Faliment - legea 85/2014. cerere de admitere a creanţei respinsă prin raport de activitate. contestarea măsurii administratorului judiciar. incidenţa art.59 alin.6 din lege.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 1571A din data de 05.10.2017
Domeniu asociat - Faliment - Legea 85/2014. Cerere de admitere a creanței respinsă prin raport de activitate. Contestarea măsurii administratorului judiciar. Incidența art.59 alin.6 din lege.
A. Curtea reține incidența dispozițiilor art. 59 din Legea nr.85/2014 referitoare la contestația împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.
Cu privire la termenul de formulare a acestei contestații, (…) dispozițiile art.59 alin.6 din Legea nr.85/2014 prevăd depunerea contestației în termen de 7 zile de la publicare în BPI a extrasului din raport; or, în speță, petenta a formulat cererea chiar anterior publicării raportului, astfel că cererea formulată nu încalcă dispozițiile legale anterior enunțate.
Fiind vorba de contestație la raport, care se formulează în termen de 7 zile de la publicarea în BPI, (…) această contestație nu este formulată tardiv, întrucât comunicarea măsurii de neînscriere a creanței cu motivarea că cererea de admitere la masa credală este tardiv formulată, comunicare efectuată personal petentei, nu are niciun efect în ce privește momentul începerii termenului de 7 zile de formulare a contestației, legea prevăzând în mod expres că acest termen curge de la momentul publicării raportului în BPI.
(CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1571 A din 05.10.2017)
Deliberând, asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 09.03.2017, sub nr. 1481/98/2016/a3, intitulată ";note de ședință";, și care a fost disjunsă din dosarul înregistrat sub nr. 1481/98/2016, petenta S.C. C.T. S.R.L. BRĂILA a formulat contestație împotriva raportului lunar de activitate întocmit de lichidatorul judiciar al debitoarei S.C. G.O. S.R.L. Slobozia, solicitând să se constate faptul că în cauză sunt incidente prevederile art. 42 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, și pe cale de consecință să se constate că cererea de admitere a creanței a fost formulată în termen, urmând a fi înscrisă în tabelul creditorilor debitoarei S.C. G.O. S.R.L.
În motivare se arată că în data de 28.11.2016 S.C. C.T. S.R.L. a formulat și depus la dosar cerere de admitere a creanței în cuantum de 3.420.769,58 lei, solicitând înscrierea acesteia în tabelul creditorilor. La data de 05.12.2016 administratorul judiciar le-a adus la cunoștință faptul că cererea formulată nu a fost admisă, motivându-se că aceasta a fost depusă cu nerespectarea termenului stabilit de către judecătorul sindic, pentru înregistrarea declarațiilor de creanță. Totodată, acesta a susținut că procedura de comunicare a Notificării cu privire la deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei nu a fost viciată întrucât aceasta a fost transmisă prin poștă electronică și publicată în B.P.I.
Ori, sancțiunea decăderii din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor, prevăzută de art. 114 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, se aplică numai în cazul în care nu există o viciere a procedurii de comunicare a notificării, fiind respectate întocmai prevederile art. 42 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 99 alin. (3) din același act normativ.
Potrivit dispozițiilor art. 154 Cod procedură civilă, regula în această materie este aceea că citațiile și celelalte acte de procedură se comunică, în scris, în plic închis, la care se atașează dovada de înmânare/procesul-verbal și înștiințarea prevăzută la art. 163 Cod procedură civilă.
Conform normelor cuprinse în art. în art. 154 alin. (6) Cod procedură civilă, recurgerea la comunicarea actelor de procedură prin intermediul mijloacelor moderne (telefax, poștă electronică, etc.) poate avea loc numai cu acordul părții, din moment ce ea trebuie să indice datele necesare în acest scop.
Articolul 154 alin. (6) Cod procedură civilă invocat de către administratorul judiciar impune cerințe suplimentare pentru a se putea considera viciată comunicarea prin aceste mijloace, nefiind suficientă confirmarea că s-a efectuat transmiterea actului prin email, ci este necesar ca la dosar să existe confirmarea primirii acestuia de către destinatar, prin completarea formularului prevăzut de legiuitor.
Din interpretarea coroborată a textului art. 154 alin. (6) și art. 241 alin. (3) Cod procedură civilă procedura de comunicare prin aceste mijloace moderne nu poate fi considerată îndeplinită dacă nu se poate și face dovada primirii de către parte a comunicării.
Ori, în speță, administratorul judiciar a nesocotit aceste norme de procedură civilă, procedând în mod abuziv la comunicarea Notificării direct prin corespondență electronică și fără să facă dovada nici a trimiterii acestei corespondențe, nici a confirmării primirii ei de către petentă.
De altfel, vicierea procedurii de comunicare a notificării trebuie raportată și la împrejurarea că notificarea nu a fost publicată și într-un ziar de largă circulație, deși legiuitorul nu prevede în mod alternativ această publicare cu cea din B.P.I., normele art. 99 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 indicând în mod expres faptul că cele două publicări sunt cumulative, la care se adaugă și înștiințarea individuală a fiecărui creditor în parte.
Pe cale de consecință, pentru toate aceste considerente, se solicită a se constata că în cauză sunt incidente prevederile art. 42 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, care statuează faptul că acei creditori "care nu au fost notificați potrivit prevederilor art. 99 alin. (3) sunt considerați de drept în termenul de depunere a cererilor de admitere a creanțelor, prin depunerea unei cereri de admitere la masa credală, și vor prelua procedura în stadiul în care se află în momentul înscrierii lor la masa credală";.
La termenul din 31.03.2017 petenta S.C. C.T. S.R.L. a formulat cerere precizatoare cu privire la contestația formulată împotriva măsurii lichidatorului judiciar de a nu dispune înscrierea creanței în cuantum de 3.420.769,58 lei în tabelul definitiv rectificat al creditorilor debitoarei S.C. G.O. S.R.L.
Cu privire la nerespectarea termenului legal de formulare a prezentei contestații se arată că orice titular de creanțe anterioare deschiderii procedurii de insolvență dobândește calitatea de creditor îndreptățit de a participa la procedură în următoarele ipostaze : (I) fie acesta a formulat o cerere de creanță conform art. 102, respectiv art. 146 din Legea nr. 85/2014 și cererea sa a fost admisă de administratorul/lichidatorul judiciar în procedura de verificare a creanțelor prevăzută de art. 105 și, respectiv de art. 146 din același act normativ; (II) fie acesta a formulat o cerere de creanță, neadmisă însă de către administratorul/lichidatorul judiciar, dobândind însă calitatea de creditor ca urmare a admiterii contestației formulate împotriva măsurii administratorului/lichidatorului judiciar de neînscriere a creanței sale în tabelul de creanțe, această contestație fiind soluționată potrivit prevederilor art. 59 alin. (5) și (6) din Legea nr. 85/2014.
Ori, potrivit dispozițiilor legale la care s-a făcut referire "debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată pot face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar, aceasta trebuind să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a extrasului prevăzut la alin. (2) al art. 59 din lege.
Însă nici unul dintre rapoartele lunare întocmite de către lichidatorul judiciar după data depunerii cererii privind admiterea creanței (28.11.2016), publicate în extras în Buletinul procedurilor de insolvență nu conține vreo referire cu privire la respingerea cererii de înscriere la masa credală.
Pe cale de consecință, termenul de 7 zile statuat de către legiuitor pentru formularea contestației împotriva măsurilor dispuse de lichidatorul judiciar, nici nu a început să curgă, petenta fiind așadar înăuntrul termenului de a învesti instanța de judecată cu o asemenea cerere.
Deci nu are nicio relevanță faptul că în data de 05.12.2016 lichidatorul judiciar a adus la cunoștință societății măsura neînscrierii creanței în tabelul definitiv rectificat al creditorilor întrucât termenele legale de formulare a contestațiilor curg de la data publicării în Buletinul procedurilor de insolvență atât în cazul contestațiilor formulate împotriva tabelului preliminar cât și în cazul contestațiilor formulate împotriva măsurilor luate de administratorul/lichidatorul judiciar în cadrul procedurii.
Se susține că în mod abuziv lichidatorul judiciar a consemnat în raportul lunar publicat în B.P.I. nr. 5161/15.03.2017 faptul că, din proprie inițiativă și cu încălcarea atribuțiilor sale, a procedat la calificarea cererii, pronunțându-se asupra tardivității acesteia, deși potrivit art. 59 alin. (7) din legea nr. 85/2014 soluționarea contestației este atributul exclusiv al judecătorului sindic.
Nu în ultimul rând, față de precizarea cuprinsă în întâmpinarea formulată de lichidatorul judiciar în sensul că prezenta contestație este tardivă raportat la prevederile art. 111 din Legea nr. 85/2014, se solicită respingerea acestei excepții procesuale pentru argumente similare, respectiv neîmplinirea termenului legal pentru formularea contestației.
Cu privire la vicierea procedurii de comunicare a notificării privind deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei și repunerea de drept a petentei în termenul de depunere a cererii de admitere a creanței, se arată că sancțiunea decăderii din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor, prevăzută de dispozițiile art. 114 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, se aplică numai în cazul în care nu există o viciere a procedurii de comunicare a notificării, fiind respectate întocmai dispozițiile art. 42 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 99 alin. (3) din Legea nr. 85/2014.
Dispozițiile art. 42 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 stabilesc o excepție de la regulă potrivit căreia citarea, comunicarea și convocarea părților se face prin publicare în Buletinul procedurilor de insolvență, însă având în vedere că notificarea nu a fost publicată și într-un ziar de largă circulație, deși legiuitorul nu prevede în mod alternativ această publicare cu cea din B.P.I., normele prevăzute de art. 99 alin. (3) indică expres că cele două publicări sunt cumulative, la care se adaugă și înștiințarea individuală a fiecărui creditor în parte.
Cu privire la justificarea creanței în cuantum de 3.420.769,58 lei se arată că la data deschiderii procedurii de insolvență petenta deținea împotriva debitoarei o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantumul menționat, izvorâtă din contractul de vânzare-cumpărare produse petroliere nr. 1786/09.04.2013, contract ce a fost modificat ulterior de părți prin acte adiționale subsecvente, atât sub aspectul modului de efectuare a plăților de către debitoare cât și sub aspectul perioadei de valabilitate.
Deși debitoarea a beneficiat în baza acestor acte adiționale de o prelungire a scadenței de plată a facturilor emise pentru produsele livrate, până la data intrării în insolvență aceasta nu și-a îndeplinit obligația contractuală de a achita contravaloarea acestora.
Așa cum s-a menționat în cererea de admitere a creanței, în temeiul actului adițional nr. 2 și 3 la contractul de vânzare-cumpărare, debitoarea avea obligația să emită pentru fiecare factură fiscală bilete la ordin avalizate, în nume propriu de către reprezentantul legal, garantând astfel obligația sa contractuală de plată a contravalorii produselor primite.
Se menționează că în ceea ce privește creanța solicitată, aceasta este constatată printr-un titlu executoriu reprezentat de biletul la ordin seria CECE3AB nr. 0175380, avalizat în nume propriu de către administratorul legal al societății debitoare.
Pentru toate aceste considerente se solicită admiterea contestației și pe cale de consecință, să se dispună înscrierea creanței în cuantum de 3.420.769,58 lei în tabelul creditorilor debitoarei S.C. G.O. S.R.L., aceasta având caracter cert, lichid și exigibil.
Prin sentința civilă nr. 506 F/31.03.2017 a Tribunalului Ialomița instanța respinge contestația formulată de petenta S.C. C.T. S.R.L. împotriva raportului lunar de activitate întocmit de lichidatorul judiciar E.I. S.P.R.L., desemnat în procedura insolvenței debitoarei S.C. G.O. S.R.L., raport publicat în B.P.I. nr. 5161 din 15.03.2017.
În motivare judecătorul sindic reține următoarele :
La data de 28.11.2016 contestatoarea petentă S.C. C.T. S.R.L. a depus cerere de admitere a creanței solicitând înscrierea sa la masa credală a debitoarei S.C. G.O. S.R.L. cu o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă de 3.240.769,58 lei, reprezentând contravaloare produse petroliere livrate debitoarei în baza contractului de vânzare - cumpărare nr. 1786/09.04.2013.
În cuprinsul cererii de admitere a creanței se menționează că debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de plată a produselor petroliere ce i-au fost livrate, că garantarea plății s-a făcut cu un bilet la ordin - BO, seria CECE3AB nr. 0175380, fiind avalizat de administratorul societății M.L., instrumentul financiar având scadența la data de 13.06.2016, când introdus în bancă spre decontare a fost refuzat la plată din lipsă de disponibil, iar până la data depunerii cererii de creanță petenta nu fusese notificată despre deschiderea procedurii insolvenței.
Se arată că întrucât administratorul judiciar a încălcat prevederile art. 99 și 100 din Legea nr. 85/2014, petenta este în termen să depună cererea de creanță, în raport de dispozițiile art. 42 alin.(3) din același act normativ.
Prin raportul lunar întocmit de lichidatorul judiciar al debitoarei depus la dosar la data de 14.03.2017 și publicat în BPI la data de 15.03.2017 s-a menționat că cererea depusă de către S.C. C.T. S.R.L. prin care s-a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor a fost respinsă ca tardivă.
La data deschiderii procedurii simplificată de insolvență a debitoarei S.C. G.O. S.R.L, dispusă prin încheierea din data de 05.07.2016, judecătorul sindic a stabilit ca termen limită pentru depunerea creanțelor data de 17.08.2016 și termen pentru definitivarea tabelului de creanță și soluționarea contestațiilor la tabelul definitiv la data de 16.09.2016.
Notificarea deschiderii procedurii a fost comunicată petentei S.C. C.T. S.R.L. la data de 13.07.2016, prin poșta electronică, dovadă fiind înscrisul aflat la fila 130 dosar, fiind astfel respectate prevederile art. 99 alin.(1) și (3) din Legea nr. 85/2014, referitoare la trimiterea notificării către creditori ce se realizează conform Codului de procedură civilă, în condițiile în care modalitatea de comunicare aleasă de către lichidatorul judiciar este cea prevăzută de art. 154 alin. (6) Cod procedură civilă și care este o formă alternativă de comunicare dintre cele prevăzute în textul de lege invocat.
Lichidatorul judiciar a procedat și la publicarea în BPI nr. 13599 din 14.07.2016 a notificării deschiderii procedurii insolvenței debitoarei.
Chiar dacă notificarea nu a fost publicată și într-un ziar de largă circulație, așa cum se mai prevede în art. 99 alin.(3) din Legea nr. 85/2014, câtă vreme există dovada că notificarea deschiderii procedurii s-a făcut în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, în ceea ce privește pe petentă, cu respectarea și a dispozițiilor art. 100 alin.(1) din Legea nr. 85/2014, notificarea fiind transmisă cu mai mult de 10 zile înainte de termenul limită până la care trebuiau depuse cererile de creanță, judecătorul sindic consideră că lichidatorul judiciar a respectat prevederile art. 42 alin.(3) din Legea nr. 85/2014, astfel că față de teza finală a acestui text și de dispozițiile art. 114 din același act normativ, justificat s-a considerat de către lichidatorul judiciar că cererea de creanță depusă la data de 28.11.2016 este tardivă.
Față de aceste considerente, reținând totodată că întrucât petenta a avut cunoștință încă din data de 05.12.2016 de faptul că lichidatorul nu a admis cererea de înscriere a creanței solicitate, aspect recunoscut de aceasta, fără ca ulterior să formuleze contestație împotriva tabelului de creanțe, în condițiile art. 111 din Legea 85/2014, aceasta fiind, de altfel, în opinia judecătorului sindic calea procedurală pusă la dispoziție de legiuitor pentru ca un creditor care nu a fost înscris în tabelul de creanțe să poată solicita aceasta, față și de prevederile art. 59 alin.(1) și (3) din lege, respinge, ca neîntemeiată contestația formulată de S.C. C.T. S.R.L. împotriva raportului lunar de activitate întocmit de lichidatorul judiciar E.I. S.P.R.L., desemnat în procedura insolvenței debitoarei S.C. G.O. S.R.L., raport publicat în B.P.I. nr. 5161 din 15.03.2017.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel creditoarea C.T. SRL, solicitând suspendarea executării hotărârii apelate, iar pe fond, anularea hotărârii apelate, admiterea contestației formulate împotriva măsurii lichidatorului judiciar de a nu dispune înscrierea creanței sale în cuantum de 3.420.769,58 lei în Tabelul definitiv rectificat al debitorilor creditoarei G.O. SRL, cu consecința înscrierii acestei creanțe în tabel și dobândirii calității de creditor în prezenta procedură.
Ulterior, apelanta a depus motivele de apel.
În motivare, apelanta susține că hotărârea apelată a fost pronunțată cu încălcarea principiului disponibilității, definit de prevederile art.9 Cod procedură civilă.
Instanța de fond a respins o pretinsă contestație împotriva raportului lunar de activitate întocmit de lichidatorul judiciar și publicat în BPI nr.5161/15.03.2017, deși apelanta a contestat măsura lichidatorului judiciar de neînscriere a creanței sale în tabelul de creanțe. Instanța a depășit limitele cererilor cu care apelanta a învestit-o, pronunțându-se asupra unor aspecte pe care partea însăși nu le-a invocat.
Se mai arată că în mod abuziv lichidatorul judiciar a consemnat din proprie inițiativă și cu încălcarea atribuțiilor sale legale că ar fi procedat la calificarea cererii, pronunțându-se asupra tardivității acesteia, deși potrivit art.59 alin.7 din Legea nr.85/2014 soluționarea contestației era atributul exclusiv al judecătorului-sindic.
Se susține că era ilogic ca societatea să formuleze la data de 08.03.2017 o contestație împotriva unui raport lunar de activitate întocmit de lichidatorul judiciar și publicat în BPI ulterior.
Se susține că hotărârea apelată nu conține motivele pentru care au fost înlăturate susținerile părții referitoare la vicierea procedurii de comunicare a notificării, cu încălcarea dispozițiilor art.425 alin.1 lit.b Cod procedură civilă. Se invocă art.6 paragraful 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului care consacră dreptul fiecărei persoane de a-și prezenta argumentele în fața instanței și impune oricărei instanțe obligația de a proceda la un examen efectiv al motivelor și argumentelor părților.
Se susține că hotărârea este netemeinică și nelegală, apelanta reiterând prin motivele de apel argumentele susținute și în fața instanței de fond cu privire la temeinicia contestației.
Contestația a fost respinsă ca neîntemeiată cu toate că instanța a reținut că petenta a avut cunoștință de faptul că lichidatorul nu a admis cererea de înscriere a creanței și nu a formulat contestație împotriva tabelului de creanțe.
Petenta afirmă că niciunul dintre rapoartele lunare întocmite de lichidatorul judiciar după data depunerii cererii privind admiterea creanței nu conține vreo referire cu privire la respingerea cererii de înscriere la masa credală; pe cale de consecință, termenul legal de 7 zile pentru formularea contestației împotriva măsurilor dispuse de lichidatorul judiciar nici nu a început să curgă, societatea fiind înăuntrul termenului legal de a învesti instanța cu o asemenea cerere. Nu are nicio relevanță faptul că în data de 05.12.2016 acesta a adus la cunoștința societății măsura neînscrierii creanței.
Se mai arată că la termenul din 17.03.2017 apelanta a precizat faptul că înțelege să conteste tabelul definitiv de creanțe, față de măsura luată de lichidatorul judiciar, de neînscriere a creanței sale.
Cu privire la vicierea procedurii de comunicare a notificării privind deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei G.O SRL, se susține că potrivit art.42 alin.3, actul de procedură se comunică în scris, în plic închis, la care se atașează înștiințarea și dovada de înmânare prevăzute la art.163 Cod procedură civilă, iar recurgerea la comunicarea actelor de procedură prin intermediul mijloacelor moderne poate avea loc numai cu acordul părții, care trebuie să indice datele necesare în acest scop.
Lichidatorul judiciar a nesocotit normele de procedură civilă, comunicând notificarea direct prin corespondență electronică și fără să facă dovada trimiterii acestei corespondențe, precum nici a confirmării primirii.
Lichidatorul a depus la dosarul cauzei dovada unei pretinse trimiteri efectuate de pe o căsuță poștală găzduită pe platforma Yahoo de către o persoană care nu are calitatea de practician în insolvență.
Potrivit dispozițiilor art.41 alin.4 lit.a din OUG nr.86/2006, calitatea de practician în insolvență a persoanei care a efectuat notificarea era esențială, delegarea atribuțiilor făcând ca actul de procedură să fie lovit de nulitate absolută.
Se mai arată că din evidențele contabile depuse de debitoare rezultă că apelanta deține cea mai mare creanță împotriva debitoarei, deși o parte din creditori au fost înștiințați procedural.
Procedura de comunicare aleasă de către lichidator a fost una deficitară, care nu a dus la încunoștiințarea efectivă a creditorilor.
Se mai susține că notificarea nu a fost publicată și într-un ziar de largă circulație, legiuitorul neprevăzând un mod alternativ această publicare cu cea din BPI.
Cu privire la justificarea creanței, se invocă încheierea între părți a contractului de vânzare-cumpărare produse petroliere nr.176/09.04.2013, societatea susținând că are o creanță constatată printr-un titlu executoriu reprezentat de biletul la ordin seria CECE3AB nr.0175380.
Prin încheierea din 18.05.2017 instanța a admis excepția de netimbrare, anulând ca netimbrată cererea de suspendare a executării sentinței atacate.
E.I. SPRL, lichidator al debitoarei G.O. SRL, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Se arată că, dacă în fața instanței de fond obiectul precizat al cererii depuse a fost contestație împotriva raportului din data de 15.03.2017, întocmit de lichidatorul judiciar, în apel, obiectul acțiunii este contestație împotriva măsurii lichidatorului judiciar de a nu înscrie creanța în tabelul creditorilor.
Motivarea apelantei este neverosimilă și scoate în evidență reaua-credință, exercitând un veritabil abuz de drept.
În ce privește motivarea hotărârii apelate se arată că în cuprinsul considerentelor judecătorul-sindic a efectuat o trecere în revistă a principalelor etape ulterioare deschiderii procedurii insolvenței, începând cu notificarea deschiderii procedurii și până la întocmirea tabelului definitiv.
Cu privire la temeinicia hotărârii apelate, se arată că nu există în lege obligația ca lichidatorul să menționeze în toate rapoartele faptul că a fost respinsă cererea sa de înscriere în tabelul creditorilor, problema verificării creanțelor și înscrierii în tabel ori respingerea acesteia este reglementată special.
Cu privire la notificarea deschiderii procedurii se susține că, pe de o parte, codul de procedură civilă nu permite schimbarea obiectului acțiunii în apel, iar pe de altă parte, că procedura de comunicare cu apelanta a fost efectuată, aceasta uitând că termenul de contestare a măsurii de a nu înscrie creanța este de 7 zile de la comunicarea acesteia.
Apelanta în mod voit face trimitere doar la procedura de notificare a deschiderii procedurii și o analizează cum îi convine, ignorând chiar și propria sa adresă electronică existentă pe site-ul propriu, fără să se refere la termenul de contestare de 7 zile, ce a curs de la data de 05.12.2016, când i s-a comunicat măsura de a nu fi înscrisă în tabel.
Apelanta nu avea o altă cale de atac decât contestația împotriva măsurii luate de lichidator, potrivit dispozițiilor art.111 din lege.
Analizând apelul, prin raportare la motivele de apel formulate, în temeiul art.480 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să îl admită, să schimbe sentința atacată în sensul că va admite contestația, va anula măsura respingerii ca tardivă a cererii de admitere la masa credală, cuprinsă în raportul din 14.03.2017 și va dispune ca administratorul judiciar să analizeze pe fond creanța, pentru următoarele considerente:
1. În ce privește motivul de apel referitor la încălcarea principiului disponibilității, Curtea îl apreciază ca neîntemeiat, reținând următoarele:
La data de 28.11.2016 petenta a formulat cererea de admitere la masa credală (fila 4 dosar fond).
La data de 10.03.2017 (fila 124 dosar fond) petenta a depus "note de ședință"; prin care solicită instanței "să constate faptul că în cauză sunt incidente prevederile art.42 alin.3 din Legea nr.85/2014 și pe cale de consecință, să constate faptul că cererea de admitere a creanței a fost formulată în termen, urmând a fi înscrisă în Tabelul creditorilor debitoarei G.O. SRL";.
Prin încheierea din 17.03.2017 judecătorul-sindic a dispus disjungerea contestației și formarea unui dosar asociat având ca obiect "contestație la tabel definitiv";.
În cererea precizatoare formulată petenta reia susținerile din cererea inițială având ca obiect contestația formulată împotriva măsurii lichidatorului judiciar de a nu dispune înscrierea creanței sale în Tabelul definitiv rectificat al creditorilor debitoarei G.O. SRL, solicitând înscrierea creanței sale în cuantum de 3.420.769,58 lei.
Ulterior, la termenul din data de 31.03.2017, astfel cum rezultă din cuprinsul încheierii de ședință, apărătorul petentei a precizat că formulează contestație împotriva raportului nr.5161 din data de 15.03.2017 întocmit de către lichidatorul judiciar.
Instanța s-a pronunțat asupra cererii formulate de petentă, astfel cum aceasta a fost precizată la ultimul termen de judecată, respingând ca neîntemeiată contestația formulată împotriva raportului lunar de activitate întocmit de lichidatorul judiciar și publicat în BPI nr.5161/15.03.2017.
2. Curtea reține că hotărârea apelată conține în parte motivele pentru care au fost înlăturate susținerile apelantei referitoare la vicierea procedurii de comunicare a notificării, judecătorul-sindic făcând referire la comunicarea prin poșta electronică a acestei notificări, respectiv la publicarea acesteia în BPI nr.13599/14.07.2016, apreciind că nu este necesară publicarea într-un ziar de largă circulație, fiind respectate prevederile Codului de procedură civilă.
Curtea apreciază însă, că hotărârea este netemeinică și nelegală, pentru următoarele considerente:
Cu titlu prealabil, Curtea apreciază că obiectul cererii de chemare în judecată este acela de contestație împotriva raportului nr.5161 din data de 15.03.2017 întocmit de către lichidatorul judiciar, astfel cum acesta a fost precizat la termenul de judecată din 31.03.2017, nefiind admisibilă o modificare a cererii în apel prin raportare la dispozițiile art.478 Cod procedură civilă.
De altfel, apelanta solicită în cererea de apel admiterea contestației împotriva măsurii lichidatorului judiciar de a nu dispune înscrierea creanței sale în Tabelul creditorilor debitoarei G.O. SRL. Această măsură a lichidatorului judiciar a fost cuprinsă în raportul publicat în BPI nr. 5161 din data de 15.03.2017.
Curtea reține incidența dispozițiilor art.59 din Legea nr.85/2014 referitoare la contestația împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.
Cu privire la termenul de formulare a acestei contestații, Curtea reține că dispozițiile art.59 alin.6 din Legea nr.85/2014 prevăd depunerea contestației în termen de 7 zile de la publicare în BPI a extrasului din raport; or, în speță, petenta a formulat cererea chiar anterior publicării raportului, astfel că cererea formulată nu încalcă dispozițiile legale anterior enunțate.
Fiind vorba de contestație la raport, care se formulează în termen de 7 zile de la publicarea în BPI, Curtea apreciază că această contestație nu este formulată tardiv, întrucât comunicarea măsurii de neînscriere a creanței cu motivarea că cererea de admitere la masa credală este tardiv formulată, comunicare efectuată personal petentei, nu are niciun efect în ce privește momentul începerii termenului de 7 zile de formulare a contestației, legea prevăzând în mod expres că acest termen curge de la momentul publicării raportului în BPI.
Este adevărat că în cursul firesc al procedurii legea prevede că, urmare a depunerii cererii de admitere a creanțelor, administratorul/lichidatorul judiciar odată cu întocmirea tabelului preliminar (care se înregistrează la tribunal și se publică în BPI) trimite notificări creditorilor ale căror creanțe sau drepturi de preferință au fost trecute parțial în tabelul preliminar de creanțe sau înlăturate, precizând totodată și motivele (art.110 din Legea nr.85/2014). Legea nu acordă nicio semnificație momentului la care se efectuează această notificare, pentru toți creditorii termenul de depunere a contestațiilor este de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar.
Pentru aceeași rațiune, nici comunicarea individuală a măsurii administratorului/lichidatorului judiciar nu are vreo semnificație în ce privește curgerea termenului de contestare, legea prevăzând că măsurile administratorului/lichidatorului judiciar sunt cuprinse într-un raport care se publică în BPI și se atacă cu contestație în termen de 7 zile de la publicare.
Prin urmare, contestația formulată de petentă este în termen.
Cu privire la calea procedurală eficientă pe care ar avea-o la îndemână petenta, creditoare, care pretinde că nu a fost notificată corespunzător cu privire la deschiderea procedurii, Curtea apreciază, contrar susținerilor instanței de fond, că în această etapă a procedurii petenta nu are posibilitatea formulării unei contestații la tabelul preliminar, în condițiile în care termenul de formulare a contestației a fost depășit, iar potrivit art.42 alin.3 din Legea nr.85/2014, creditorii în această situație vor prelua procedura în stadiul în care se afla la momentul înscrierilor la masa credală.
Calea procedurală pusă la îndemână creditorilor care pretind că nu au fost notificați potrivit art.99 alin.3 din lege, este aceea a depunerii cererilor de admitere a creanței și respectiv de contestare a raportului prin care s-a respins ca tardivă această cerere.
Cu privire la incidența dispozițiilor art.42 alin.3 din Legea nr.85/2014 în ce privește pe creditoarea C.T. SRL, Curtea reține că în mod greșit judecătorul-sindic a apreciat legalitatea notificării deschiderii procedurii față de petentă.
Astfel, potrivit art.99 din Legea nr.85/2014, în urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menționați în lista depusă de debitor … Notificarea prevăzută la alin.1 se realizează potrivit prevederilor Codului de procedură civilă și se va publica totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă circulație și în BPI.
Curtea reține că, pe de o parte, nu s-a făcut dovada publicării notificării într-un ziar de largă circulație și că această notificare nu a fost comunicată petentei C.T. SRL conform Codului de procedură civilă.
Astfel, comunicarea prin e-mail, aflată la dosarul cauzei (fila 130) nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.154 alin.6 Cod procedură civilă. Potrivit articolului invocat comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se poate face de grefa instanței și prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop. În vederea confirmării, instanța, odată cu actul de procedură, va comunica un formular care va conține: denumirea instanței, data comunicării, numele grefierului care asigură comunicarea și indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de către destinatar cu data primirii, numele în clar și semnătura persoanei însărcinate cu primirea corespondenței și va fi expediat instanței prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace.
În speță, comunicarea s-a făcut la o adresă care nu a fost indicată de petentă în acest scop (scopul comunicării notificării în dosarul de insolvență); mai mult, nu există un formular de confirmare a recepționării comunicării completat de către destinatar. Chiar dacă e-mail-ul conține precizarea "vă rog să confirmați primirea prezentului e-mail";, această confirmare nu există.
Subsidiar, mai reținem că e-mail-ul provine de la O.T., a cărei calitate nu o identificăm în prezentul dosar. Comunicarea trebuia făcută de practicianul în insolvență care nu își putea delega această atribuție, potrivit dispozițiilor art. 41 din Ordonanța de urgență nr. 86 din 8 noiembrie 2006 Republicată privind organizarea activității practicienilor în insolvență ((1) Atribuțiile legale ale practicianului în insolvență, precum și cele stabilite exclusiv în sarcina sa de judecătorul-sindic în procedurile de insolvență nu pot fi exercitate prin reprezentare. (2) C.I., IPURL sau SPRL, indiferent de forma de organizare, pot fi reprezentate numai de persoane care au calitatea de practician în insolvență compatibil…(4) Sunt atribuții ale practicianului în insolvență care nu pot fi exercitate prin reprezentare, potrivit alin. (3), următoarele: a) notificarea debitorului și a creditorilor, întocmirea tabelelor de creanțe, formularea contestațiilor la cererile de admitere a creanțelor).
Pentru aceste considerente, Curtea urmează să anuleze măsura administratorului judiciar de respingere ca tardivă a cererii de admitere la masa credală formulată de C.T. SRL, urmând ca administratorul judiciar să analizeze pe fond creanța, în condițiile art.42 alin.3 din Legea nr.85/2014.
| ← Art. 169 din legea nr. 85/2014. Jurisprudență Faliment | Faliment - legea 85/2014. deschiderea procedurii de insolvenţă... → |
|---|
