniul creditorului, ci un drept de creanță.
În ceea ce privește disp. art. 80 alin.2 lit. a , alt text de lege invocat de reclamant, legea pornește de la prezumția relativă că asemenea acte sunt încheiate ca urmare a influenței pe care o au asociații care dețin cel puțin 20% din capitalul societăților prevăzute limitativ de lege. Este necesar să fie probată existența prejudiciului creditorilor și frauda.
Totodată se prezumă că operațiunile păgubitoare intereselor creditorilor au fost posibile datorită abuzului persoanei interesate, care a profitat în același timp și de poziția deținută în societate și de informațiile la care avea acces despre posibila declanșare a procedurii, pentru a obține un folos injust pentru sine în prejudiciul creditorilor.
În speță, din relațiile furnizate de ORCTB la data de 09.09.2013, depuse în dosarul de fond rezultă că asociați ai societății debitoare sunt BIP BV. cu 1% din capital și SSBIBV cu 99% din capital.
Judecătorul sindic reține că averea societății debitoare RR a fost substanțial diminuată prin tranzacția contestată de practicianul în insolvență, tranzacție intervenită cu 69 de zile, înainte de recunoașterea stării de insolvență, la data de 14.10.2013.
Contrar opiniei pârâtei SBIBV, nerestituirea sumei de 116.500 lei către asociat era o situație evident favorabilă creditorilor, cât timp împrumuturile acordate de asociați reprezintă creanțe subordonate, adică plătibile exclusiv după satisfacerea tuturor celorlalți creditori.
În plus, trebuie observat că decizia de intrare în procedura de insolvență a fost luată la scurt timp după achitarea împrumutului, iar acest aspect impunea suplimentar în sarcina pârâților obligația de a proba nu doar faptul că starea de insolvență era imprevizibilă la data tranzacției - având în vedere activitatea societății de până la acea dată și care făcea de neprevăzut insolvența, ci și că insolvența s-a datorat unei împrejurări intervenite în chiar intervalul de timp cuprins între plății și data introducerii cererii de deschidere a procedurii. Ceea ce interesează în cauză este ca ambele părți să aibă, la momentul încheierii actului, reprezentarea dificultăților financiare (chiar viitoare). Întrucât în speță beneficiarul tranzacției este însuși asociatul ce deține 99% din capital , nu se poate susține faptul că voința internă a cocontractantului ar fi fost alta decât cea a societății însăși.
În consecință în raport de aceste considerente, judecătorul sindic va admite cererea și va anula operațiunea de plata a sumei de 116.500 lei , efectuată la data de 06.08.2013, cu titlu de restituire împrumut, va repune părțile în situația anterioară și va obliga pârâta SBI la restituirea în patrimoniul debitoarei RR a sumei de 116.500 lei .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamantul CIICL lichidator judiciar al RRL în contradictoriu cu pârâții SBIBV și RR prin curator special JFJVV .
Dispune anularea operațiunii de plată a sumei de 116.500 lei , efectuată la data de 06.08.2013, cu titlu de restituire împrumut, repune părțile în situația anterioară și obligă pârâta SBI la restituirea în patrimoniul debitoarei RR a sumei de 116.500 lei .
Cu apel . Apelul se va depune la Tribunalul București.
Pronunțată în ședință publică azi 28.09.2015.
PRESEDINTE GREFIER
BAE FA
| ← Contestaţie tabel creanţe. Jurisprudență Faliment | Plângere împotriva rezoluţiei prin care s-a dispus radierea... → |
|---|
