Procedura insolvenţei. legea nr. 85/2006. modalitatea de calcul a ponderii procentuale deţinute de creditori în adunarea creditorilor
| Comentarii |
|
Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 37 din data de 06.04.2017
Prin sentința nr. 52 din 30 ianuarie 2017 Tribunalul Suceava - Secția civilă a respins, ca nefondată, contestația formulată de creditoarea B.C.R. SA B. împotriva hotărârii Adunării Creditorilor din data de 31.10.2016, în cauza privind insolvența debitoarei SC A. SA, lichidator judiciar fiind M. IPURL.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, prin hotărârea Adunării Creditorilor din data de 31.10.2016, ce face obiectul contestației, s-a decis cu un procent de 61,35 % din totalul creanțelor prezente confirmarea M. IPURL în calitate de lichidator judiciar al S.C A. S.A. Totodată, cu un procent de 48,31% din totalul creanțelor prezente s-a aprobat pentru lichidatorul judiciar un comision fix în sumă de 2.000 lei/lunar fără TVA și un procent de 3% din sumele distribuite către creditori în procedura de faliment.
La adoptarea acestei hotărâri au votat prin corespondență următorii creditori: AJFP prin adresa nr. 26806/31.10.2016 ce reprezintă un procent de 31,57% din totalul creanțelor înscrise; Banca C. S.A. prin adresa nr. 694/28.10.2016 ce reprezintă un procent de 26,87% din totalul creanțelor înscrise; Consiliul Județean prin adresa nr. 23428/26.10.2016, ce reprezintă 6,08% din totalul creanțelor înscrise; E.ON prin adresa din data de 2,99% din totalul creanțelor înscrise și S. D., SC A. S.A. prin adresa nr. 32/28.10.2016 ce dețin 2.02% din totalul creanțelor. Astfel, au fost întrunit un cvorum de 69,53% din totalul masei credale, fiind întrunite condițiile de cvorum prevăzute de art. 15 alin.1 din Legea nr. 85/2006.
Critica adusă de contestatoarea Banca C. S.A. privește modul în care a fost stabilit acest cvorum, contestatoarea susținând, în esență, că acesta ar fi trebuit stabilit în funcție de tabelul definitiv consolidat al creanțelor, potrivit dispozițiilor legale.
În cauză, la data convocării și ținerii Adunării Creditorilor debitoarei SC A. S.A. (31.10.2016) nu era întocmit și publicat tabelul definitiv consolidat al creanțelor, astfel încât calculul valorii totale a creanțelor a fost făcut potrivit planului de reorganizare confirmat în temeiul art. 15 alin. (2) lit.c) din Legea nr. 85/2006. Potrivit sentinței de deschidere a procedurii de faliment nr. 543 din 27.09.2016 termenul până la care trebuia întocmit și depus tabelul definitiv consolidat al creanțelor era 21.12.2016, deci ulterior celui ținerii Adunării creditorilor. După cum reiese din tabelul definitiv consolidat al creanțelor valoarea acceptată prin planul de reorganizare al tuturor creanțelor este de 6.756.200,52 lei, din care 1.815.145,07 lei reprezintă creanța garantată a Băncii C. S.A.; 136.313 lei creanțe salariale a S.D.; 2.396.012,57 lei creanțe bugetare din care 2.133.102 lei este creanța D.G.F.P.; 1.618.089,86 lei creanțe chirografare art. 96.1., din care 202.127,34 lei reprezintă creanța E.ON S.A. și 790.640,02 lei alte creanțe chirografare, din care suma de 411.103,01 lei reprezintă creanța C.J.
La o simplă însumare a creanțelor creditorilor participanți la Adunarea Creditorilor s-a constatat că acestea se ridică la suma de 4.697.790,08 lei, ceea ce reprezintă un procent de 69,53%, deci peste cvorumul necesar de 30% din valoarea creanțelor prevăzut de art. 15 alin. (1) din Legea nr.85/2006, cvorum ce, potrivit alin. (2) lit.c) din același articol se calculează ulterior confirmării planului de reorganizare și până la afișarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat. Or, din planul de reorganizare confirmat reies creanțele menționate și nu alte creanțe. Astfel, Adunarea Generală a Creditorilor a fost legal convocată, fiind respectate prevederile art.15 din Legea nr.85/2006, fapt pentru care judecătorul sindic, a constatat că nu este dat nici un motiv de nelegalitate al hotărârii Adunării Creditorilor din data de 31.10.2016.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea Banca C. SA criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că, urmare a publicării de către lichidatorul judiciar provizoriu în BPI a procesului-verbal al ședinței adunării creditorilor nr. 20385 din 08.11.2016, prin cererea emisă sub nr. DRPC 729 din 14.11.2016 ("Dezvoltare a motivelor cererii în anulare";), transmisă la dosarul cauzei conform dovezilor anexate, a reiterat observația că se confirmă încă o dată lipsa unui tabel corect întocmit pentru a se reține cvorumul/prezența în adunare, ceea ce atrage nelegalitatea hotărârilor, ca fiind rezultatul votului în cadrul adunării.
Mai arată că mențiunile din acest act nu au fost reținute în practicaua hotărârii recurate, deși anumite mențiuni din motivare pot duce la concluzia că și acestea au făcut obiectul analizei judecătorului sindic - de exemplu, în stabilirea stării de fapt care face obiectul procesului: "Totodată cu un procent de 48,31 % din totalul creanțelor prezente (înscrise, din eroare fiind trecut din creanțele prezente) s-a aprobat pentru lichidatorul judiciar un comision fix în sumă de 2.000 lei/lunar fără TVA și un procent de 3% din sumele distribuite către creditori în procedura de faliment";.
Hotărârea pronunțată a fost dată pornind de la o incompletă reținere a motivelor acțiunii introductive, hotărârea cuprinzând implicit o motivare incompletă față de obiectul cererii (situație care poate fi încadrată în prevederile art. 304 pct.7 Cod procedură civilă din 1865 sau ca o netemeinică analiză a fondului cererii deduse judecății).
Instanța de fond nu a efectuat o analiză a necesității actualizării tabelului de creanțe la momentul adunării din 31.10.2016 în contextul în care planul de reorganizare a produs efecte în perioada dintre 25.04.2012 - data confirmării planului de către judecătorul sindic prin sentința nr. 988/2012 - 27.09.2016 - data trecerii la faliment, limitându-se la a se raporta formal la tabelul de creanțe indicat de către lichidatorul judiciar ca fiind ultimul publicat, în perioada de început a aplicării planului de reorganizare confirmat.
Prin cererea dezvoltată, recurenta a arătat că existența unei obligații a lichidatorului judiciar de actualizare a tabelului de creanțe este prevăzută și la art.3 pct.19 din Legea nr. 85/2006, având în vedere că este posibil ca unii creditori să piardă această calitate prin achitarea în întregime a creanțelor cu care au fost înscriși în tabelul definitiv consolidat, ulterior afișării acestuia, fiind contrar principiului legalității ca aceștia să continue să voteze.
Astfel, se poate constata că procesul verbal s-a încheiat la data de 31.10.2016 s-a făcut prin reținerea unui cvorum raportat la "tabelul definitiv consolidat al creanțelor";, publicat în BPI nr. 21226/12.12.2013. După înscrierea creanței la masa credală, procesul creditorului îndreptățit să participe la procedura insolvenței continuă până la închiderea procedurii, acțiunea acestuia și toate drepturile exercitate trebuie să îndeplinească condițiile generale ale acțiunii civile.
S-a observat prin cererea emisă sub nr. DRPC 729/14.11.2016, că acest tabel conține o eroare esențială în ceea ce privește creanța Băncii C., cuprinzând numai partea de creanță care a fost propusă spre plată prin planul de reorganizare (care a fost de altfel achitată integral). Partea de creanță recunoscută și înregistrată în tabelul preliminar de creanță, devenită incontestabilă, dar care urma a fi plătită în afara perioadei planului de reorganizare a societății nu este menționată în acest tabel.
De asemenea, hotărârea primei instanțe a fost dată cu încălcarea principiului contradictorialității și nemijlocirii (încălcarea regulilor de procedură - art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă), față de aspectul necomunicării întâmpinării formulate de către lichidatorul judiciar în cauză, precum și a înscrisurilor depuse odată cu aceasta în susținerea poziției sale, fiind încălcate dispozițiile legale ce consacră principiul contradictorialității și al nemijlocirii, prin pronunțarea soluției în baza unor apărări și dovezi care nu au fost puse în dezbaterea părților.
Necomunicarea întâmpinării și nerespectarea principiului contradictorialității par, de altfel, să fi dus și la crearea unei confuzii în analiza cauzei la fond, preluată din întâmpinarea formulată de către lichidatorul judiciar, prin reținerea eronată a motivului principal al acțiunii introductive, hotărârea cuprinzând o motivare parțial străină de obiectul cererii.
Prin corespondența electronică adresată lichidatorului judiciar provizoriu au fost solicitate anumite înscrisuri, pentru a putea fi analizate și eventual formulate observații / critici suplimentare, privind legalitatea modalității de reflectare în procesul verbal. De asemenea, referitor la posibilitatea / obligația de a transmite părților și participanților la un proces civil încheierile de ședință și hotărârile în format electronic, prin cererea emisă sub nr. DRPC800 din 15.12.2016 a solicitat comunicarea - în calitate de creditor contestator - a încheierilor de ședință și hotărârilor întocmite în dosar.
În lipsa comunicării anexelor care fac parte integrantă din procesul verbal al adunării creditorilor, respectiv punctele de vedere primite în scris de la creditorii reținuți ca votanți în cadrul adunării din 31.10.2016, nu se poate face verificarea concluziei judecătorului sindic dacă mențiunea din procesul verbal întocmit cu privire la partea secundă de pe ordinea de zi.
Mai mult, concluzia instanței - că prin votul unui procent de 48,31% din totalul creanțelor înscrise s-a aprobat pentru lichidatorul judiciar remunerație - este infirmată de un calcul matematic.
Dacă, prin prisma voturilor creditorilor în total masa credală luată în calcul de către lichidatorul judiciar, a fost întrunit un cvorum de 69,53% din totalul masei credale, iar Banca C. SA a reprezentat un procent de 26,87% din totalul creanțelor înscrise, rezultă că toți ceilalți creditori ar fi reprezentat o putere de vot de maxim 42,66% din total, ceea ce nu este același lucru cu 48,31% reținut de către lichidatorul judiciar .
Recursul formulat de către de creditoare a fost admis, pentru următoarele motive:
Judecătorul sindic și-a fundamentat soluția pronunțată pe dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006, în care se arată că la calculul valorii totale a creanțelor ce au votat în adunarea creditorilor se are în vedere "ulterior afișării tabelului preliminar și până la afișarea tabelului definitiv, valoarea creanțelor verificate și acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar; ulterior afișării tabelului definitiv și până la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv; ulterior confirmării planului de reorganizare și până la afișarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat";.
Se poate observa așadar că legiuitorul nu face trimitere la partea din creanță ce a fost achitată în procedură, motiv pentru care judecătorul sindic a făcut calculul cvorumului prin trimitere la creanțele înscrise în planul de reorganizare.
Într-adevăr, dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. c) din Legea nr 85/2006 fac trimitere la creanțe, astfel cum acestea apar înscrise în planul de reorganizare, însă nici nu interzic a scădea din valoarea creanțelor cuantumul achitat în cursul procedurii. Interpretarea acestui text se impune a fi făcută având în vedere dispoziții analoage din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, dar și modificările ulterioare suferite de Legea nr. 85/2006.
Altfel, în art. 101 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 se arată că "orice acțiune plătită dă dreptul la un vot în adunarea generală, dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel";. Rezultă așadar că dreptul la vot este condiționat de valoarea economică ce stă la baza nașterii acestui drept, fiind proporțional cu suma subscrisă, în cazul societăților comerciale. În mod similar, dreptul de vot al creditorilor în procedura insolvenței este condiționat și raportat la valoarea creanței cu care creditorul este înscris în tabelul de creanțe, în diferite etape ale procedurii.
După adoptarea Legii nr. 85/2006, în urma modificării aduse prin O.U.G. nr. 173/2008, art. 122 alin. (12) lit. a) și e) impune obligativitatea ca planul de distribuire să cuprindă ajustările aduse tabelului definitiv de creanțe și sumele rămase de plată după efectuarea distribuirii. Astfel, aceste dispoziții se impun a fi coroborate cu prevederile art.15 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 pentru a se calcula ponderea votului.
Mai mult, în art. 49 alin. (4) din noua Lege a insolvenței nr. 85/2014 (ce nu este aplicabilă cauzei, dar la care facem trimitere pentru a interpreta voința legiuitorului) face mențiune expresă asupra faptului că la calculul cvorumului se au în vedere creanțele stinse total sau parțial, în acord cu tabelul de creanțe ajustat conform ultimului plan de distribuire.
Rezultă din cele anterior expuse, fără dubiu, faptul că legiuitorul a înțeles ca ponderea votului în cadrul adunării creditorilor să exprime tocmai valoarea economică reprezentată de cuantumul nominal al creanței. O altă interpretare nu poate fi primită în condițiile în care o astfel de interpretare ar permite situația ca un creditor a cărui creanță a fost achitată integral în perioada reorganizării să aibă dreptul de vot până la data întocmirii tabelului definitiv consolidat. Aceeași este situația și în cazul acoperirii parțiale a creanțelor, lipsind justificarea ponderii în procentul votului, cât timp valoarea economică ce o reprezintă nu se află în echivalență.
Așadar, Curtea procedând la interpretarea prevederilor art. 15 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 apreciază că la calculul valorii totale a creanțelor pentru stabilirea majorității prevăzute la art. 15 alin. (1) se vor avea în vedere creanțele astfel cum au fost modificate în urma distribuirilor făcute.
În consecință, față de prevederile art. 312 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă (greșita interpretare a prevederilor art. 15 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 85/2006) și în considerarea art. 312 alin. (5) Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa sentința recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, ocazie cu care va soluționa cererea de desființare a hotărârii adunării creditorilor prin raportate la dezlegarea de drept dată de instanța de recurs, verificările de fapt fiind în căderea instanței de fond.
| ← Constatare nulitate absoluta retragere numerar. Jurisprudență... | Dreptul creditorului ce a dobândit prin cesiune o creanță... → |
|---|
