Litigiu privind achiziţiile publice. Jurisprudență Contracte economice
Comentarii |
|
Tribunalul COVASNA Sentinţă civilă nr. 368 din data de 27.04.2017
R O M Â N I A
TRIBUNALUL COVASNA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. 1626/119/2016
SENTINȚA CIVILĂ NR. 368
Ședința publică din data de 27 aprilie 2017
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : ………….
GREFIER : ………..
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL TÂRGU SECUIESC PRIN PRIMAR în contradictoriu cu pârâta SC C……. SRL, având ca obiect litigiu privind achiziții publice.
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că dezbaterile asupra cauzei de față, au avut loc în ședința din 13.04.2017, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în temeiul art. 396 alin. (1) Cod procedură civilă în vederea deliberării cât și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 27.04.2017.
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea formulată la data de 23.12.2016 și înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna sub nr. ……../119/2016, reclamanta UAT Târgu-Secuiesc prin Primar a chemat în judecată pe pârâta SC C……. SRL ……, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta la plata următoarelor sume :
- suma de 3.356,7 lei, la care se vor adăuga dobânzi legale aferente perioadei între 03.03.2012 -04.11.2014 în sumă de 600,89 lei, actualizată până la data plății efective, ca rezultat al includerii nelegale în situațiile de lucrări, anexe la facturile fiscale, a unei categorii de materiale - polistiren, la prețuri superioare celor înscrise în facturile de achiziții;
- suma de 28.752,27 lei cu dobânzi legale aferente perioadei 03.03.2012-04.11.2014 în sumă de 5147,05 lei, actualizată până la data plății efective, cu titlu de " material - polistiren", ca rezultat al includerii nelegale în situațiile de lucrări, anexe la facturile fiscale acceptate la plată, a unei cantități de 103,72 mc polistiren, în condițiile în care executantul SC C……. SRL nu a probat achiziționarea acestei cantități de materiale.
În motivarea acțiunii se arată că în urma efectuării de către auditorii publici externi din cadrul Camerei de Conturi a județului Covasna, la Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Târgu Secuiesc, în perioada 09.01.2012 -02.03.2012, a Auditului financiar asupra conturilor anuale de execuție bugetară ale anului 2011, s-au constatat unele erori/abateri de la legalitate și regularitate. Prin măsurile dispuse la pct.III.9 și III.10 din Decizia nr. 16/2012 a Camerei de Conturi Covasna s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului estimat la suma de 3.356,7 lei, la care se vor adăuga dobânzi legale aferente și dispunerea măsurilor de recuperare a acestuia ca rezultat al includerii nelegale în situațiile de lucrări, anexe la facturile fiscale, a unei categorii de materiale - polistiren, la prețuri superioare celor înscrise în facturile de achiziție de către SC C…….. SRL, precum și stabilirea întinderii prejudiciului estimat la suma de 28.757,27 lei cu dobânzi legale aferente, și dispunerea măsurilor de recuperare a acestuia cu titlu de "material - polistiren", ca rezultat al includerii nelegale în situațiile de lucrări, anexe la facturile fiscale acceptate la plată, a unei cantități de 103,72 mc polistiren, în condițiile în care executantul SC C……. SRL nu a probat achiziționarea acestei cantități de material, contrar art. 6 din Legea nr. 82/1991.
Reclamanta arată, în continuare, că Decizia nr. 16 din 11.05.2012 emisă de către Camera de Conturi a jud. Covasna a fost contestată atât pe cale administrativă la Comisia de soluționare a contestațiilor cât și în instanță. Cererea a fost respinsă parțial prin Sentința civilă nr. 365/20.03.2014 a Tribunalului Covasna, pronunțată în Dosar nr. …./64/2012, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1869/20.06.2014 a Curții de Apel Brașov.
Astfel, susține reclamanta, creanța a devenit exigibilă ca urmare acestor hotărâri judecătorești, iar stabilirea prejudiciului și a modului de executare a acestuia a fost constatat având ca bază aceste documente prin Dispoziția primarului nr.591/2014.
În baza Contractului de prestări servicii nr. 4612/02.05.2011 încheiat de UAT Municipiul Tg. Secuiesc și SC C……. SRL Satu Mare având ca obiect reabilitarea termică a blocurilor situate în str. ……………. Tg. Secuiesc, precum și în baza actelor invocate în preambulul acțiunii, s-a emis somația de plată către debitorul /pârât la data de 04.11.2014, după care pârâtul fost chemat în judecată pe calea ordonanței de plată (în Dosarul cu nr. …………/296/2015, Judecătoria Negrești Oaș), cerere respinsă definitiv prin Sentința civilă nr. 1146/27.10.2015.
Se arată că dreptul la acțiune s-a născut inițial la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii nr. 365/20.03.2014 a Tribunalului Covasna, iar termenul de prescripție a fost întrerupt în conformitate cu prevederile art. 2540 din Cod civil, la data de 04.11.2014 prin emiterea somației de plată și chemarea în judecată a debitorului, până Ia data de 01.04.2016 (data comunicării Sentinței civile nr.1146/2015), de la această dată a urmat să curgă o nouă prescripție conform prevederilor art. 2541 alin. l și 2. Reclamanta a emis invitația la conciliere sub nr. 22889/28.11.2016 pentru data de 15.12.2016, orele 13,00, invitație la care SC C……SRL nu a răspuns (a se vedea procesul verbal nr. 23840/2016).
În drept au fost invocate disp. art. 286 din OUG nr. 34/2006, HG nr. 925/2006 și art. 2541 C.civil.
Pârâta SC C…….. SRL a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare a arătat că reclamanta invocă încălcarea Contractului de lucrări nr. 4612/02.05.2011, prin includerea nelegală în situațiile de lucrări, anexe la facturile fiscale, a unei categorii de materiale - polistiren, la prețuri superioare celor înscrise în facturile de achiziții, respectiv includerea nelegală în situațiile de lucrări, anexe la facturile fiscale a unei cantități de 103,73 mc polistiren în condițiile în care nu am fi probat achiziționarea acestei cantități de materiale.
Însă, contractual, pârâta nu și-a asumat vreo obligație de a include la un anumit preț, mai mic sau egal cu cel de achiziție, în Situațiile de lucrări materialele de construcție puse în operă, respectiv de a proba achiziția acestora. Asemenea obligații nu le sunt impuse de vreun text legal. Contractul de lucrări a fost atribuit în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 în procedura cererii de oferte nr. EA0018068, criteriul de atribuire fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, raportat la obiectul contractului - lucrări de reabilitare termica, la o serie de blocuri din Municipiul Tg. Secuiesc. Conform procedurii de atribuire a Contractului și Caietului de sarcini, s-a impus formularea unei oferte de preț pentru 1 (un) mp. de lucrare de reabilitare executată (aici fiind inclusă atât manopera cât și materialele ce urmau sa fie puse în operă) și pe întreaga cantitate de lucrări din Caietul de sarcini, rezultând un preț total de atribuire al Contractului de 235.000 RON + TVA, preț care nu era influențat/condiționat de prețul de achiziție al materialelor ce urmau sa fie puse în operă (deci un "preț forfetar")/ fiind exclusiv la alegerea executantului prețul la care achiziționează materialele ce urma sa le pună în operă, fiind condiționat de respectarea prețului/mp. de lucrare ofertat și implicit a prețului total al contractului.
Pârâta arată că executantului îi revenea obligația de a se încadra în prețul total/unitar ofertat, fără ca în sarcina acestuia sa fie inclusă contractual, ca efect al unor dispoziții legale, vreo obligație cu privire la prețul la care urma să achiziționeze materialele ce urmau sa fie puse în operă sau vreo obligație de a justifica autorității contractante achiziția acestor materiale. Singura obligație referitoare la materialele utilizate a fost aceea de a respecta calitatea prevăzută în documentația de execuție, condiție în totalitate îndeplinită, având în vedere ca întreaga cantitate de polistiren necesar a fi pus în operă a fost achiziționat de la un producător certificat. Lucrările contractual asumate au fost în totalitate executate de către subscrisa, recepționate fără obiecțiuni și achitate în întregime de către reclamanta Municipiul Târgu Secuiesc.
În ce privește invocarea de către reclamantă a Deciziei nr. 16 a Camerei de Conturi Covasna si a Hotărârilor judecătorești pronunțate în procedura de contestare a acestei Decizii, pârâta arată că aceasta este irelevantă. Decizia, respectiv Hotărârile judecătorești nu le sunt opozabile, destinatarul Deciziei fiind Municipiul Târgu Secuiesc, iar părți în procesul în care au fost pronunțate Hotărârile judecătorești au fost Camera de Conturi Covasna și Municipiul Târgu Secuiesc. Niciunul din aceste acte nu constată încălcarea de către subscrisa a vreunei dispoziții legale sau contractuale și nu stabilesc în sarcina sa nicio obligație, referindu-se exclusiv la concluziile unui organ jurisdicțional cu privire la încălcarea unor dispoziții legale de către reclamanta Municipiului Târgu Secuiesc.
În dovedirea acțiunii și respectiv în apărare părțile au solicitat proba cu înscrisuri, probă încuviințată de instanță și administrată în cauză, sens în care au fost depuse la dosar înscrisuri și a fost atașat dos. civ. nr. …../64/2012 și ……/64/2012.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 02.05.2011, autoritatea contractantă Municipiul Târgu Secuiesc în calitate de achizitor, a încheiat cu SC C……. SRL, în calitate de executant, contractul de execuție de lucrări nr. 4612 având ca obiect reabilitarea termică a blocurilor situate în str. …………. Tg. Secuiesc pentru suma de 235.000 lei fără TVA (fila 95). Atribuirea contractului de achiziție s-a realizat în baza OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică.
În urma controlului efectuat de Camera de Conturi Covasna, prin Decizia nr. 16 din 11.05.2012 s-a dispus, la punctul 5 din Decizie, stabilirea întinderii prejudiciului estimat la suma de 3.356,72 lei la care se vor adăuga dobânzi legale aferente și dispunerea măsurilor de recuperare a acestuia ca rezultat al includerii nelegale în situațiile de lucrări, anexe la facturile fiscale, a unei categorii de materiale - polistiren, la prețuri superioare celor înscrise în facturile de achiziție de către SC C…….. SRL, contrar pct. 2.8 din ordinul 1917/2005, precum și stabilirea întinderii prejudiciului estimat la suma de 28.757,27 lei cu dobânzi legale aferente, și dispunerea măsurilor de recuperare a acestuia cu titlu de " material - polistiren", ca rezultat al includerii nelegale în situațiile de lucrări, anexe la facturile fiscale acceptate la plată, a unei cantități de 103,72 mc polistiren, în condițiile în care executantul SC C…….. SRL nu a probat achiziționarea acestei cantități de material, contrar art.6 din Legea nr.82/1991.
La data de 22.02.2015 reclamanta a formulat o ordonanță de plată împotriva pârâtei prin care a solicitat acesteia să achite sumele menționate în Decizia nr. 16 din 11.05.2012 (fila 22), însă cererea a fost respinsă prin sentința civilă nr. 603/28.05.2015 a Judecătoriei Negrești-Oaș.
În vederea îndeplinirii măsurilor dispuse prin Decizia Camerei de Conturi reclamanta a introdus prezenta acțiune în răspundere contractuală pentru recuperarea sumelor sus-menționate.
În soluționarea cauzei instanța reține că se impune a preciza, încă de la început, că obiectul litigiului îl reprezintă atragerea răspunderii civile contractuale a pârâtei prin raportare la prevederile contractului. Constatările echipei de control a Curții de Conturi, chiar consfințite prin decizia sus-amintită, nu sunt opozabile în mod necesar pârâtei, nici instanței și nu reprezintă temei de drept pentru exercitarea acțiunii, ci constituie doar premisă a introducerii acțiunii.
În același context se impune a preciza că hotărârea judecătorească prin care a fost analizată legalitatea măsurilor dispuse prin Decizia nr. 16 nu se impune cu autoritate de lucru judecat în prezentul litigiu în condițiile în care pârâta SC C…… SRL nu a fost parte în litigiul respectiv și nu a putut formula apărări.
Mai mult, în litigiul respectiv instanța verifică legalitatea constatărilor Curții de Conturi în ce privește decontările unor sume din banii publici, respectiv dacă există un prejudiciu în patrimoniul unității administrativ teritoriale, fără a verifica și analiza cine este responsabil de producerea acestui prejudiciu.
Astfel, potrivit art. 969 cod civil (aplicabil în speță prin raportare la data încheierii contractului) contractul are putere de lege între părțile contractante, principiul forței obligatorii a actului juridic fiind definit prin sintagma pacta sunt servanda, nici una dintre părți neputând deroga de la obligațiile asumate prin actul juridic legal încheiat, iar conform art. 1073 Cod civil creditorul are dreptul la îndeplinirea întocmai a obligației, în caz de neexecutare totală sau parțială sau de executare necorespunzătoare creditorul având dreptul la despăgubiri.
În cele ce urmează instanța va analiza, pe rând, sumele pretinse de către reclamantă, prin raportare la prevederile contractuale și la modul cum obligațiile contractuale au fost îndeplinite de către pârâtă.
Analizând suma de 3.356,72 lei, provenind din includerea nelegală în situațiile de lucrări de către executant și decontate de către UAT Târgu Secuiesc a unor categorii de materiale - polistiren, la prețuri superioare celor înscrise în facturile de achiziție, instanța constată, în primul rând, că nu este prevăzută în contract obligația pârâtei de a prezenta reclamantei în calitate de achizitor, facturile de achiziție a materialelor. Executantul emite facturile aferente serviciilor prestate, facturi pe care achizitorul trebuie să le onoreze, conform art. 18 din contract.
În al doilea rând, instanța reține că dispozițiile Ordinului 1917/2005 reglementează Normele metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, acest act normativ neavând drept obiect de reglementare modalitatea de decontare a execuției lucrărilor în raporturile dintre instituțiile publice și operatorii economici, iar textul legal invocat de organul de control, și anume pct.2.8 stabilește reguli generale pentru evaluarea elementelor din bilanț, reguli vizând evaluarea la data intrării bunurilor în instituția publică (lit. a), evaluarea cu ocazia inventarierii (lit. b), la încheierea exercițiului financiar (lit. c) și respectiv la data ieșirii din unitate (lit. d).
Analizând cuprinsul pct.2.8 din Ordinul 1917/2005 instanța constată că textul prevede că la data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, valoare care, în ceea ce privește bunurile procurate cu titlu oneros, se stabilește prin raportare la costul de achiziție, cost care cuprinde prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care instituția publică le poate recupera de la autoritățile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziției bunurilor respective, stipulându-se de asemenea că reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziție.
Luând în considerare obiectul de reglementare al Ordinului 1917/2005, conținutul și finalitatea textului legal, care se referă la evaluarea elementelor din bilanț, instanța constată că sensul normei este acela că valoarea contabilă a bunului intrat în patrimoniu va include prețul de cumpărare, prin preț de cumpărare înțelegând prețul cu care bunul a fost achiziționat de instituția publică de la operatorul economic căreia aceasta i-a plătit prețul, în această accepțiune noțiunea de furnizor vizând firma căreia reclamanta i-a plătit prețul stipulat în contract, iar nu furnizorul executantului, adică cel de la care executantul a cumpărat materialele.
Prin urmare, norma presupus a fi încălcată, din care ar rezulta că prețul pe care achizitorul urma să-l achite în executarea contractului ar fi trebuit să fie (re)determinat, după ce a fost deja stabilit la data perfectării contractului de achiziții publice, pe baza facturilor de achiziție a acestor materiale de la un terț, nu are nicio legătură cu această ipoteză, ci are un alt obiect de reglementare, nefiind vorba despre o prevedere care să reglementeze modul de redactare a ofertei ori de stabilire a prețului contractului și nici despre o normă care să stabilească reguli cu privire la modul de decontare (ulterioară) a execuției lucrărilor de investiții către operatorii economici, motiv pentru care aceasta nu are aplicabilitate în cauză, aceeași concluzie impunându-se și în ceea ce privește Ordinul 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune.
În sensul celor de mai sus, se impune a face distincție între momentul la care se stabilește prețul contractului de achiziții și momentul la care se execută acest contract, urmând a reține că, în ceea ce privește stabilirea prețul contractului, aceasta se face conform ofertei financiare, respectiv propunerii financiare, aceasta din urmă fiind definită de art. lit. t din OUG 34/2006 privind achizițiile publice drept partea din ofertă ce cuprinde informațiile cu privire la preț, tarif, alte condiții financiare și comerciale corespunzătoare satisfacerii cerințelor solicitate prin documentația de atribuire, oferta având caracter obligatoriu, din punct de vedere al conținutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă, astfel cum prevede expres art. 171 din acest act normativ.
Se va avea în vedere că, în cadrul lucrărilor de investiții publice, oferta financiară se concretizează în devizul ofertă, deviz care se întocmește pe baza listelor cu cantitățile de lucrări ce fac parte din proiectul tehnic, a căror formă este reglementată de prevederile HG 28/2008 privind conținutul-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice precum și structura și metodologia de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, fiind de observat că sfera de reglementare a acestui act normativ privește o fază anterioară încheierii contractului de achiziție publică și executării sale prin decontarea lucrărilor executate, fiind reglementate etape necesar a fi parcurse pentru a putea fi aprobată inițial efectuarea investiției.
Instanța va reține că, în corelație cu actul normativ de mai sus, a fost adoptat Ordinul 836/2008 prin care au fost redactate Instrucțiuni cu privire la modul de aplicare a anumitor prevederi din cuprinsul său, în cadrul acestui Ordin stabilindu-se care este conținutul cadru al Proiectului tehnic elaborat pentru ca viitoarea lucrare să răspundă cerințelor tehnice, economice și tehnologice ale beneficiarului.
Se reține că unul dintre elementele pe care trebuie să le cuprindă Proiectul tehnic îl constituie listele cu cantitățile de lucrări (conform Anexa I, lit. A pct. 4), liste care cuprind, între altele, cantitățile de lucrări pe categorii de lucrări, forma acestei liste fiind prestabilită de legiuitor în cadrul Formularului 3 anexă la acest act normativ, formular de al cărui conținut s-a prevalat Curtea de Conturi în susținerea măsurii dispuse și în care se prevede că în categoria cheltuielilor indirecte intră, între altele, cheltuielile aferente consumurilor de resurse materiale, în care se cuprinde valoarea materialelor calculată cu prețurile de la furnizori, fără TVA.
Se constată că acest text normativ a fost invocat în speță fără însă a se avea în vedere contextul legal în care el se încadrează, respectiv faptul că HG 28/2008 și Ordinul 836/2008 sunt acte normative care reglementează faza anterioară încheierii contractului de achiziții publice, respectiv faza în care se aprobă investiția publică și fondurile necesare pentru realizarea acesteia, textul respectiv reglementând o parte componentă a proiectului tehnic, și anume capitolul 4 din proiectul tehnic, care trebuie să cuprindă toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor în faza precontractuală, astfel că această normă care face trimitere la valoarea materialelor calculată cu prețurile de la furnizori vizează modul de estimare a costurilor investiției și respectiv modul de stabilire, de evaluare a prețului contractului, textul nereglementând cadrul legal în care are loc plata efectivă a prețului după ce acesta a fost deja contractat, adică ferm stabilit.
În sensul celor de mai sus, făcând distincția între momentul stabilirii prețului la încheierea contractului de achiziții și momentul plății prețului (decontării) după executarea lucrărilor, deci după încheierea contractului, se va avea în vedere că în Nota finală din Anexa I, lit. A pct. 4 din Ordinul 836/2008 se stipulează că Formularele F1 - F5, completate cu prețuri unitare și valori, devin formulare pentru devizul ofertei și vor fi utilizate pentru întocmirea situațiilor de lucrări executate, în vederea decontării.
Prin urmare, instanța reține că în baza listelor de lucrări care fac parte din proiectul tehnic se întocmește devizul ofertei, adică oferta financiară aferentă contractului de achiziții publice, ofertă în cadrul căreia se arată care este costul, prețul (ofertat) al lucrării, succesiv se încheie contractul prin care se convine asupra prețului conform ofertei, apoi se întocmesc situațiile de lucrări după ce acestea se execută, întocmirea acestora făcându-se pe baza ofertei financiare (materializată în devizul ofertă) pentru ca ulterior să aibă loc decontarea, adică achitarea prețului (în același sens fiind și art. 10.2 alin. 3 din Ordinul 34/1998 potrivit căruia în scopul decontării lucrărilor executate, contractanții întocmesc situații de plată, lunare și finale, pe baza prețurilor unitare ferme din devizele-ofertă contractate).
În concluzie, prevederea legală invocată nu reglementează o condiție cu privire la decontarea prețului, ci reglementează o cerință privind calcularea prețului în vederea încheierii contractului, în sensul că la stabilirea prețului lucrărilor se are în vedere, între altele, prețul materialelor care se stabilește pe baza prețurilor oferite de furnizori, prevederea legală oferind un criteriu pentru o estimare corectă a prețului însă, odată stabilit prețul și încheiat contractul, acesta va fi cel stipulat în contract, în sensul că pentru decontarea sa nu este necesară îndeplinirea unei alte condiții suplimentare de a se prezenta pentru decontare, pe lângă situațiile de lucrări întocmite pe baza ofertei financiare, și facturi de achiziție a materialelor de la furnizori.
În speță, astfel cum rezultă din Raportul de expertiză întocmit în dos. civ. nr. 715/64/2012 (fila 24), valoarea materialelor ofertate de către constructor și acceptate de autoritatea contractantă este în concordanță cu propunerea tehnică și financiară, documente ale contractului
Pe cale de consecință, având în vedere că decontarea a fost efectuată pe bază de documente justificative constând în facturi fiscale însoțite de situații de lucrări întocmite în mod corect pe baza prețurilor unitare din devizul ofertă, prețul decontat fiind cel contractat, instanța constată că pârâta și-a executat corect obligațiile contractuale și nu se impune restituirea sumei de 3.356,72 lei.
În ceea ce privește suma de 28.757,27 lei rezultat al includerii nelegale în situațiile de lucrări, anexe la facturile fiscale acceptate la plată, a unei cantități de 103,72 mc polistiren, în condițiile în care executantul SC C……. SRL nu a probat achiziționarea acestei cantități de material, se constată, așa cum am reținut și anterior, că nu este prevăzută în contract obligația pârâtei de a prezenta reclamantei în calitate de achizitor, facturile de achiziție a materialelor, atâta timp cât acestea au fost puse în operă, iar lucrarea contractată a fost efectiv realizată.
Expertul numit în dos. civ.nr. …../6472012 a precizat că valoarea materialelor ofertate de către constructor și acceptate de autoritatea contractantă este în concordanță cu propunerea tehnică și financiară.
La dosarul cauzei au fost depuse la fila 204 și următoarele facturile de achiziție a polistirenului. La fila 222 din vol. I al dos. civ. nr. 715/6472012 pârâta a depus un tabel în care a precizat cantitățile de polistiren achiziționat de la SC A….. SRL, respectiv 357,37 mc, în timp ce cantitatea de polistiren decontată conform contractului a fost de 339,9 mc.
Procedând la verificarea executării prevederilor contractuale, instanța reține că prezintă importanță doar faptul că sumele plătite executantului sunt cele prevăzute în contract, nu și eventualele costuri mai mici de achiziție a materialelor obținute de executant de la terți.
În acest context se impune a preciza că nu pot fi reținute ca având autoritate de lucru judecat considerentele sentinței civile nr. 365 din 20.03.2014, în acel cadru procesual instanța analizând decontarea sumelor respective din perspectiva utilizării fondurilor publice. Constatările Camerei de Conturi, consfințite de către instanță, nu identifică în mod precis nici fapta ilicită, în concret, nici autorul acesteia.
O eventuală nerespectare a legii de către autoritatea administrației publice locale nu atrage în mod automat restituirea sumelor de bani plătite, ci doar în măsura încălcării unei obligații contractuale de către pârâtă, cu alte cuvinte în ipoteza unei fapte ilicite. Or, în sarcina pârâtei nu se poate reține o încălcare a obligațiilor contractuale care să se concretizeze într-o faptă ilicită.
Recuperarea prejudiciului constatat de către Curtea de Conturi presupune în mod necesar identificarea persoanei, fizice sau juridice, a cărei faptă ilicită a dus la producerea acestuia. În speță, în lipsa constatării faptei ilicite a pârâtei, nu se poate dispune obligarea acesteia la restituirea sumelor constatate drept prejudiciu.
În concluzie, pentru toate considerentele mai sus expuse, instanța reține că în speță nu s-a făcut dovada nerespectării obligațiilor contractuale de către pârâtă pentru a se putea reține o faptă ilicită în sarcina acesteia, motiv pentru care acțiunea reclamantei urmează a fi respinsă.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge acțiunea formulată de reclamanta UAT Târgu-Secuiesc prin Primar, cu sediul în mun. Târgu-Secuiesc, Piața Gabor Aron nr. 24, județul Covasna, în contradictoriu cu pârâta SC C…. SRL, cu sediul în …………., CIF …………., ………………….
Cu drept de recurs ce se va depune la Tribunalul Covasna în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 27.04.2017, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE GREFIER
← Cerere de deschidere a procedurii insolvenţei. caracterul cert,... | Inlocuire a lichidatorului judiciar. Jurisprudență Faliment → |
---|