Condiţiile legale pentru a fi ales membru în comitetul creditorilor.Cerinţa esenţială pentru alegerea comitetului este ca din acesta să facă parte creditori cu creanţe garantate, bugetare şi chirografare, fiecare fiind aleşi dintre primii 20 cu acelaşi ti
| Comentarii |
|
Art.16 alin.4 din Legea nr.85/2006
Potrivit art. 16 alin.4 din Legea nr. 85/2006 „(4)În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, aceştia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetari şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferă voluntar (…)„.
Prin urmare, potrivit textului de lege sus citat, poate fi membru în comitetul creditorilor creditorul care face parte din una din cele trei categorii de creanţe expres prevăzute de lege (garantate, bugetare, chirografare), deţine o creanţă situată valoric în primele douăzeci în categoria de creanţe din care face parte şi s-a oferit voluntar.
Enumerarea de către legiuitor a categoriei creanţelor din care pot fi aleşi membrii comitetului nu este întâmplătoare, intenţia acestuia fiind ca în comitet să fie aleşi reprezentanţi ai fiecărei categorii (în măsura în care sunt înscrise la masa credală creanţe din toate cele trei categorii).
Prin urmare, prima condiţie este ca în comitet să fie aleşi reprezentanţi ai tuturor celor trei categorii de creanţe.
Celelalte condiţii sunt ca membrii comitetului să deţină creanţe ce se situează în primele 20 în ordinea valorii şi să se ofere voluntar.
Verificarea situării creanţelor în primele 20 în ordinea valorii se realizează prin raportare la categoria din care fac parte creanţele, iar nu prin raportare la întregul tabel de creanţe de la momentul constituirii comitetului, pentru că, aşa cum s-a arăta mai sus, intenţia legiuitorului a fost atât în sensul de a include toate grupele de creanţe, cât şi în sensul cooptării creditorilor care deţin majoritatea valorică în grupa lor de prioritate, pentru ca interesul lor în procedură să fie semnificativ şi, astfel, să se asigure atingerea scopului procedurii insolvenţei prev. de art. 2 din Legea nr. 85/206.
De altfel, dacă cerinţa situării creanţei în primele 20 s-ar aplica la întregul tabel de creanţe, ar fi fost inutilă modificarea legislativă intervenită prin Legea nr. 169/2010 şi condiţia reprezentării în comitet a tuturor celor trei categorii de creanţe, întrucât în tabel este posibil ca primele 20 să fie creanţe dintr-o singură categorie. În această ultimă ipoteză nu s-ar putea asigura în nici un fel reprezentarea tuturor creanţelor.
Prin urmare, condiţia esenţială pentru alegerea comitetului este ca din acesta să facă parte creditori cu creanţe garantate, bugetare şi chirografare, fiecare fiind aleşi dintre primii 20 cu acelaşi tip de creanţe care s-au oferit voluntar să fie membrii în comitet.
(Opinia majoritară)
Opinia concordantă exprimată de un membru al completului, s-a declarat de acord cu opinia majoritară sub aspectul soluţiei pronunţate, în sensul admiterii căii de atac, cu consecinţa modificării sentinţei, admiterii contestaţiei formulată de recurentă şi anulării punctelor 2 şi 3 din hotărârea adunării creditorilor, însă parţial pentru alte considerente.
Aceste alte considerente sunt determinate de interpretarea diferită a dispoziţiilor art.16 alin.4 din Legea nr.85/2006.
Potrivit textului, „În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, aceştia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetari şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferă voluntar; comitetul astfel desemnat va înlocui comitetul desemnat anterior de judecătorul-sindic”.
Diferenţa de interpretare este determinată de faptul că s-a apreciat, în opinia concordantă, că legea are în vedere primii 20 de creditori din ansamblul tabelului de creanţe şi nu primii 20 din fiecare categorie enunţată, ceea ce are drept consecinţă şi posibilitatea să nu participe reprezentanţi din toate cele trei categorii.
S-a apreciat, în opinia concordantă, însă, că în măsura în care în primii 20 de creditori din punct de vedere valoric din ansamblul tabelului, se află reprezentanţi ai celor trei categorii, care îndeplinesc şi condiţia de a se fi oferit voluntar, este obligatoriu ca aceştia să participe. În măsura în care în primii 20 de creditori nu sunt reprezentate toate categoriile sau titularii unor astfel de creanţe nu s-au oferit să participe la constituirea comitetului, acesta este legal ales chiar dacă nu există creditori din fiecare din categoriile: bugetari, garantaţi şi chirografari.
Aşadar în opinia concordantă, textul se impune a fi citit în sensul că la constituirea comitetului vor participa reprezentanţi ai creditorilor bugetari, garantaţi şi chirografari, cu condiţia ca aceştia să se afle în primele 20 de creanţe menţionate în tablou din punct de vedere valoric şi să se fi oferit voluntar. Obligatorii sunt, aşadar, condiţiile privind situarea în primii 20 din punct de vedere valoric şi exprimarea unei oferte de participare şi numai dacă acestea sunt realizate se urmăreşte şi întrunirea cerinţei de reprezentare a fiecăreia din cele trei categorii.
Raţiunea legiuitorului este în opinia concordantă nu doar aceea de a asigura o reprezentare a tuturor categoriilor de creanţe, ci în principal pe cea a creditorilor ce au de recuperat sume substanţiale, persoane interesate într-o mare măsură în promovarea tuturor demersurilor procedurale, de natură să asigure sporirea activelor debitoarei.
(Opinia concordantă)
(Decizia NR. 1751/R-COM/15 Mai 2013)
Prin cererea înregistrată la data de 25.10.2012 în dosarul nr.1107/1259/2012/a3 privind insolvenţa debitoarei SC A. SA, aflat pe rolul Tribunalului Specializat Argeş, creditoarea P.B. România SA a solicitat judecătorului sindic să dispună anularea hotărârilor menţionate la punctele 2 şi 3 de pe ordinea de zi din procesul-verbal al adunării creditorilor din data de 18.10.2012 pentru nelegalitatea constituirii comitetului creditorilor, respectiv pentru nelegalitatea confirmării administratorului judiciar şi stabilirii remuneraţiei acestuia.
În motivarea contestaţiei creditoarea a arătat că s-a oferit să facă parte din comitetul creditorilor alături de BRD, ECT 98, PI SRL şi de orice creditor care îndeplineşte condiţiile prev.de art.16 alin.4 din Legea nr.85/2006, însă comitetul a fost constituit fără respectarea condiţiilor legale care prevăd că membrii se aleg din primii 20 în ordinea valorii creanţelor şi dintre cei care se oferă voluntar. Astfel, în mod nelegal a fost inclus în comitetul creditorilor N. M., reprezentantul salariaţilor, a cărui creanţă nu se află în primele 20 în ordinea valorii.
De asemenea, sub aspectul confirmării administratorului judiciar şi stabilirii remuneraţiei acestuia, în mod nelegal administratorul judiciar nu a luat în considerare votul transmis de creditoarea ECT 98 în timpul adunării creditorilor, sub motivul că acesta nu a fost primit în timp util. În realitate, punctul de vedere al ECT 98 prin care se revenea asupra punctului de vedere exprimat în scris în sensul propunerii şi votării în favoarea unui alt administrator judiciar, a fost adus la cunoştinţa administratorului judiciar de către reprezentantul PI SRL, fiindu-i prezentat şi un fax provenit de la respectiva creditoare. Acesta însă nu a luat în considerare votul prezentat în scris şi transmis prin fax şi a refuzat să îl comunice creditorilor prezenţi la adunare.
Judecătorul sindic a dispus conexarea contestaţiei sus prezentate la dosarul nr.1107/1259/2012/a2 având ca obiect contestaţia formulată de SC PI SRL împotriva aceleiaşi hotărâri a adunării creditorilor şi cu privire la aceleaşi puncte de pe ordinea de zi.
Prin sentinţa nr.466/CC/18.12.2012 pronunţată în dosarul nr.1107/1259/2012/a2, judecătorul sindic a respins ambele contestaţii ca nefondate, reţinând că niciuna dintre creditoarele-contestatoare nu au votat împotriva modalităţii de desemnare a comitetului creditorilor şi a preşedintelui.
În legătură cu faptul că PB România SA a solicitat să se consemneze punctul său de vedere în sensul că Municipiul Piteşti nu poate vota confirmarea administratorului judiciar, întrucât nu are o creanţă situată în primele 20 în ordinea valorii lor, judecătorul sindic a arătat că şi fără propunerea Municipiului Piteşti existau trei propuneri din cinci membri ai comitetului, iar potrivit art.17 deciziile comitetului se iau cu majoritate simplă din totalul numărului de membri.
Relativ la votul SC ECT 98 SRL privind confirmarea administratorului judiciar, judecătorul sindic a arătat că votul exprimat în data de 18.10.2012 nu se înscrie în dispoziţiile art.4 din Legea nr.85/2006. În plus, respectiva creditoare nu a contestat hotărârea adunării creditorilor pentru faptul că nu a fost luat în considerare votul său.
Împotriva sentinţei a formulat recurs creditoarea PB România SA, invocând dispoziţiile art.304 pct.7 şi 9 şi art.3041Cod procedură civilă şi criticând-o pentru următoarele motive:
Din procesul verbal al adunării creditorilor rezultă fără dubiu că reprezentanţii P. nu au fost de acord cu componenţa comitetului creditorilor, votând împotriva acesteia. De altfel, la finalul procesului verbal s-a înscris că obiecţiunile ridicate de reprezentanţii P.s au fost refuzate a fi consemnate. Componenţa comitetului debitorilor nu este cea legală în sensul că din acesta face parte Primăria Municipiului Piteşti şi creditorul salariaţilor, care nu au o creanţă situată în primele 20 în ordinea valorii lor.
Confirmarea administratorului judiciar s-a realizat în mod nelegal, cu neluarea în considerare a votului negativ transmis prin fax de ECT 98 SRL şi care a fost adus la cunoştinţa administratorului judiciar şi a creditorilor înainte de a se vota în cadrul şedinţei din 18.10.2012.
Votul respectiv a fost transmis şi prin fax şi prin e-mail, iar transmiterea prin fax nu are legătură cu semnătura electronică extinsă invocată de judecătorul sindic.
Administratorul judiciar a precizat instanţei de recurs că adunarea creditorilor din data de 18.03.2013 a decis confirmarea administratorului judiciar desemnat provizoriu de judecătorul sindic în persoana practicianului în insolvenţă CAPI M. & I., astfel că cererea ce face obiectul litigiului de faţă a rămas fără obiect.
Curtea constată că excepţia nu este fondată câtă vreme actul reprezentat de procesul-verbal al şedinţei adunării creditorilor din 18.10.2012 nu a fost revocat de către emitent sub niciun aspect din cele pentru care a fost contestat. Ca atare, acesta a produs şi produce efecte juridice, urmând ca legalitatea lui să fie verificată în speţa de faţă.
Examinând sentinţa prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este fondat.
La şedinţa adunării creditorilor din data de 18.10.2012 au fost dezbătute, printre altele, două aspecte: punctul 2 pe ordinea de zi: alegerea comitetului creditorilor şi a preşedintelui acestuia şi punctul 3 pe ordinea de zi:confirmarea administratorului judiciar şi stabilirea remuneraţiei acestuia.
Cu privire la comitetul creditorilor s-a stabilit ca acesta să fie compus din 5 membrii, iar sub acest aspect nu s-au formulat contestaţii.
În privinţa celor 5 membrii, în procesul verbal al şedinţei s-a consemnat că aceştia sunt: Municipiul Piteşti, BRD GSG, EGI IFN SA, Axinte Gheorghe şi reprezentantul salariaţilor, N. M.
Preşedintele comitetului a fost desemnat BRD GSG.
Cu prilejul confirmării administratorului judiciar, reprezentantul PB a arătat că alegerea comitetului nu este legală, întrucât cel puţin Primăria Municipiului Piteşti nu este creditor între primii 20 în ordinea valorii creanţelor.
Acesta a semnat procesul verbal al şedinţei, inserând menţiunea că semnează cu obiecţiuni ce au fost refuzate a fi consemnate de către administratorul judiciar.
Potrivit art. 16 alin.4 din Legea nr. 85/2006 „(4)În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, aceştia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetari şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferă voluntar (…)„.
Prin urmare, potrivit textului de lege sus citat, poate fi membru în comitetul creditorilor creditorul care face parte din una din cele trei categorii de creanţe expres prevăzute de lege (garantate, bugetare, chirografare), deţine o creanţă situată valoric în primele douăzeci în categoria de creanţe din care face parte şi s-a oferit voluntar.
Enumerarea de către legiuitor a categoriei creanţelor din care pot fi aleşi membrii comitetului nu este întâmplătoare, intenţia acestuia fiind ca în comitet să fie aleşi reprezentanţi ai fiecărei categorii (în măsura în care sunt înscrise la masa credală creanţe din toate cele trei categorii).
Astfel, în reglementarea Legii nr. 85/2006 anterior modificării acesteia prin Legea nr. 169/2010, art. 16 alin. 4 prevedea alegerea unui „comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferă voluntar.”
Prin Legea nr. 169/2010 legiuitorul a impus includerea în comitet şi a creanţelor bugetare, scopul fiind o bună reprezentare a tuturor categoriilor de creanţă care pot vota măsurile necesare derulării procedurii.
Prin urmare, prima condiţie este ca în comitet să fie aleşi reprezentanţi ai tuturor celor trei categorii de creanţe.
Celelalte condiţii sunt ca membrii comitetului să deţină creanţe ce se situează în primele 20 în ordinea valorii şi să se ofere voluntar.
Verificarea situării creanţelor în primele 20 în ordinea valorii se realizează prin raportare la categoria din care fac parte creanţele, iar nu prin raportare la întregul tabel de creanţe de la momentul constituirii comitetului, pentru că, aşa cum s-a arăta mai sus, intenţia legiuitorului a fost atât în sensul de a include toate grupele de creanţe, cât şi în sensul cooptării creditorilor care deţin majoritatea valorică în grupa lor de prioritate, pentru ca interesul lor în procedură să fie semnificativ şi, astfel, să se asigure atingerea scopului procedurii insolvenţei prev. de art. 2 din Legea nr. 85/206.
De altfel, dacă cerinţa situării creanţei în primele 20 s-ar aplica la întregul tabel de creanţe, ar fi fost inutilă modificarea legislativă intervenită prin Legea nr. 169/2010 şi condiţia reprezentării în comitet a tuturor celor trei categorii de creanţe, întrucât în tabel este posibil ca primele 20 să fie creanţe dintr-o singură categorie. În această ultimă ipoteză nu s-ar putea asigura în nici un fel reprezentarea tuturor creanţelor.
Prin urmare, condiţia esenţială pentru alegerea comitetului este ca din acesta să facă parte creditori cu creanţe garantate, bugetare şi chirografare, fiecare fiind aleşi dintre primii 20 cu acelaşi tip de creanţe care s-au oferit voluntar să fie membrii în comitet.
În speţă, în ce priveşte prima condiţie, legea a fost respectată, în comitet fiind aleşi reprezentanţi ai tuturor celor trei categorii prevăzute expres de lege.
Celelalte condiţii, însă, nu au fost îndeplinite în privinţa categoriei creditorilor chirografari.
Astfel, în ce priveşte creditorii bugetari, a fost aleasă Primăria Mun. Piteşti, ca singur creditor bugetar înscris la masa credală şi care s-a şi oferit să fie membru.
În privinţa creditorilor garantaţi, a fost aleasă BRD – GSG, care s-a oferit voluntar şi care este înscrisă cu o creanţă situată în primele 20 din punct de vedere valoric ale grupei.
În categoria creditorilor chirografari au fost aleşi SC EG IFN SA, AG, care nu s-a oferit să fie membru în comitetul creditorilor, şi NM, a cărui creanţă nu se încadrează în plafonul valoric sus arătat şi care nici nu s-a oferit voluntar să fie membru în comitetul creditorilor.
Din procesul verbal de şedinţă rezultă că s-au oferit să facă parte din comitetul creditorilor SC E, SC EG IFN SA, SC CD SRL, SC PI SRL, toate cu creanţe chirografare.
Dintre aceştia a fost aleasă doar SC EG IFN SA.
AG şi NM nu s-au oferit, dar au fost propuşi de alţi creditori.
Din tabelul de creanţe rezultă că atât creanţele SC E, SC CD SRL şi SC PI SRL, cât şi creanţa lui AG se situează între primele 20 ale categoriei respective, dar în timp ce primele trei s-au oferit să facă parte din comitet, cel de-al patrulea a fost ales la propunerea altor creditori, neoferindu-se voluntar.
De asemenea, din tabel rezultă că creanţa lui NM nu este în primele 20 ca valoare ale categoriei, iar din procesul verbal al şedinţei adunării creditorilor rezultă că acesta nici nu s-a propus pentru a fi membru în comitet.
Prin urmare, alegea comitetului creditorilor nu s-a făcut cu respectarea legii, iar opoziţia creditoarei PB România SA relativ la acest aspect a fost menţionată în procesul verbal al şedinţei.
În aceste condiţii în care comitetul nu a fost legal ales, nici măsura de confirmare a administratorului judiciar şi de stabilire a remuneraţiei acestuia nu poate menţinută.
Sub acest aspect Curtea nu va mai examina motivele de recurs ce ţin de maniera în care a fost exprimat votul SC ET 98 SRL, fiind de prisos de vreme ce măsura este oricum nelegală pentru că a fost adoptată de un comitet nelegal constituit.
Pentru cele expuse, în baza art.312 alin.1-3 C.proc.civ., Curtea va admite recursul şi va modifica sentinţa în sensul admiterii contestaţiei creditoarei PB România SA şi anulării pct.2 şi 3 din hotărârea Adunării Creditorilor din 18.10.2012 şi va menţine în rest sentinţa.
Pentru aceste motive Curtea a admis recursul declarat de declarat de contestatoarea creditoare PB România SA, împotriva sentinţei nr.466/CC din 18 decembrie 2012, pronunţată de Tribunalul Specializat Argeş - judecător sindic în dosarul nr.1107/1259/2012/a2, intimaţi fiind creditorii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Municipiul Piteşti, B.R.D. GSG SA ş.a, debitoarea SC A. SA, şi lichidatorul judiciarCabinete Asociate de Practicieni în Insovenţă „M. şi I.”.
A fost modificată în parte sentinţa de mai sus în sensul că a fost admisă contestaţia PB România SA şi au fost anulate pct.2 şi 3 din hotărârea Adunării Creditorilor din 18.10.2012, fiind menţinută în rest sentinţa
Opinia concordantă exprimată de un membru al completului, s-a declarat de acord cu opinia majoritară sub aspectul soluţiei pronunţate, în sensul admiterii căii de atac, cu consecinţa modificării sentinţei, admiterii contestaţiei formulată de recurentă şi anulării punctelor 2 şi 3 din hotărârea adunării creditorilor, însă parţial pentru alte considerente.
Aceste alte considerente sunt determinate de interpretarea diferită a dispoziţiilor art.16 alin.4 din Legea nr.85/2006.
Potrivit textului, „În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, aceştia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetari şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferă voluntar; comitetul astfel desemnat va înlocui comitetul desemnat anterior de judecătorul-sindic”.
Din modul de redactare, s-a apreciat, în opinia concordantă, că intenţia legiuitorului a fost aceea de a impune ca în comitetul ce se formează din 3 sau 5 membri, să participe creditori din cele trei categorii enumerate, cu condiţia însă ca aceştia să facă parte din primii 20 de creditori în ordinea valorii, raportat la întregul tabel de creanţe şi să se fi oferit voluntar.
Diferenţa de interpretare este determinată de faptul că s-a apreciat, în opinia concordantă, că legea are în vedere primii 20 de creditori din ansamblul tabelului de creanţe şi nu primii 20 din fiecare categorie enunţată, ceea ce are drept consecinţă şi posibilitatea să nu participe reprezentanţi din toate cele trei categorii.
S-a apreciat, în opinia concordantă, însă, că în măsura în care în primii 20 de creditori din punct de vedere valoric din ansamblul tabelului, se află reprezentanţi ai celor trei categorii, care îndeplinesc şi condiţia de a se fi oferit voluntar, este obligatoriu ca aceştia să participe. În măsura în care în primii 20 de creditori nu sunt reprezentate toate categoriile sau titularii unor astfel de creanţe nu s-au oferit să participe la constituirea comitetului, acesta este legal ales chiar dacă nu există creditori din fiecare din categoriile: bugetari, garantaţi şi chirografari.
Aşadar în opinia concordantă, textul se impune a fi citit în sensul că la constituirea comitetului vor participa reprezentanţi ai creditorilor bugetari, garantaţi şi chirografari, cu condiţia ca aceştia să se afle în primele 20 de creanţe menţionate în tablou din punct de vedere valoric şi să se fi oferit voluntar. Obligatorii sunt, aşadar, condiţiile privind situarea în primii 20 din punct de vedere valoric şi exprimarea unei oferte de participare şi numai dacă acestea sunt realizate se urmăreşte şi întrunirea cerinţei de reprezentare a fiecăreia din cele trei categorii.
Raţiunea legiuitorului este în opinia concordantă nu doar aceea de a asigura o reprezentare a tuturor categoriilor de creanţe, ci în principal pe cea a creditorilor ce au de recuperat sume substanţiale, persoane interesate într-o mare măsură în promovarea tuturor demersurilor procedurale, de natură să asigure sporirea activelor debitoarei.
În cauză, aşa cum s-a reţinut în opinia majoritară, A. G. şi N. M. nu s-au oferit, dar au fost propuşi de alţi creditori şi deci în mod greşit ei au fost reţinuţi ca membrii în Comitetul creditorilor S.C. A. S.A., iar pentru alţi creditori nu rezultă situarea lor în primii 20 din punct de vedere valoric în tabelul total de creanţe, valabil la data votului (de exemplu Municipiul Piteşti, N. M. pentru creanţe salariale).
Constituirea nelegală a comitetului creditorilor pentru considerentele de mai sus, atrage desfiinţarea punctului 2 din hotărârea adunării creditorilor şi pe cale de consecinţă şi a pct.3, câtă vreme potrivit art.19 alin.2 din Legea nr.85/2006, administratorul judiciar este ales la recomandarea comitetului creditorilor. În absenţa unei constituiri legale a acestui comitet, se impune aprecierea că nu există o recomandare legală şi în concluzie o desemnare corespunzătoare a practicianului în lichidare.
<
| ← Ordinea de îndestulare a creanţelor creditorilor garantaţi... | Obligativitatea executării de către administratorul... → |
|---|
