Raporturi comerciale. Momentul şi locul naşterii obligaţiei. Competenţă teritorială
| Comentarii |
|
C. proc. civ., art. 10 pct. 4
Atunci când ofertantul cere executarea imediată a unui contract comercial şi un răspuns prealabil de acceptare nu este cerut şi nici chiar necesar, după natura contractului, contractul este perfect îndată ce partea cealaltă a întreprins executarea lui.
C.A. Alba-lulia, Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 305 din 13 februarie 2006
Prin acţiunea comercială înregistrată sub dosar nr. 5438/2005 al Trib. Sibiu, reclamanta SC „M.” SA Mediaş a chemat în judecată pe pârâta
Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA Regionala CFR Timişoara solicitând obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 1.198.221.056 lei, cu titlu de preţ pentru mărfurile cumpărate şi neachitate.
Prin sentinţa civilă nr. 1592/C din 7 decembrie 2005 a Trib. Sibiu a fost admisă excepţia de necompetenţă teritorială invocată de pârâtă şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Trib. Timiş, Secţia comercială şi contencios administrativ, apreciindu-se că sunt incidente dispoziţiile art. 10 pct. 4 C. proc. civ., întrucât locul în care s-a născut obligaţia precum şi locul plăţii sunt la sediul debitoarei.
împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta, care a criticat soluţia ca fiind nelegală, întrucât locul naşterii obligaţiei a fost la sediul său, în Mediaş, loc unde s-au întâlnit cele două voinţe şi s-a realizat acordul de voinţă.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 12 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente teritorial, iar potrivit art. 10 pct. 4 C. proc. civ., în cererile privitoare la obligaţii comerciale sunt competente şi instanţa locului unde obligaţia a luat naştere sau aceea a locului plăţii.
în speţă, raporturile comerciale derulate de cele două au avut la bază comanda nr. 388 din 15 noiembrie 2001 emisă de pârâtă (fila 10 dosar fond) prin care s-a solicitat executarea imediată a contractului. Ori, în acest caz Codul comercial consacră o excepţie de la teoria informaţiunii, prin art. 36, care prevede că atunci când ofertantul cere executarea imediată a contractului şi un răspuns prealabil de acceptare nu este cerut şi nici chiar necesar, după natura contractului, contractul este perfect îndată ce partea cealaltă a întreprins executarea lui. Deci, în acest caz nu mai este necesar ca acceptarea să fie trimisă şi să ajungă la cunoştinţa ofertantului.
Aşa fiind, întrucât încheierea contractului s-a produs la data şi în locul executării acestuia, obligaţia a luat naştere în acest loc, anume la sediul reclamantei, iar instanţa a fost legal investită potrivit art. 10 pct. 4, art. 12 C. ţroc. civ.
în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9, 312 C. proc. civ., a fost admis recursul reclamantei, s-a casat sentinţa atacată şi s-a trimis cauza Trib. Sibiu, Secţia comercială şi contencios administrativ, spre competentă soluţionare.
| ← Acţiune de evacuare în raporturi de drept real.... | Acceptarea recepţiei fără obiecţiuni de beneficiar... → |
|---|
