Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 26/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 26/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 24-02-2014 în dosarul nr. 12440/320/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 26/A
Ședința publică din 24 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. C. B.
Judecător F. G.
Grefier D. M.
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de către P. de pe lângă Judecătoria Tîrgu-M., împotriva Sentinței penale nr. 1226/28.11.2013, pronunțată de Judecătoria Tîrgu-M., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților, precum și a reprezentantei Ministerului Public, respectiv a doamnei procuror G. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Mersul dezbaterilor și cuvântul părților asupra fondului cauzei, sunt cuprinse în încheierea de ședință din 17 februarie 2014 când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de astăzi, 24 februarie 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta.
CURTEA DE APEL
Prin sentința penală nr. 1226/28.11.2013, Judecătoria Tîrgu-M., în dosarul nr._, dispune după cum urmează:
În temeiul art. 345 alin. 2 C. pr. pen. condamnă pe inculpatul P. V. - fiul lui G. și D., născut la data de 02.10.1973 în mun. O. S., jud. Harghita, domiciliat în Tg. M., ., ., CNP_, CIP . nr._, recidivist, fără ocupație, în prezent deținut în Penitenciarul Tg. M., după cum urmează:
1. la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. și ped de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. c C.p., cu aplicarea art. 37 lit. a și b C.p. și cu reținerea art. 3201 al.7 C.p.p. (parte vătămată F. V.);
În temeiul art. 71 Cod Penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza 2 și lit. b Cod Penal pe durata executării pedepsei principale.
2. la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie prev. și ped de art. 20 rap. la art. 211 alin.1, alin. 2 lit. c C.p., cu aplicarea art. 37 lit. a și b C.p. și cu reținerea art. 3201 al.7 C.p.p. (parte vătămată F. G.);
În temeiul art. 71 Cod Penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza 2 și lit. b Cod Penal pe durata executării pedepsei principale.
3. la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. și ped de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. c C.p., cu aplicarea art. 37 lit. a și b C.p. și cu reținerea art. 3201 al.7 C.p.p. (parte vătămată T. I.);
În temeiul art. 71 Cod Penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza 2 și lit. b Cod Penal pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul prevederilor art. 33 lit. a C.p. și art. 34 lit. b C.p. dispune contopirea pedepselor arătate mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 4 luni închisoare.
În temeiul prevederilor art. 61 C.p. revocă beneficiul liberării condiționate din pedeapsa de 23 ani închisoare aplicată prin S.P. nr. 81/1996 a
Tribunalului M., liberare condiționată dispusă prin S.P. nr. 857/2013 a Judecătoriei Bistrița.
Dispune contopirea restului de pedeapsă neexecutat de 1987 zile din pedeapsa arătată mai sus cu pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință, inculpatul P. V. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1987 zile închisoare în regim de detenție.
În temeiul art. 88 alin. 1 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 03.10.2013 la zi.
In temeiul art. 350 alin. 1 Cod de procedura penala, menține măsura arestării preventive a inculpatului.
În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul P. V., după rămânerea definitivă a acestei hotărâri.
Dispune comunicarea unei copii a prezentei hotărâri către P.M.T. Tg. M..
În baza art. 346, alin. 1 din C.pr.pen. rap. la art. 14 C.pr.pen ia act că parțile vătămate F. V. – domiciliat în Tg-M., .. 30, ., F. G. – domiciliat în Tg-M., .. 30, ., T. I. – domiciliată în S. de M., ., jud. M., nu s-au constituit părți civile în cauză.
În temeiul prevederilor art. 14 C. proc. pen. și 346 C. proc. pen. raportat la art. 1349 și art.1357 C. civ. admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. I. S. S.R.L. – cu sediul în Tg-M., . ., prin reprezentant legal B. A. O..
Obligă pe inculpatul P. V. să plătească părții civile S.C. I. S. S.R.L. suma de 52,6 lei reprezentând prejudiciu cauzat prin săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 349 Cod Procedura Penală raportat la art. 189 și art. 191 alin. 1 și 2 Cod Procedura Penală obligă inculpatul P. V. la plata sumei de 1174 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (674 lei din faza de urmărire penală) din care suma de 700 lei reprezentând onorarii avocați din oficiu se va plăti Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției
În motivare, prima instanță arată inculpatul P. V., la data de 03.10.2013, în intervalul orar 16:30 – 18:00, în timp ce se afla în Tg-M., pe scările care fac legătura între străzile 22 Decembrie 1989 și . diferite bunuri părților vătămate F. V. și T. I. pe care le-a agresat fizic pentru a-și duce la îndeplinire rezoluția infracțională și a încercat să sustragă bunuri de la partea vătămată F. G., agresându-l fizic și pe acesta, dar nereușind să-i sustragă nimic.
Privitor la individualizarea pedepselor, a reținut că la data săvârșirii faptei inculpatul se afla în stare de liberare condiționată din executarea pedepsei de 23 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 81/1996 a Tribunalului M., cu un rest rămas neexecutat de 1987 zile. Față de această pedeapsă inculpatul a comis prezenta infracțiune în stare de recidivă postcondamnatorie.
Din analiza cazierului judiciar (f. 113 ds) instanța constată că inculpatul a fost condamnat în mai multe rânduri pentru săvârșirea unor infracțiuni contra patrimoniului, condamnări care atrag aplicare prevederilor privind recidiva postexecutorie pentru cauza de față.
La stabilirea în concret a pedepsei aplicabile inculpatului, instanța va avea în vedere și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., art. 52 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările concrete în care a fost săvârșită infracțiunea și atitudinea procesuală a inculpatului.
Văzând toate aceste împrejurări, instanța constată că o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie și 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie situate așadar, spre nivelul minimului special prevăzut de lege, astfel cum a fost redus cu o treime în baza art. 3201 alin. 7 C. pr. pen., sunt necesare și suficiente pentru a se îndeplini rolul represiv și educativ al pedepsei, pentru toate infracțiunile reținute în actul de sesizare al instanței.
În temeiul prevederilor art. 36 al. 1 C.p. rap. la art. 34 al.1 lit. b C.p. instanța va contopi pedepsele arătate anterior, inculpatul P. V. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 4 luni închisoare.
Infracțiunile pentru care este astăzi judecat inculpatul au fost săvârșite în stare de liberare condiționată executarea pedepsei de 23 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 81/1996 a Tribunalului M., cu un rest rămas neexecutat de 1987 zile.
Apreciind că inculpatul nu a profitat de clemența autorităților judiciare care i-au acordat șansa de a se reintegra social și au considerat că poate executa restul de pedeapsă în stare de libertate și a continuat să comită noi fapte penale, instanța, în aplicarea prevederilor art. 61 C.p. va revoca beneficiul liberării condiționate și va dispune contopirea restului de pedeapsă neexecutat de 1987 zile din pedeapsa arătată mai sus cu pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință, inculpatul P. V. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1987 zile închisoare în regim de detenție.
Instanța apreciază că nu este oportună aplicarea vreunui spor de pedeapsă inculpatului întrucât, pe de o parte, transformat în ani restul neexecutat înseamnă aproape 5 ani și 6 luni, iar pe de altă parte se va avea în vedere faptul că inculpatul a executat anterior aproape 18 ani închisoare iar în momentul în care s-a liberat din penitenciar a fost respins de societate, a aflat că mama sa decedase în timpul executării pedepsei și, după cum susține în memoriul depus la dosar, deși a apelat la mai multe fundații care aveau ca obiect de activitate reinserția socială a persoanelor eliberate din penitenciare, nu a găsit sprijin la acestea.
Prin urmare în momentul în care societate respinge persoane vulnerabile, de tipul inculpatului care nu s-a putut readapta, de unul singur, la viața dinafara penitenciarului, nici societatea, la rândul ei, nu poate solicita tratarea cu maximă severitate a unui infractor ce continuă să comită fapte antisociale, pentru simplul motiv că are o parte din vină pentru eșecul metodelor coercitive aplicate.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria Tîrgu-M..
În motivare, P. a criticat cuantumul pedepselor aplicate inculpatului pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie și tentativă la tâlhărie. A suplimentat cu ocazia dezbaterilor motivele de critică cu cele care vizează aplicarea în cauză a legii penale mai favorabile și schimbarea încadrării juridice a faptelor, din concurs de infracțiuni într-o singură infracțiune continuată.
Apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Săvârșirea faptelor de către inculpat este recunoscută de acesta, iar încadrarea juridică nu este, pe fond, contestată.
În apel se impune a se reține prevederile noului Cod penal, în baza principiului aplicării legii mai favorabile. Este întemeiată și cererea Parchetului de reținere a unei singure infracțiuni continuate. Rezoluția infracțională unică se deduce din intervalul scurt de timp în care inculpatul a comis faptele și din caracterul lor similar.
Ca urmare, în conformitate cu art. 5 Cod penal și art. 386 alin. 1 Cod pr. pen. instanța va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpatului, din trei infracțiuni prev. de art. 211 alin. 1, al. 2 lit. c, cu aplicarea disp. art. 37 lit. a și b și (pentru o infracțiune) cu aplicarea art. 20 din Codul penal din 1969 într-o infracțiune continuată de tâlhărie prev. de art. 233 Cod Penal, cu aplicarea art. 37 lit. a și b și art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969 și cu aplicarea art. 320 ind. 1 al.7 din Codul de procedură penală din 1968.
în rest, propunerile de schimbare a încadrării juridice a faptei sunt neîntemeiate, deoarece vizau varianta, finalmemte înlăturată, a reținerii a trei infracțiuni în concurs.
La individualizarea pedepsei, instanța va avea în vedere criteriile de individualizare așa cum au fost ele reținute în concret de prima instanță, referitoare în principal la antecedentele inculpatului, cu o excepție. Considerentele de inspirație pozitivistă folosite de prima instanță pentru a justifica neaplicarea sporului au un caracter teoretic și nu își au locul în motivarea, care trebuie să fie concretă și individuală, a aplicării sau nu a sporului de pedeapsă. În speță, ceea ce instanța de apel consideră hotărâtor pentru a nu aplica un spor de pedeapsă cu ocazia contopirii pedepsei din cauză cu restul neexecutat de 1987 zile din pedeapsa de 23 ani închisoare aplicată prin S.P. nr. 81/1996 a Tribunalului M. este mărimea acestui spor, care se traduce într-o severitate a pedepsei suficientă pentru a-i garanta caracterul disuasiv.
Pentru aceste considerente, instanța de apel va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Tîrgu-M., în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod pr. pen., va desființa parțial sentința atacată, va dispune schimbarea încadrării juridice conform celor de mai sus, va condamna inculpatul la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.
În baza art. 61 din Codul penal din 1969 va menține dispozițiile primei instanțe de revocare a beneficiului liberării condiționate din pedeapsa de 23 ani închisoare aplicată prin S.P. nr. 81/1996 a Tribunalului M., liberare condiționată dispusă prin S.P. nr. 857/2013 a Judecătoriei Bistrița și contopire a restului de pedeapsă neexecutat de 1987 zile din pedeapsa arătată mai sus cu pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată prin prezenta, inculpatul P. V. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1987 zile închisoare în regim de detenție.
Va menține restul dispozițiilor primei instanțe.
În baza art. 422 Cod pr. pen. va deduce din pedeapsa aplicată, în afara duratei deduse de prima instanță, și durata arestării preventive de la data pronunțării sentinței, 28.11.2013, până la zi.
În baza art. 275 alin. 3 Cod pr. pen. Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod pr. pen. admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Tîrgu-M. împotriva sentinței penale nr. 1226/28.11.2013, pronunțată de Judecătoria Tîrgu-M., în dosarul nr._, și în consecință:
Desființează parțial sentința atacată și rejudecă în limitele de mai jos cauza:
În conformitate cu art. 5 Cod penal și art. 386 alin. 1 Cod pr. pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpatului, din trei infracțiuni prev. de art. 211 alin. 1, al. 2 lit. c, cu aplicarea disp. art. 37 lit. a și b și (pentru o infracțiune) cu aplicarea art. 20 din Codul penal din 1969 într-o infracțiune continuată de tâlhărie prev. de art. 233 Cod Penal, cu aplicarea art. 37 lit. a și b și art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969 și condamnă pe inculpatul P. V. (fiul lui G. și D., născut la data de 2.10.1973, în prezent deținut în Penitenciarul Târgu M.) pentru săvârșirea acestei infracțiuni, cu aplicarea art. 320 ind. 1 al.7 din Codul de procedură penală din 1968, la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare, constatând neîntemeiate, în rest, propunerile de schimbare a încadrării juridice a faptei.
În baza art. 61 din Codul penal din 1969 menține dispozițiile primei instanțe de revocare a beneficiului liberării condiționate din pedeapsa de 23 ani închisoare aplicată prin S.P. nr. 81/1996 a Tribunalului M., liberare condiționată dispusă prin S.P. nr. 857/2013 a Judecătoriei Bistrița și contopire a restului de pedeapsă neexecutat de 1987 zile din pedeapsa arătată mai sus cu pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată prin prezenta, inculpatul P. V. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1987 zile închisoare în regim de detenție.
Menține restul dispozițiilor primei instanțe.
În baza art. 422 Cod pr. pen. deduce din pedeapsa aplicată, în afara duratei deduse de prima instanță, și durata arestării preventive de la data pronunțării sentinței, 28.11.2013, până la zi.
În baza art. 275 alin. 3 Cod pr. pen. Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina statului, din care suma de 200 de lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se va avansa Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 24.02.2014.
Președinte, Judecător,
I.-C. B. F. G.
Grefier
D. M.
Red.tehnored.I.B. - 14.03.14
Imprimat D.M. 14.03.2014 - 5.ex.
Judecător fond Cozgărea B.-I.
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Distrugerea. Art. 217 C.p.. Decizia nr. 56/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
