Cerere de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile. Admisibilitatea cererii în condiţiile în care nu se indică bunurile cerute a se sechestra. Instituirea fără
| Comentarii |
|
Cerere de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilorimobile. Admisibilitatea cererii în condiţiile în care nu se indicăbunurile cerute a se sechestra. Instituirea fără plata cauţiunii cândtitlul îl constituie un bilet la ordin.Art. 591 alin. 1 teza I, art. 593 Cod pr. civilă;Art. 907, 908 Cod comercialDin interpretarea disp. art. 593 Cod pr. civilă rezultă căexecutorul judecătoresc este cel care identifică bunurile imobile cese află în patrimoniul debitorului şi asupra cărora poate fi aplicatămăsura sechestrului asigurător dispusă deja de către instanţă.În această situaţie, condiţia ca reclamantul-creditor, princererea sa de instituire a măsurii sechestrului asigurător, săidentifice bunurile imobile asupra cărora poate fi pus sechestrul,este excesivă şi împovărătoare pentru acesta.De asemenea, potrivit art.908 alin.1 din Codul comercial nu seimpune plata unei cauţiuni atunci când cererea de sechestru se vaface în virtutea unei cambii sau altui efect comercial la ordin sau lapurtător, protestat pentru neplată.
(Decizia nr. 788 din 15 iulie 2009)
Prin încheierea nr.48/19 aprilie 2008, Tribunalul Vâlcea -Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a admis în partecererea reclamantei SC O C SA şi a dispus instituirea sechestruluiasigurător asupra bunurilor mobile ale pârâtei SC F SRL, până laconcurenţa sumei de 59.337,83 lei. Totodată, a stabilit în sarcinareclamantei obligaţia de plată a unei cauţiuni în sumă de 11.686 lei, întermen de 5 zile de la comunicarea hotărârii, sub sancţiunea desfiinţăriide drept a sechestrului.
În motivarea soluţiei, Tribunalul a arătat că reclamanta nudeţine un titlu executoriu, dar are o creanţă constatată în scris împotrivapârâtei, potrivit facturilor fiscale şi biletului la ordin depuse la dosar,creanţă exigibilă, în cuantum de 59.337,83 lei, potrivit biletului la ordinemis de pârâtă.
Reclamanta a făcut dovada intentării unei acţiuni devalorificare a creanţei sale, astfel că sunt îndeplinite cerinţeledispoz.art.591 alin.1 Cod pr.civilă, însă doar asupra bunurilor mobile, nuşi în privinţa bunurilor imobile, pe care nu le-a identificat prin cererea dechemare în judecată.
În temeiul art.592 alin.2 Cod pr.civilă rap.la art.908 Codcomercial, instanţa a stabilit o cauţiune de 11.868 lei în sarcinareclamantei.
Împotriva încheierii a formulat recurs reclamanta SC O.C. SAcare, invocând dispoziţiile art.299 şi următoarele şi art.3041 Cod pr.civilă,a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, în mod greşit a respins prima instanţă cererea deinstituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile ale pârâtei,întrucât niciodată reprezentantului reclamantei nu i s-a pus în vedereprecizarea bunurilor imobile. Pe de altă parte, identificarea bunurilorrespective este un aspect ce ţine de aplicarea sechestrului de cătreexecutorul judecătoresc.
Prima instanţă a decis în mod nelegal plata unei cauţiuni decătre reclamantă. Dispoziţiile art.592 alin.2 Cod proc.civ. se completeazăcu dispoziţiile art.908 Cod comercial care arată că, atunci când cererea desechestru se face în virtutea unei cambii sau altui efect comercial la ordinsau la purtător, protestat pentru neplată, nu se impune plata uneicauţiuni.
În final, reclamanta a arătat că cuantumul cauţiunii stabilite decătre prima instanţă depăşeşte maximul procentului de 20\% din valoareacreanţei pentru care s-a dispus instituirea sechestrului, respectiv59.337,83 lei, stabilit prin art.7231 alin.2 Cod proc.civ.
Examinând încheierea prin prisma motivelor invocate, înraport de dispoziţiile art.304 pct.9 şi art.3041 Cod proc.civilă, Curtea aconstatat că recursul este fondat.
Potrivit Deciziei nr. 84/2007, pronunţată de Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie - Secţiile Unite în recursul în interesul legii asuprainterpretării dispoz. art. 907 C.comercial şi art. 591 alin. 1 teza I-aC.proc.civ., în materie comercială sechestrul asigurător se poate înfiinţa şiasupra bunurilor imobile ale debitorului.
Art. 593 Cod proc.civilă reglementează modalitatea de ducerela îndeplinire de către executorul judecătoresc a măsurii sechestruluiasigurator. În acest sens, alin.3 arată că sechestrul asigurător pus asupraunui imobil se va înscrie de îndată în cartea funciară. Alin.4 arată că,împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii sechestrului, celinteresat poate formula contestaţie.
Din norma legală sus-arătată rezultă că înscrierea în carteafunciară a sechestrului asigurator pus asupra unui bun imobil esteatributul executorului judecătoresc, învestit cu aducerea la îndeplinire amăsurii respective.
Aceasta înseamnă că executorul judecătoresc este cel careidentifică bunurile imobile ce se află în patrimoniul debitorului şi asupracărora poate fi aplicată măsura sechestrului asigurător dispusă deja decătre instanţă.
În această situaţie, condiţia ca reclamantul-creditor, princererea sa de instituire a măsurii sechestrului asigurător, să identificebunurile imobile asupra cărora poate fi pus sechestrul, este excesivă şiîmpovărătoare pentru acesta.
Prin urmare, de vreme ce a reţinut îndeplinirea condiţiilorlegale pentru instituirea măsurii sechestrului asigurator, instanţa de fondtrebuia să dispună aplicarea măsuri şi asupra bunurilor imobile alepârâtei, indiferent că acestea erau sau nu identificate prin cererea dechemare în judecată.
În ce priveşte aplicarea unei cauţiuni, Curtea constată căpotrivit art.908 alin.1 din Codul comercial nu se impune plata uneicauţiuni atunci când cererea de sechestru se va face în virtutea uneicambii sau altui efect comercial la ordin sau la purtător, protestat pentruneplată.
În speţă, instanţa de fond a instituit măsura sechestruluiasigurător având în vedere biletul la ordin emis de către pârâta debitoareSC F SRL la data de 16.02.2009 în favoarea reclamantei creditoare SC OSA pentru suma de 59.337,83 lei, bilet prezentat la plată în termen şirefuzat - prin menţiune scrisă, expresă - de către BCR D la data de 13aprilie 2009, din cauza lipsei totale de disponibil bănesc în conturileemitentului. Refuzul de plată al celui căruia i s-a prezentat biletul la ordin,respectiv BCR D, poate avea valoarea unui protest în condiţiile art.73 dinLegea nr.58/1934.
În aceste condiţii sunt realizate cerinţele art.908 Codcomercial sus-arătat, care liberează de obligaţia de plată a unei cauţiunicererea de sechestru bazată pe un bilet la ordin.Pentru cele expuse, fiind de prisos a mai examina motivul de recurs cevizează cuantumul cauţiunii, în temeiul art.312 alin.1-3 Cod proc.civilă,Curtea a admis recursul şi a modificat încheierea în sensul că a înlăturatobligaţia reclamantei de a plăti cauţiunea şi, respectiv, a instituit sechestruasigurator şi asupra bunurilor imobile ale pârâtei
| ← Procedura insolvenţei. Îndeplinirea condiţiilor legale pentru... | Modificarea actelor constitutive ale organizaţiilor... → |
|---|
