Somaţie de plată Cerere în anulare Inadmisibilitatea recursului formulat de pârâta creditoare
| Comentarii |
|
C.A. Braşov, nr. 690 din 25.09.2002
Pentru situaţia în care a fost admisă acţiunea în anulare, O.G. nr. 5/2001 nu prevede vreo cale de atac care să poată fi exercitată de creditor, condiţii în care hotărârea astfel pronunţată este irevocabilă. Prin sentinţa civilă nr. 1476 din 24 aprilie 2002, Tribunalul Braşov a admis cererea în anulare formulată de reclamanta debitoare SC T. SA Bucureşti împotriva pârâtei creditoare SC O.A. SA şi, în consecinţă, s-a dispus anularea sentinţei civile nr. 1913 din 18 decembrie 2001 pronunţată de Tribunalul Braşov, iar pârâta a fost obligată să plătească reclamantei cheltuielile de judecată. Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 1913 din 18 decembrie 2001 Tribunalul Braşov a somat debitoarea SC T. SA să plătească creditoarei SC O.A. SA suma de 452.979,95 dolari S.U.A., reprezentând penalităţi contractuale, reţinând că sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 379 C. proc. civ. şi art. 6 din O.G. nr. 5/2001. Prin probele administrate reclamanta nu a făcut dovada creanţei certe, lichide şi exigibile conform cerinţelor art. 1 din O.G. nr. 5/2001 raportat la art. 379 C. proc. civ. şi art. 46 C. com. Potrivit art. 379 C. proc. civ. „creanţa certă este aceea a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul”, cerinţa neîndeplinită în cauză, fapt pentru care a fost admisă acţiunea în anulare. Împotriva sentinţei primei instanţe a declarat recurs pârâta creditoare SC O.A. SA, iar în dezvoltarea motivelor de recurs se arată că au fost încălcate normele de competenţă materială prevăzute de art. 8 pct. 2 şi 3 din O.G. nr. 5/2001, fiind incidente în cauză dispoziţiile art. 304 pct. 3 şi art. 312 C. proc. civ. Se mai arată că SC T. SA este un reprezentant la export în baza contractului de comision, care a reţinut sumele încasate de la export şi nu le-a predat producătorului.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 8 din O.G. nr. 5/2001, împotriva ordonanţei prevăzute la art. 6 alin. (2), debitorul poate formula acţiune în anulare în termen de 30 de zile de la data înmânării sau comunicării acesteia, iar potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, hotărârea prin care a fost respinsă acţiunea în anulare poate fi atacată cu recurs de către debitor. Pentru situaţia în care a fost admisă acţiunea în anulare, O.G. nr. 5/2001 nu prevede vreo cale de atac care să poată fi exercitată de creditor, condiţii în care, hotărârea astfel pronunţată este irevocabilă.
| ← Competenţa teritorială Nelegalitatea invocării din oficiu a... | Judecarea în fond a cauzei după admiterea acţiunii în... → |
|---|
