SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL. RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTI. RADIERE SOCIETATE COMERCIALĂ. LIPSA NUMIRII UNUI LICHIDATOR ÎN CONDIŢIILE ART.237 ALIN.7 DIN LEGEA NR.31/1990. -art.237 ALIN.7 ŞI ALIN.8 DIN LEGEA NR.31 DIN
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 576 din data de 07.11.2013
SECȚIA A II - A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL.
RECURS LITIGII CU PROFESIONIȘTI. RADIERE SOCIETATE COMERCIALĂ. LIPSA NUMIRII UNUI LICHIDATOR ÎN CONDIȚIILE ART.237 ALIN.7 DIN LEGEA NR.31/1990.
-art.237 ALIN.7 ȘI ALIN.8 DIN LEGEA NR.31 DIN LEGEA NR.31/1990.
Decizia nr.576/07.11.2013 a Curții de Apel Oradea - Secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Prin sentința nr.133 din 20 iunie 2013, Tribunalul Satu Mare, în temeiul art. 3 alin. 3 din O.U.G. NR. 116/2009 raportat la art. 237 alin. 8 din Legea nr. 31/1990 a admis cererea formulată de OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI în nume propriu și pentru Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, în sensul că a dispus radierea din registrul comerțului a pârâtei S.C. Y. D. SM I. S.R.L. , dispunând totodată Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Satu Mare efectuarea cuvenitelor mențiuni.
În temeiul art.237 alin.9 din Legea nr. 31/1990 prezenta se comunică părților, pe cale electronică Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, D. G. F. P. J. S. M. și Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, se va publica pe pagina de internet a Oficiului Registrului Comerțului și se va afișa la sediul Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin sentința civilă nr. 1290/LC/26.06.2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr. 2267/83/2007, rămasă irevocabilă, s-a dispus dizolvarea pârâtei în temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
Deși de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de dizolvare, persoana juridică intimată a intrat în lichidare, reprezentantul legal al acesteia și nicio persoană interesată nu a numit respectiv nu a solicitat numirea și înregistrarea unui lichidator, practician în insolvență, pentru efectuarea operațiunilor necesare lichidării societății comerciale pârâte și constatând că de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de dizolvare a societății comerciale pârâte a trecut un termen mai mare de trei luni, îndeplinirea în cauză a condițiilor de admisibilitate a cererii prevăzute de art. 237 alin. 8 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, în temeiul acestui text de lege, raportat la art. 3 alin. 3 din OUG nr. 116/2009 instanța a admis cererea reclamantei astfel cum a fost formulată, a dispus radierea societății comerciale pârâte din registrul comerțului, a dispus ORC de pe lângă Tribunalul Satu Mare efectuarea cuvenitelor mențiuni și îndeplinirea comunicărilor și a formelor de publicitate prevăzute de art. 237 alin. 9 din Legea nr. 31/1990, conform dispozitivului prezentei.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a declarat recurs pârâta D. G. R. F. P. Cluj Napoca - prin A. J. F. P. Satu Mare, solicitând instanței casarea sentinței recurate, rejudecarea cauzei și în consecință respingerea cererii formulate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta arată că instituția recurentă a sesizat judecătorul delegat la ORC de pe lângă Tribunalul Satu Mare cu o cerere de numire lichidator, respinsă prin încheierea nr.813/08.02.2008, întrucât s-a apreciat că recurenta nu ar avea nici un interes. Întrucât recurenta a fost lipsită de posibilitatea de a solicita numirea unui lichidator potrivit dispozițiilor Legii nr.31/1990, deoarece societatea se află în dizolvare voluntară, iar debitoarea figurează în evidența sa cu obligații bugetare neachitate în cuantum total de 657 lei, apreciază că aceasta a fost radiată prematur și fără o prealabilă parcurgere a etapei de lichidare prevăzută de Legea nr.31/1990 și eventual procedura simplificată a falimentului în condițiile art.1 alin.2 din Legea nr.85/2006.
În drept au fost invocate dispozițiile legale invocate și în cererea de recurs.
Examinând sentința recurată, raportat la motivele de recurs invocate, instanța a reținut că recursul este nefondat, fiind respins și menținută ca legală și temeinică sentința recurată, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 237 alin. 7 din Legea 31/1990, dacă în termen de 3 luni de la data la care hotărârea judecătorească de dizolvare a rămas definitivă nu se procedează la numirea lichidatorului, judecătorul delegat, la cererea oricărei persoane interesate, numește un lichidator de pe Lista practicienilor în reorganizare și lichidare. De asemenea, potrivit alin. 8, dacă judecătorul delegat nu a fost sesizat, în condițiile alin. (7), cu nici o cerere de numire a lichidatorului în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. (7), persoana juridică se radiază din oficiu din registrul comerțului, prin încheiere a judecătorului delegat, pronunțată la cererea Oficiului Național al Registrului Comerțului, cu citarea părților, conform dreptului comun.
În speță, deși recurenta susține, prin recursul declarat, că a sesizat judecătorul delegat la ORC de pe lângă Tribunalul Satu Mare cu o cerere de numire a lichidatorului, nu a adus nici o dovadă în sprijinul afirmațiilor sale. Mai mult decât atât, însăși recurenta a arătat că cererea respectivă ar fi fost respinsă ca lipsită de interes prin încheierea nr. 813/08.02.2008.
Or, într-o atare situație, respingerea cererii de numire a lichidatorului are aceleași efecte juridice ca și lipsa oricărei cereri din partea unei persoane interesate, astfel că nu se poate reține că nu ar fi îndeplinite prevederile art. 237 alin. 8. Esențial este că, nici la data formulării cererii de către reclamantul Oficiul Național al Registrului Comerțului, și nici la data soluționării prezentului recurs, recurenta nu a dovedit împrejurarea că ar fi fost numit un lichidator în condițiile art. 237 alin. 7, aceasta constituind singura situație în care nu se putea dispune radierea persoanei juridice. Din acest punct de vedere, invocarea deținerii unei creanțe împotriva societății debitoare nu prezintă nici o relevanță.
Pentru aceste considerente, reținând că sentința recurată este legală și temeinică, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, a fost respins recursul ca nefondat.
S-a luat act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
| ← Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment | Contract cadru de finanţare nerambursabilă încheiat de... → |
|---|
