Ordonanta presedintiala. Urgenta masurii
| Comentarii |
|
Ordonanta presedintiala. Urgenta masurii.In sine, introducerea cererii de ordonanta presedintiala la o distanta mare de timp fata de faptul prejudiciabil, nu duce la lipsirea de valabilitate a cererii, insa, in speta, raportat la situatia si imprejurarile specifice, poate duce la concluzia ca insusi reclamantul nu a considerat ca dreptul sau s-ar pagubi prin intirziere.
Reclamantul C.L.C. a solicitat obligarea piritei SC D.T.C. SRL, pe cale de ordonanta presedintiala, sa aduca in portul Corabia nava S, salupa C si pontonul 6456. Reclamanta a aratat ca la borul navei S a izbucnit un incendiu si ca trebuie evitate alte pagube iminente si trebuie inlaturate piedicile ce s-ar putea ivi cu prilejul executarii sentintei civile de reziliere a contractului de asociere in participatiune intrevenit intre parti, intrucit pirita va incerca sa sustraga navele sau sa le avarieze grav.
Pirita a solicitat respingerea cererii pentru ca nu sunt indeplinite conditiile art. 581 c.p.c.
Instanta retine ca intre parti s-a incheiat un contract de asociere in participatiune in care reclamantul a adus bunurile sus aratate. La data de 03.08.2004 reclamantul a luat cunostinta de faptul ca la 14.07.2004 la bordul navei S a izbucnit un incendiu stins de echipajul navei cu mijloacele bordului.
Conditiile specifice aplicarii art. 581 c.p.c. sunt urgenta - nedefinita de lege - si nerezolvarea fondului cauzei.
Reclamantul a introdus actiunea de ordonanta presedintiala la data de 21.03.2005, deci la mai mult de 7 luni de la aflarea informatiei despre existenta incendiului, timp in care nu a dovedit ca au mai existat si alte evenimente de natura a pune in primejdie navele si pontonul. In sine, introducerea unei astfel de cereri la o distanta mare de timp fata de faptul prejudiciabil nu duce la lipsirea de valabilitate a cererii. Insa, raportat la situatia de fapt si la imprejurarile specifice cauzei, trecerea unui timp relativ indelungat duce la concluzia ca insusi reclamantul nu a considerat urgenta solutionarea litigiului cu pirita si nu a considerat ca dreptul sau s-ar pagubi prin intirziere.
De asemenea, reclamanta nu justifica urgenta nici in raport de situatia producerii unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, nedovedind ca pastrarea in continuare a bunurilor in administrarea piritei ar duce la o paguba iminenta si ireparabila si nedovedind dezinteresul piritei in administrarea bunurilor.
Urgenta masurii nu este justificata nici din punctul de vedere al inlaturarii unoi piedici ce s-ar putea ivi la executarea hotaririi de reziliere a contractului de asociere in participatiune, la momentul ordonantei neexistind o astfel de hotarire.
Examinind sumar fondul cauzei, instanta constata ca aparenta dreptului este in favoarea piritei care nu a savirsit un abuz luind bunurile din portul Corabia si deplasindu-le in alt port, intrucit este managerul exclusiv al activitatii comerciale.
In consecinta, ordonanta presedintiala va fi respinsa ca neintemeiata.
| ← Legea nr. 64/1995. Antrenarea răspunderii personale a... | Legea 188/1999. Drepturi salariale. Retineri → |
|---|
