CONTESTAŢIE ÎN ANULARE. GREŞEALĂ MATERIALĂ. ÎNŢELES
Comentarii |
|
Nu pot fi invocate pe calea contestaţiei la executare erorile de interpretare a probelor care fac decizia netemeinică, pentru că acestea nu sunt greşeli de fapt.
Prin cererea înregistrată sub nr. 8584/27.08.1999 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, reclamanta S.C. "C." - S.A. Brăila a chemat în judecată pe pârâta S.C. "D.P." - S.R.L., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, aceasta să fie obligată la plata sumelor de 4.526.490 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate, 4.526.490 lei, penalităţi, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa nr. 1385/2000, instanţa de fond a respins acţiunea ca neîntemeiată, reţinând că pârâta a plătit conform clauzelor contractuale cantitatea de grâu repartizată pe luna februarie 1997, anticipat, iar creşterea preţului grâului ulterior plăţii efectuate nu poate atrage răspunderea civilă a pârâtei.
împotriva acestei soluţii a declarat apel S.C. "C." - S.A. Brăila, cauza fiind soluţionată prin decizia nr. 2/8.01.2001 de Tribunalul Bucureşti - secţia comercială, în sensul respingerii apelului, ca neîntemeiat.
Tribunalul a reţinut că pârâta a achitat anticipat şi că nu a refuzat facturile, împotriva acestei decizii, S.C. "C." - S.A. Brăila, a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7, pct. 9 şi pct. 11 C. pr. civ.
Prin decizia nr. 125/2001, Curtea de Apel Bucureşti - secţia a V-a comercială, a admis apelul şi a schimbat în tot sentinţa nr. 1385/11.02.2000, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în sensul că a admis acţiunea reclamantei şi a obligat pârâta la plata sumei de 4.526.490 lei, reprezentând contravaloare marfă şi la 4.526.490 lei, reprezentând penalităţi de întârziere. A fost obligată intimata la plata sumei de 1.595.000 lei, cheltuieli de judecată. Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de recurs a reţinut că, potrivit contractului nr. 324/23.01.1997, intevenit între părţi, respectiv art. 4 ce reglementează modalităţile şi condiţiile de plată, societatea beneficiară trebuia să efectueze plata cantităţilor de grâu la momentul livrării. împrejurarea că intimata a plătit anticipat cantitatea de grâu înseamnă că şi-a asumat riscul majorării preţului, aşa încât recursul este întemeiat.
împotriva acestei decizii, S.C. "D.P." - S.R.L. a formulat contestaţie în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 318 C. pr. civ., considerând că dezlegarea dată cauzei prin decizia nr. 125/4.04.2001 este rezultatul unei greşeli materiale.
în dezvoltarea motivului invocat, contestatoarea susţine, în esenţă, că instanţa de recurs, apreciind aceleaşi probatorii ca şi instanţele precedente, a pronunţat o decizie întemeiată pe o greşeală gravă de fapt, decurgând din aprecierea eronată a probelor administrate.
Analizând contestaţia în anulare, Curtea a apreciat că este nefondată, pentru considerentele ce vor fi arătate:
Pentru a putea fi admisă o contestaţie în anulare îndreptată împotriva deciziei pronunţate de o instanţă de recurs, este necesar ca eroarea materială gravă, invocată de parte, să privească o problemă de procedură. O atare eroare trebuie să fie evidentă, în legătură cu aspectele formale ale judecăţii în recurs,
pentru verificarea căreia să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau reaprecierea probelor.
Greşeala materială poate consta în neobservarea de către instanţă a unui act cu privire la care nu s-a făcut nici o judecată.
în speţă, însă, instanţa de recurs a cunoscut existenţa şi conţinutul înscrisurilor, făcând aprecieri asupra lor, situaţie în care nu mai poate fi vorba de o greşeală materială în sensul legii, ci eventual de o greşeală de judecată, care nu se poate îndrepta de aceeaşi instanţă prin retractarea propriei hotărâri. De altfel, contestatoarea, în conţinutul motivelor cererii sale, recunoaşte că instanţa de recurs analizând aceleaşi probatorii, le-a apreciat greşit, cu alte cuvinte au existat erori de fond în legătură cu aprecierea probelor şi cu modul în care instanţa de recurs a stabilit situaţia de fapt.
Aşadar, nu pot fi invocate pe calea contestaţiei erorile de interpretare a probelor, care fac decizia netemeinică, pentru că acestea nu sunt greşeli de fapt, involuntare sau izvorâte din confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale şi care sunt determinate pentru soluţia pronunţată.
Având în vedere că din analiza dosarului nu rezultă existenţa unei erori materiale, astfel cum este definită de legiuitor şi pentru considerentele sus prezentate, Curtea urmează a respinge contestatia în anulare, ca nefondată. (Judecator Decebal Taragan)
(Secţia a V-a comercială, decizia nr. 590/2001)
← CONTESTATIE ÎN ANULARE. DECIZIE PRONUNŢATĂ CU ÎNDEPLINIREA... | CONTESTAŢIE ÎN ANULARE. INADMISIBILITATE → |
---|