Trafic de minori. Legea 678/2001, art. 13. Sentința nr. 754/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 754/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 851/117/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
SENTINȚA PENALĂ NR. 754/2014
Ședința nepublică din data de 10 decembrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: L. F.
Grefier: A. D.
Pe rol fiind soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul S. V. trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 313D/P/2012 emis de P. de pe lângă Î.C.C.J. – DI.I.C.O.T., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 5 C.pen. (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în art. 211 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.).
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă niciuna din părți.
Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj a fost reprezentant de procuror L. C..
Procedura îndeplinită, pronunțarea făcându-se fără citarea părților.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 12 noiembrie 2014, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea pentru termenul de judecată din data de 12.11.2014, din data de 26.11.2014 și apoi pentru termenul de judecată prezent, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin rechizitoriu nr. 313D/P/2012 din data de 13.02.2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul S. V., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. și ped. de art. 13 alin. l din Legea nr. 678/2001, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art. 5 Cod penal (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în art. 211 alin. l Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal)
S-a reținut, în esență, în actul de sesizare al instanței faptul că inculpatul S. V. în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2012 - sfârșitul anului 2013, în scopul exploatării sexuale, ar fi recrutat-o pe persoana vătămată L. T. R., în vârstă de 15 ani, care avea o situație personală și socială dificilă, în sensul că prezenta o ușoară întârziere mintală fiind elevă la Grupul Școlar Special Samus din municipiul Cluj-N., că provine dintr-o familie numeroasă și că în acest context practica prostituția de bună voie, după care ar fi găzduit-o/adăpostit-o la locuința sa situată în municipiul Cluj-N., ., ., unde profitând de serviciile sexuale gratuite ale acesteia; i-ar fi găsit clienți în vârstă sau cu infirmitate fizică, determinând-o să întrețină relații sexuale cu aceștia, fie pe sume de bani derizorii, fie chiar în schimbul unor „plicuri de supă instant”.
În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă, care au stat la baza trimiterii în judecată: mijloace de probă: declarațiile martorilor F. M. V. (f.30-31, 164-167), O. M. (f.32-33), M. R. (f.122), T. C. V. (f. 123-124), T. C. M. (f. 153-154), Csergezan T. R. (f.155-156), M. D. (f.168-170), M. L. (f.171-173), T. A. D. (f. 175-177), C. V. (f.178-180), V. V. M. (f. 181-183), P. I. (f.184-185), S. Anișoara Crstina (f.186-189); M. A. A. (f. 190-191), S. F. (f. 192-194), B. V. (f.195-198), L. V. (f.199), T. A. (f.200-201), F. M. N. (f.202), M. E. (f.203), Darabagiu P. (f.204), T. M. I. (f.206), L. T. C. (f.207), L. T. A. (f.208), L. T. I. (f.209-210), L. T. M. (f.211), L. T. R. (f.212-213, 214-216), D. A. (f.219-222), adresa nr. 137/25.01.2012 întocmită de Grupul Școlar Samus din Cluj-N. (f.34), referate, note, procese-verbale întocmite de cadre didactice de la Grupul Școlar Samus din Cluj-N. privind abaterile disciplinare ale persoanei vătămate, precum și declarațiile acesteia cu privire la respectivele abateri (f.36-37, 57-119), foaie matricolă privind pe persoana vătămată (f.39), Hotărârea nr.2938/e din 10.11.2010 emisă de Consiliul Județean Cluj -Comisia pentru Protecția Copilului (f.40), Certificat nr.2938 din 10.11.2010 emis de Consiliul Județean Cluj - Comisia pentru Protecția Copilului (f.41), ancheta socială privind pe persoana vătămată (f.42-44), observații psihopedagocice privind pe persoana vătămată (f.47), proces-verbal de verificări din data de 18.07.2013 (f.51, 52), raport din data de 23.07.2013 întocmit de Postul de Poliție Comunală Cătina (f.53), adresa nr._ din 02.07.2013 întocmită de Secția VII de Poliție Cluj-N. (f.56), declarațiile persoanei vătămate L. T. R. (f. 127-1311), raportul psihologic nr.7798/II/2/18 din 18.11.2013 întocmit de Consiliul Județean Cluj - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (f.135-136), fișa de evaluare psihopedagocică nr. 1937/01.10.2013 întocmită de Grupul Școlar Samus din Cluj-N. (f. 137), adresa nr.21/13.01.2014 întocmită de Primăria comunei Cojocna (f.139), proces-verbal din 05.07.2013 de prezentare pentru recunoaștere după planșe fotografice și planșe fotografice (f. 143-152), proces-verbal de investigații din data de 09.12.2013 (f.158), procese-verbale privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor, comunicărilor și conversațiilor telefonice purtate de inculpatul S. V. (f.233-280), declarațiile inculpatului S. V. (f.287-290, 312-314).
Prin încheierea nr. 31/C/2014 pronunțată la data de 19.02.2014, judecătorul de cameră preliminară a procedat la înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpatul S. V., încheierea rămânând definitivă prin încheierea penală nr. 52/25.02.2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj. Măsura preventivă a fost menținută și după trimiterea dosarului în faza de judecată, conform încheierii intermediare nr. 19/I/15.04.2014 pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin necontestare.
Ulterior, prin încheierea penală f.nr. de la data de 21.03.2014, s-a constatat de către judecătorul de cameră preliminară legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecății.
În cursul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul S. V. (f. 33-35, f. 81-82, f. 87-88, f. 114), persoana vătămată- parte civilă L. T. R. (f. 36-38), precum și martorii C. V. (f. 56-58), P. I. (f. 59-60), S. F. (f. 61-62), M. A. A. (f. 63-64), M. L. (f. 79-82), S. Anișoara C. (f. 83-84), V. V. M. (f. 85-86), M. E. (f. 110), F. M. N. (f. 111), F. M. V. (f. 112-113), M. R. (f. 115), M. D. (f. 116), T. A. (f. 137), D. A. (f. 139), D. P. (f. 140), M. C. V. (fostă T.)- (f. 149), toate aceste probe testimoniale fiind contestate de inculpat.
La termenul de judecată de la data de 30 septembrie 2014, în baza art. 383 alin. 2 C.pr.pen., s-a renunțat la audierea martorului lipsă L. V., pentru motivele indicate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta.
Analizând actele dosarului, s-a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 17.12.2012 D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Cluj a fost sesizată de către Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-N. cu privire la faptul că existau indicii referitoare potrivit cărora persoana vătămată L. T. R., în vârstă de 15 ani la data respectivă, ar fi fost exploatată sexual de către părinții săi L. T. Arpi și L. T. R., care ar fi determinat-o să practice prostituția.
În acest sens, a fost întocmit la data de 26.11.2012, un proces-verbal de sesizare din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă agravată de către cei doi făptuitori, constând în aceea că, în vara anului 2012, aceștia ar fi obligat-o pe fiica lor, minora L.-T. R., CNP_, să practice prostituția în folosul lor în zona Aeroportului Internațional Cluj-N..
În conținutul procesului verbal de sesizare din oficiu s-a menționat faptul ca reprezentanții Grupului Școlar Samus din municipiul Cluj-N. au formulat un denunț către Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-N., întrucât existau indicii cu privire la cele menționate mai sus. De asemenea, din procesul-verbal amintit a rezultat și faptul că reprezentanții trupului Școlar Samus din Cluj-N., au sesizat și D.G.A.S.P.C. Cluj pentru a se lua măsurile care se impun raportat la împrejurarea că persoana vătămată, în vârstă de 15 ani la data respectivă practica prostituția.
Pe baza actelor de urmărire penală efectuate în cauză au rezultat următoarele:
Persoana vătămată L.-T. R. născută la data de 17.03.1997, provine dintr-o familie numeroasă cu 11 copii, fiind cea mai mică dintre aceștia. Familia persoanei vătămate este de etnie rromă și dintre toți membrii familiei doar 3 muncesc ca și măturători la . Cluj. Relațiile dintre membrii familiei persoanei vătămate sunt de așa natură, încât mama acesteia nu își amintește vârsta fiecăruia dintre copii și nici numele acestora. În acest context, până la vârsta de 5 ani, persoana vătămată a fost crescută la Leagănul de Copii din Cluj-N..
La data de 10.11.2010, în baza hotărârii nr.2938/e a Consiliului Județean Cluj- Comisia pentru Protecția Copilului s-a hotărât școlarizarea persoanei vătămate la o școală specială cum ar fi Grupul Școlar Samus din Cluj-N., până la finalizarea ciclului gimnazial. La adoptarea hotărârii respective s-a avut în vedere faptul că persoana vătămată prezenta o ușoară întârziere mintală și dislexie - disgrafie, discalculie, diagnostic în baza căruia s-a decis instituționalizarea acesteia la instituția amintită. Din documentele anexate hotărârii amintite, respectiv observațiile psihopedagogice și anchetele sociale, a rezultat faptul că persoana vătămată a fost abandonată în spital la naștere, motiv pentru care până la vârsta de 5 ani a fost crescută la Leagănul de Copii. Anchetele sociale întocmite au relevat faptul că familia persoanei vătămate este formată din 15 persoane dintre care 4 adulți și 11 copii, având venituri foarte mici, motiv pentru care toți copiii familiei sunt obligați să participe la diferite munci ocazionale alături de părinți, respectiv să strângă plante medicinale, melci, fructe de pădure. De asemenea, din anchetele sociale a rezultat că mediul de viață familial nu este propice pentru creșterea și educația copiilor, aceștia fiind nesupravegheați, necontrolați, motiv pentru care foarte mult timp și-l petrec pe stradă. În urma examinării psihologice a persoanei vătămate s-a stabilit că aceasta are o orientare spațială deficitară, dificultăți de exprimare din cauza bilingvismului și al ambientului sărac în stimuli, prezentând o atenție deficitară și un IQ 64, caracteristic deficienței mintale medii.
Începând cu anul 2012, pe fondul situației personale și familiale, persoana vătămată, în vârstă de 15 ani a decis să practice prostituția în zona Aeroportului Internațional Cluj-N., mai ales că și una dintre surorile sale, pe nume L.-T. M., avea aceeași ocupație. În acest context, persoana vătămată a văzut în practicarea prostituției o modalitate de obținere facilă a unor sume de bani și de „evadare" din mediul familial în care trăia. Debutul persoanei vătămate în această activitate se pare că a avut loc în vara anului 2012, zona frecventată fiind nu doar cea a Aeroportului Internațional Cluj-N., ci și cea a podului IRA din cartierul Mărăști.
În aceeași perioadă (vara anului 2012), persoana vătămată a cunoscut mai multe persoane cu care a început să întrețină relații sexuale contra cost, printre care inculpatul S. V., în vârstă de 57 ani și martorul B. V., în vârstă de 58 ani. Cei doi au început să se numere printre clienții fideli ai părții vătămate, întrucât fie locuiau în apropiere cum este situația inculpatului S. V., fie aveau locul de muncă în aceeași zonă unde persoana vătămată practica prostituția, cum este situația martorului B. V.. De precizat este faptul că atât inculpatul, cât și martorul B. aveau o situație familială identică, în sensul că deși erau căsătoriți, erau separați în fapt de soțiile lor.
La început, relația persoanei vătămate cu inculpatul S. V. a constat în aceea că inculpatul întreținea relații sexuale cu persoana vătămată la locuința acestuia situată în zona "G." din municipiul Cluj-N., . o plătea cu diferite sume de bani, și uneori o găzduia la locuința sa peste noapte.
Așa cum el însuși recunoaște, inculpatul știa despre persoana vătămată că este elevă la Grupul Școlar Samus, căutând-o și la școală împreună cu martorul M. A. A. și de asemenea cunoștea situația familială dificilă a persoanei vătămate, caracterizată prin lipsa îndrumării părintești și a mijloacelor materiale pentru asigurarea unor condiții minimale de subzistență. tocmai de aceea inculpatul și-a construit apărarea pe împrejurarea că a avut reprezentarea că i-ar fi făcut un bine persoanei vătămate, asigurându-i un acoperiș deasupra capului, un loc unde să facă o baie și să servească o mâncare caldă. Inculpatul cunoștea și minoritatea persoanei vătămate, arătând în cuprinsul declarației din fața instanței de fond că deși aceasta i-ar fi spus că are 18 ani împliniți, și-a dat seama că minte (f. 35 fond).
Cunoașterea de către inculpat a stării de minoritate a persoanei vătămate rezultă de altfel și din declarațiile martorilor M. L. (f. 79 fond)- care arată că personal a auzit când persoana vătămată i-a adus la cunoștință inculpatului vârsta sa, C. V. (f. 58 fond), M. A. A. (f. 64 fond)- acești martori arătând în mod explicit că au discutat cu inculpatul despre vârsta persoanei vătămate, cel din urmă martor specificând că inculpatul avea reprezentarea gravității situației în care se află datorită stării de minoritate a fetei. În egală măsură, este relevantă declarația martorei S. Anișoara, care discutând cu vecinii despre fata care venea pe la soțul său, a aflat despre aceasta că nu are mai mult de 16 ani (f. 83 fond).
Pe parcursul relației cu inculpatul, persoana vătămată a cunoscut, chiar în locuința acestuia sau prin intermediul inculpatului, și alți bărbați singuri (celibatari, divorțați sau separați în fapt de soții), care făceau parte din anturajul lui S. V..
Așa cum rezultă din declarațiile martorilor C. V., P. I., V. V. M., M. L., care se coroborează și cu declarațiile persoanei vătămate, inculpatul își contacta vecinii și cunoscuții tocmai cu scopul ca aceștia să întrețină relații sexuale cu persoana vătămată minoră L.-T. R., fie la domiciliul inculpatului, fie la domiciliul clienților. Finalmente, și inculpatul a recunoscut împrejurarea că i-a prezentat clienți care făceau parte din anturajul său, cu scopul ca persoana vătămată să întrețină relații sexuale cu aceștia, inculpatul precizând însă că a făcut acest lucru la solicitarea expresă a minorei L. T. R. (f. 114 fond).
Probele administrate în cauză confirmă împrejurarea că inițiativa racolării de clienți pentru serviciile sexuale prestate de persoana vătămată a aparținut în realitate acesteia din urmă, în acest sens fiind declarațiile martorului C. V. (f. 57 fond, f. 179-180 u.p.), dar și ale martorei M. L. (f. 79-80 fond), ambii martori arătând că au auzit personal când persoana vătămată i-a solicitat inculpatului să îi găsească astfel de clienți.
Pe de altă parte însă, reținem că inculpatul, care în acea perioadaă nu avea un loc de muncă și deci nici venituri stabile, fiind ajutat financiar numai de soția sa (în persoana martorei S. Anișoara) de care era separat în fapt, a profitat de pe urma sumelor de bani obținute de persoana vătămată din prestarea serviciilor sexuale, în acest sens fiind relevante declarațiile martorului M. A. A. (f. 64 fond, f. 191 u.p)- care a arătat că personal a văzut când persoana vătămată i-a dat 10 sau 20 de lei inculpatului, ale martorului C. V. (f. 56 fond)- care a arătat că de fiecare dată persoana vătămată îi cerea să nu îi spună inculpatului câți bani i-a plătit pentru serviciile sexuale (cu singura explicație logică că inculpatul îi pretindea un anumit procent din suma obținută), ale persoanei vătămate- (care a precizat că îi dădea inculpatului o parte din banii obținuți în urma practicării prostituției la locuința acestuia, întrucât inculpatul îi pretindea o parte dintre sumele de bani, menționând că are nevoie pentru plata cheltuielilor de . curente. De asemenea, persoana vătămată a precizat că în perioada respectivă inculpatul nu avea un loc de muncă și nici o altă sursă de venit), dar și ale inculpatului însuși (f. 314 d.u.p)- acesta arătând că nu i-a pretins bani fetei din cei obținuți din prestarea serviciilor sexuale, însă i-a cerut bani pentru mâncarea consumată la locuința lui, cunoscând (subl. ns) că banii provin din prestarea serviciilor sexuale.
În egală măsură, reținem că inculpatul a beneficiat și de serviciile sexuale gratuite ale persoanei vătămate, în acest sens declarațiile persoanei vătămate coroborându-se cu recunoașterea nuanțată din partea incupatului, care a arătat că nu întotdeauna îi plătea aceste servicii (f. 81-82 fond).
Conchidem că între inculpat și persoana vătămată s-a statornicit un aranjament care era convenabil pentru ambele părți: persoana vătămată care practica prostituția și anterior, dobândea o clientelă fidelă prestând relațiile sexuale în confortul locuinței inculpatului sau a martorilor racolați de inculpat, beneficiind totodată de un loc unde să locuiască temporar, să își satisfacă nevoile de igienă și de a consuma o mâncare caldă; în contrapondere, inculpatul care îi punea la dispoziție locuința sa cunoscând semnificația acestui confort pentru persoana vătămată minoră provenind dintr-o familie dezorganizată și lipsită de nevoile materiale și afective elementare, beneficia de serviciile sexuale gratuite și de sume de bani chiar nesemnificative ca valoare, provenind de la persoana vătămată.
Desigur că, din punctul de vedere al semnificației penale, inculpatul se afla într-o poziție de avantaj moral, izvorât din starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate minore. Această stare este relevată de raportul psihologic întocmit de un psiholog din cadrul DGASPC Cluj (f. 135-136 d.u.p)- în care se subliniază factorii de vulnerabilitate ai persoanei vătămate minore, constând în mediul său de proveniență- mediu familial policarențat, marcat de lipsa condițiilor materiale și a suportului parental adecvat; nivelul intelectual scăzut și mediul semi-instituționalizat în care s-a dezvoltat, toți acești factori contribuind la potențarea în reprezentarea minorei L. T. R., a beneficiilor materiale obținute din practicarea prostituției. În aprecierea instanței însă, avantajul moral al inculpatului asupra minorei L. T. R. s-a manifestat și prin oferirea beneficiului unui „cămin” în care aceasta să își poată desfășura chiar și numai temporar existența în condiții de confort sporit față de posibilitățile oferite de internatul școlar sau de casa părintească. În aceste condiții, se poate lesne concluziona că inculpatul S. V. s-a aflat în postura de a-i impune persoanei vătămate L. T. R. să se prostitueze în folosul său și al altor bărbați din anturaj, de pe o poziție de avantaj moral, fără ca pentru aceasta să fie nevoie să recurgă la amenințări sau alte forme de violență sau constrângere. Altfel spus, în aprecierea instanței, inculpatul S. V. a recrutat-o și a găzduit-o pe persoana vătămată minoră cu scopul (care, deși textul legal nu impune și această cerință, a și fost realizat) de a o obliga la practicarea prostituției, mijloacele folosite de inculpat constând în perspectiva confortului pe care îl putea oferi minorei L. T. R. și care din punctul de vedere al acesteia apărea ca fiind dacă nu irezistibil, măcar foarte tentant. Tocmai această perspectivă a avantajului unui cămin dublat de obținerea unor venituri materiale de la o clientelă fidelizată au pus-o pe minoră în postura de a accepta condițiile impuse chiar tacit de inculpat și potrivit cărora inculpatul urma să beneficieze nu doar de prestațiile sexuale gratuite, dar și de sume de bani din cei obținuți de L. T. R. de la alți clienți.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, deși la termenul de judecată de la data de 30.09.2014 instanța din oficiu a pus în discuție schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea de trafic de minori în infracțiunea de proxenetism, reținem că această cerere este neîntemeiată.
În acest sens reținem, contrar aprecierilor formulate de inculpat în apărare, că dispozițiile deciziei nr. 16/2007 pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii nu sunt aplicabile în cauză, acestea privind distincția dintre infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001 și infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 C.pen. Or, distincțiile esențiale făcute în considerentele și dispozitivul deciziei enunțate cu privire la cele două infracțiuni (și care se referă la utilizarea sau nu a vreuneia dintre formele de constrângere enumerate la art. 12 alin. 1 din legea specială- respectiv amenințare, violență, răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrângere ori profitând de imposibilitatea acelei persoane de a-și exprima voința sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persone la săvârșirea actelor de recrutare, traficare, îndemnare, înlesnire sau tragere de foloase din actele de prostituție) nu sunt aplicabile și în privința infracțiunii de traffc de minori, întrucât textul de incriminare al acestei din urmă infracțiuni nu impune și cerința săvârșirii actelor specifice laturii obiective prin vreo formă de constrângere din cele enunțate la art. 12 din Legea nr. 678/2001, fiind necesară și suficientă starea de minoritate a victimei pentru a atrage încadrarea juridică la art. 13 din același act normativ.
Astfel cum în mod just a subliniat și reprezentanta Ministerului Public, până la apariția Legii 678/2001 în cazul în care actele materiale enumerate la art. 329 C.pen. erau comise față de un minor, fapta de proxenetism dobândea un caracter mai grav și în consecință era sancționată mai sever, în condițiile art. 329 alin. 3 C.pen.. Însă, după apariția Legii 678/2001, potrivit principiului că specialul derogă de la general, ori de câte ori faptele enumerate la art. 329 alin. 1 sau 2 sunt săvârșite față de un minor, încadrarea juridică va fi cea dată de art. 13 din legea nr. 678/2001, sfera de aplicare a dispozițiilor art. 329 C.pen. fiind astfel restrânsă semnificativ.
Prin urmare, vom reține că în drept, fapta inculpatului S. V. care la finalul anului 2012 a recrutat-o și apoi a găzduit-o în mod repetat, până în vara anului 2013, pe persoana vătămată L. T. R. în vârstă de 15 ani, în scopul exploatării sexuale (prin obligarea la practicarea prostituției), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori.
În ceea ce privește legea penală mai favorabilă determinată după criteriul aprecierii globale, conform deciziei nr. 265/06.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională a României, instanța constată preliminar că potrivit legii vechi, infracțiunea se încadrează la forma de bază a traficului de minori, prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, cu limite de pedeapsă de la 5 la 15 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.
Pe de altă parte, potrivit legii noi, fapta în materialitatea ei s-ar încadra la forma calificată a infracțiunii, în varianta prev. de art. 211 alin. 1 și 2, rap. la art. 210 alin. 1 lit. b C.pen. (profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei), cu limite de pedeapsă de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.
Cu toate acestea, având în vedere persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale și aflat la o vârstă înaintată (58 ani), precum și circumstanțele comiterii faptei- având acceptul persoanei vătămate pentru practicarea prostituției, în favoarea acestuia se impun a fi reținute circumstanțe atenuante. În aceste condiții, față de conținutul și efectele circumstanțelor atenuante judiciare, constatăm că legea veche apare ca fiind mai favorabilă, întrucât aceasta permite pe de o parte reținerea de circumstanțe atenuante judiciare prin raportare și la persoana inculpatului, iar, pe de altă parte, din punctul de vedere al efectelor circumstanțelor atenuante, legea veche instituie limite mai largi de individualizare (de la 1 an la 4 ani 11 luni și 29 de zile), în vreme ce legea nouă impune permite doar reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă (care prin urmare se va individualiza în intervalul 3 ani și 4 luni- 8 ani închisoare). Nu în ultimul rând instanța găsește ca relevantă și forma de bază a infracțiunii care se impune a fi reținută potrivit legii vechi, prin contrapondere cu forma agravată prevăzută de legea nouă, împrejurare care în sine reclamă o dozare diferită a pedepsei.
Pe cale de consecință, vom constata că potrivit criteriului aprecierii globale conform deciziei nr. 265/06.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională a României, legea penală mai favorabilă aplicabilă în prezenta cauză este legea veche, așadar se va reține că fapta inculpatului întrunețte în drept elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, urmând a se reține în favoarea inculpatului, așa cum deja s-a anticipat, și circumstanțele atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. de la 1969, art. 74 alin. 2 C.pen. de la 1969 (vârsta inculpatului și săvârșirea faptei în condițiile acordului persoanei vătămate la practicarea prostituției) respingând, pe cale de consecință, cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptei reținută în sarcina inculpatului S. V., din infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, în infracțiunea prev. de art. 211 alin. 1 și 2, rap. la art. 210 alin. 1 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (cerere formulată de reprezentanta Ministerului Public).
La individualizarea pedepsei la care va fi condamnat inculpatul S. V., instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 C.pen. de la 1969, reținând circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor- respectiv după dobândirea încrederii persoanei vătămate prin asigurarea confortului unui cămin și profitând de carențele de ordin material, afectiv și intelectual al persoanei vătămate, scopul urmărit de inculpat fiind acela al obținerii unor avantaje sexuale gratuite, dar și a obținerii unor sume de bani; durata în timp a exploatării victimei- de aproximativ 6 luni (sfârșitul anului 2012, vara anului 2013), reținându-se în plus aspectul că persoana vătămată minoră și-a dat acordul la întreținerea de relații sexuale cu persoane din anturajul inculpatului, solicitându-i chiar acestuia să îi găsească potențiali clienți.
Se vor avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale și se află la o vârstă înaintată (58 de ani), aspecte care vor fi valorificate ca și circumstanțe atenuante judiciare, în înțelesul art. 74 alin. 1 lit. a, art. 74 alin. 2 C.pen. de la 1969.
Nu în ultimul rând, instanța va reține atitudinea procesuală a inculpatului, care a dat declarații oscilante pe parcursul procesului, urmărind ca scop împiedicarea aflării adevărului și diminuarea răspunderii penale. În acest sens rezultă din procesele verbale de redare a conținutului convorbirilor telefonice legal interceptate că inculpatul a fost sfătuit de unul dintre cunoscuții săi, în persoana martorului D. A., persoană care aparent deține experiență infracțională și carcerală, să nege împrejurările esențiale care justifică întrunirea elementelor constitutive ale faptei (cunoașterea vârstei victime, întreținerea de relații sexuale, cunoașterea îndeletnicirilor victimei, obținerea de avantaje de pe urma serviciilor sexuale prestate de aceasta). În egală măsură, încă din faza de urmărire penală și apoi în continuare pe parcursul judecății, inculpatul nu a încetat să se pună la curent cu conținutul declarațiilor martorilor audiați în cauză, aspect care reiese nu doar din interceptările convorbirilor telefonice, ci și din succesiunea actelor procedurale efectuate la data de 11.02.2014 (f. 310-319 d.u.p). În acest sens, subliniem faptul că deși inculpatului i s-a asigurat dreptul de a consulta dosarul de urmărire penală abia la data de 11.02.2014, în intervalul orar 10.35- 12.35, totuși, cu ocazia audierii sale de la aceeași dată și care a avut loc anterior consultării dosarului (în intervalul 10.15-10.31), inculpatul arăta deja că martorii audiați în cauză „au mințit”, precizând și ce neadevăruri spuseseră acești martori.
În egală măsură, pe parcursul fazei de judecată s-a relevat că inculpatul a luat legătura cu martorii V. V. M. și M. A. A., deși acest lucru îi fusese interzis în mod explicit ca obligație adiacentă controlului judiciar, discuțiile gravitând pe marginea neadevărurilor consemnate în declarațiile de martor date de aceste persoane în faza de urmărire penală și care fuseseră consemnate în rechizitoriu.
În sfârșit, scopul acestor intervenții ale inculpatului apare ca fiind acela al împiedicării aflării adevărului, mai ales în contextul în care din aceleași convorbiri telefonice legal interceptate rezultă că inculpatul i-a oferit persoanei vătămate suma de 2000 lei în scopul retragerii plângerii penale (f. 275 d.u.p).
În egală măsură, se impune a sublinia că durata pedepsei pe care instanța o va stabili în sarcina inculpatului trebuie privită și din perspectiva art. 52 C.pen., referitor la pedeapsă și scopul acesteia. Potrivit textului legal indicat, scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni trebuie să se realizeze nu doar pentru cel căruia i se aplică o pedeapsă care este menită să asigure constrângerea și reeducarea inculpatului (așa numita “prevenție specială”), ci și pentru ceilalți destinatari ai legii penale- care sub amenințarea cu pedeapsa prevăzută în norma penală își conformează conduita socială la exigențele acesteia (așa numita “prevenție generală”). Scopul imediat al pedepsei se realizează prin funcția de constrângere a pedepsei (care implică o privațiune de drepturi la adresa inculpatului), funcția de reeducare (care implică înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului), dar și prin funcția de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecți de drept penal să evite săvârșirea de noi infracțiuni, datorită consecințelor la care se expun.
Or, pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul definit de legiuitor în cuprinsul art. 52 C.penal, aceasta trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care în mod real îl prezintă persoana inculpatului, dar și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Prin urmare este stabilit cu valoare de principiu că atingerea dublului scop educativ și preventiv al pedepsei este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia, revenind instanței de judecată datoria asigurării unui echilibru real între gravitatea faptei și periculozitatea infractorului, precum și durata și modalitatea de executare a sancțiunii pe de altă parte.
Pe baza acestor criterii cumulate, în baza art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, art. 74 alin. 1 lit. a, art. 74 alin. 2- art. 76 alin. 1 lit. b C.pen. de la 1969, instanța va dispune condamnarea inculpatului S. V., la o pedeapsă de 3 (trei) ani și 1 (una) lună închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată.
În baza art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, art. 65 alin. 2 C.pen. de la 1969, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b și e C.pen. de la 1969 pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 66 C.pen. de la 1969, prin atingerea adusă libertății sexuale a unei persoane vătămate minore în scopul satisfacerii propriilor sale voințe, inculpatul fiind nedemn să exercite orice funcție de autoritate publică sau electivă, dar și dreptul de a alege persoane care să dobândească vocația de a lua decizii în materie de politică penală. în același timp, inculpatul s-a dovedit nedemn să exercite funcția de tutore sau curator, care prin conținutul său presupune ocrotirea persoanelor aflate în situație similară cu cea a persoanei vătămate minore.
În baza art. 71 alin. 1 C.pen. de la 1969 se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b și e C.pen. de la 1969 pe durata executării pedepsei principale, pentru aceleași rațiuni care au justificat ca și conținut pedeapsa complementară.
În baza art. 88 alin. 1 C.pen. de la 1969 se va deduce din durata pedepsei durata reținerii și a arestării preventive de la 28.01.2014 la 25.02.2014.
Întrucât în fața prezentei instanțe, prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul a fost înlăturată, în baza art. 399 alin. 1 C.pr.pen., se va menține măsura controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea penală nr. 31/C/19.02.2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj. Sub același aspect relevăm că înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului preventiv sau a arestului la domiciliu apare ca fiind facultativă, iar în acest stadiu al procedurilor scopul de a-l împiedica pe incukpat să obstrucționeze ancheta apare ca fiind superfluu.
Conform art. 7 din Legea nr. 76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul S. V., la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, reținem că persoana vătămată L. T. R. s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatului la plata unor compensații pentru daune morale în sumă de 10.000 euro (f. 29-32 fond).
Instanța va constata că într-adevăr, fapta inculpatului de recrutare și găzduire a persoanei vătămate, urmată de obligarea acesteia prin mijloace de factură morală de a se prostitua în folosul său a cauzat minorei o suferință psihică, impunându-se compensarea acestuia. La cuantificarea compensațiilor însă, instanța nu va putea face abstracție de moravurile persoanei vătămate minore L. T. R., care anterior recrutării și găzduirii sale de către S. V. practicase prostituția de bună-voie în zona Aeroportului Internațional Cluj-N. și în zona Podului IRA. În egală măsură, așa cum s-a reținut în expunerea stării de fapt, minora însăși i-a solicitat inculpatului să îi găsească potențiali clienți pentru prestarea serviciilor sexuale, aranjamentul dintre părți fiind în egală măsură agreat și de aceasta, cu singura corectură că finalmente aceasta s-a arătat a fi deranjată de vârsta (mai înaintată) a clienților găsiți și de starea de sănătate a unora dintre aceștia (deși, potrivit declarațiilor martorului S. F., minora însăși i-a propus și a insistat să întrețină relații sexuale împreună în pofida vârstei înaintate a martorului, acesta fiind cel care a refuzat-o), de consumul de băuturi alcoolice în anturajul din care inculpatul făcea parte și, nu în ultimul rând, de valoarea scăzută a sumelor de bani obținută de la acești clienți (care o plăteau cu precădere în natură, cu supe la plic). Prin urmare, vom reține că minora L. T. R. s-a lăsat folosită ca un obiect sexual de către inculpat și prietenii acestuia, expunându-se la situații umilitoare, inculpatului revenindu-i însă vina de a fi perpetuat acest comportament având reprezentarea beneficiilor obținute de la o persoană vătămată aflată într-o situație de evidentă vulnerabilitate, de care acesta s-a folosit.
Față de aceste considerații, instanța apreciază că acordarea unor compensații situate la nivelul sumei de 10.000 lei sunt apte să acopere prejudiciul moral suferit de partea civilă L. T. R., având în vedere și durata relativ redusă a exploatării sexuale (de aproximativ 6 luni).
Pe cale de consecință, în baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen., cu aplicarea art. 1357 și urm. C.civ., se va admite în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată-parte civilă L. T. R., obligând pe inculpat la plata în favoarea acesteia a sumei de 10.000 lei despăgubiri pentru daune morale.
În baza art. 272 C.pr.pen., instanța va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 700 lei, reprezentând onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru acordarea asistenței judiciare obligatorii a inculpatului și respectiv a persoanei vătămate, din care sumele de câte 200 lei cuvenite av. D. C. A. - pentru faza de urmărire penală și av. P. G. M. - pentru faza de judecată, iar sumele de câte 150 lei cuvenite av. P. B. - pentru faza de urmărire penală și av. M. C. R. - pentru faza de judecată, care se va avansa din FMJLC.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., va obliga inculpatul la 2500 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Constată că potrivit criteriului aprecierii globale conform deciziei nr. 265/06.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională a României, legea penală mai favorabilă aplicabilă în prezenta cauză este legea veche, respingând, pe cale de consecință, cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptei reținută în sarcina inculpatului S. V., din infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, în infracțiunea prev. de art. 211 alin. 1 și 2, rap. la art. 210 alin. 1 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.
În baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen., respinge ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptei reținută în sarcina inculpatului S. V., din infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, în infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. 1 și 3 C.pen. de al 1969.
În baza art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, art. 74 alin. 1 lit. a, art. 74 alin. 2- art. 76 alin. 1 lit. b C.pen. de la 1969, condamnă pe inculpatul S. V., fiul lui D. și A., ns. la data de 07.03.1956, în ., domiciliat în Cluj-N., ., ., studii 8 clase și școală profesională, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP Cluj-N., CNP_ la o pedeapsă de 3 (trei) ani și 1 (una) lună închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată.
În baza art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, art. 65 alin. 2 C.pen. de la 1969, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b și e C.pen. de la 1969 pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 66 C.pen. de la 1969.
În baza art. 71 alin. 1 C.pen. de la 1969 interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b și e C.pen. de la 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 88 alin. 1 C.pen. de la 1969 deduce din durata pedepsei durata reținerii și a arestării preventive de la 28.01.2014 la 25.02.2014.
În baza art. 399 alin. 1 C.pr.pen., menține măsura controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea penală nr. 31/C/19.02.2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj.
Conform art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul S. V., la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
În baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen., cu aplicarea art. 1357 și urm. C.civ., admite în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată-parte civilă L. T. R., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul D.I.I.C.O.T- Serviciul Teritorial Cluj, în Cluj-N., .. 15, jud. Cluj, obligând pe inculpat la plata în favoarea acesteia a sumei de 10.000 lei despăgubiri pentru daune morale.
În baza art. 272 C.pr.pen., stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 700 lei, reprezentând onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru acordarea asistenței judiciare obligatorii a inculpatului și respectiv a persoanei vătămate, din care sumele de câte 200 lei cuvenite av. D. C. A. – pentru faza de urmărire penală și av. P. G. M.- pentru faza de judecată, iar sumele de câte 150 lei cuvenite av. P. B.- pentru faza de urmărire penală și av. M. C. R.- pentru faza de judecată, care se va avansa din FMJLC.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., obligă inculpatul la 2500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu apel în 10 zile de la comunicare cu părțile și cu Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T- Serviciul Teritorial Cluj.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.12.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
L. F. A. D.
Red. 4 ex./L.F./D.M.
30.01.2015
| ← Contestarea măsurii asigurătorii. Art.250 NCPP. Încheierea... | Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... → |
|---|
