Sechestru asigurător în materie comercială Obiectul măsurii
Comentarii |
|
C.A. Piteşti, nr. 279 din 16.03.2007
În materie comercială, măsura sechestrului asigurator poate fi aplicată atât asupra bunurilor mobile, cât şi imobile.
Prin acţiunea înregistrată la 28 iunie 2006, reclamanta D.G.F.P. Vâlcea a chemat în judecată pe pârâţii B.R. şi O.V., în calitate de administratori ai SC R.T. SRL, pentru a fi obligaţi să plătească acestei societăţi suma de 259.076 lei şi să se instituie sechestrul asigurător asupra bunurilor proprietate personală. În motivare s-a arătat că pârâţii, în calitatea lor de administratori ai SC R.T. SRL, au săvârşit faptele prevăzute de art. 137 lit. c) şi d) din Legea nr. 64/1995 şi astfel au determinat starea de insolvenţă a falitei. Prin sentinţa nr. 787/C/2006, Tribunalul Vâlcea a admis în parte acţiunea şi a obligat pe cei doi pârâţi să plătească falitei 259.076 RON şi a instituit sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile ale acestuia.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că a fost dovedită săvârşirea faptei prevăzute de art. 138 lit. d) din Legea nr. 85/2006, existând legătură de cauzalitate între aceasta şi prejudiciul invocat de reclamantă.
În ceea ce priveşte fapta prevăzută de art. 138 lit. c) din acelaşi act normativ, s-a apreciat că ea nu este probată, iar referitor la măsura asiguratorie s-a reţinut că prevederile art. 591 şi urm. C. proc. civ. au valoare de normă specială în raport cu cele din art. 907 şi art. 908 C.com., potrivit cărora sechestrul poate fi aplicat numai asupra bunurilor mobile.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta, invocând prevederile art. 304 pct. 9 şi art. 3041C. proc. civ., cale de atac admisă de Curtea de Apel Piteşti prin decizia nr. 279/R-C/2007. A fost modificată în parte sentinţa şi a fost instituit sechestrul asigurator şi asupra bunurilor imobile.
În susţinerea soluţiei s-a arătat că, deşi dispoziţiile Codului comercial constituie dreptul comun în materie, ele se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, inclusiv în ceea ce priveşte bunurile asupra cărora se poate aplica sechestrul. Această formă de indisponibilizare, care asigură acţiunea, poate privi şi bunuri imobile, nu numai mobile, aşa cum ar rezulta dintr-o primă lectură a prevederilor art. 907 C.com.
Textul se referă numai la bunurile mobile ale debitorului „conform art. 614 şi urm. din Codul procedură civilă_ ”. Articolul 614 privea, într-adevăr, numai bunurile mobile, însă aceste dispoziţii au fost modificate, aşa încât trimiterea nu se poate referi, în prezent, decât la prevederile procedurale în vigoare care permit luarea acestei măsuri asiguratorii, atât cu privire la bunuri mobile, cât şi la bunuri imobile (art. 591 C. proc. civ.).
Dincolo de acest argument de text, apreciem că această interpretare răspunde realităţilor socio-economice actuale.
Pentru acest considerent, fără a contesta caracterul special al normelor comerciale în raport cu cele din procedura civilă, a fost admis recursul în baza art. 312 alin. (2) C. proc. civ. şi modificată în parte sentinţa, în sensul instituirii sechestrului şi asupra bunurilor imobile.
← Vătămarea corporală din culpă comuna Despăgubiri civile | Faliment Cerere de înlocuire lichidator Legitimare procesuală... → |
---|