Calcul drepturi salariale. Sentința nr. 4536/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4536/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 13-11-2014 în dosarul nr. 787/54/2015
Dosar nr._ - conflict de muncă-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 4536
Ședința publică de la 13.11.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. M. M.
Asistent judiciar L. A. P.
Asistent judiciar L. G.
Grefier D. M. Al-F.
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii având ca obiect calcul drepturi salariale formulată de reclamantul R. S. Ș. în contradictoriu cu pârâtele S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA București, S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA - Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F..
La apelul nominal făcut în ședința publică au fost lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefiera de ședință care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 06.11.2014 și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință, după care constatându-se cauza în stare de judecată s-a trecut la soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra acțiunii de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 27.05.2014, reclamantul R. S. Ș. a chemat în judecată pe pârâta Hidroelectrica Serv S.A. – Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F. solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligată la plata drepturilor salariale și a adaosurilor ce i se cuvin pentru perioada 2012 – 2014, drepturi reactualizate la data plății efective.
În fapt reclamantul a arătat că este angajatul pârâtei în baza contractului individual de muncă nr.405/2005 și a actelor adiționale aferente, iar pârâta nu i-a achitat drepturile cuvenite în baza contractului individual de muncă și a contractului colectiv de muncă în vigoare.
Astfel, în art.4.88 din contractul colectiv de muncă (act adițional nr.6) se prevede că salariații vor beneficia de adaosuri în sumă fixă în valoare de cel puțin clasa 17 din grila de salarizare, respectiv 600 lei pentru anul 2013 cu ocazia sărbătorilor de P., C. și Sfântul I. (Ziua energeticianului), drepturi care nu au fost achitate de către societatea pârâtă.
Reclamantul a arătat că în anii 2012, 2013 nu a primit adaosul de C. și adaosul de Sfântul I. în valoare totală de 3.159 lei (anul 2012 - 653 lei Ziua Energeticianului, 1.306 lei C., pentru anul 2013 – câte 600 lei Ziua Energeticianului și C.), iar în anul 2014 nu i-a fost achitată prima de P. în sumă de 600 lei.
De asemenea, reclamantul a precizat că în art.2 pct.3.1 (1) din actul adițional nr.6 la contractul colectiv de muncă se prevede că pe lângă indemnizația aferentă concediului de odihnă, se acordă o primă de vacanță în sumă netă de 90 lei/zi de concediu, angajatorul fiind obligat să o plătească cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu. Pentru anul 2013 pârâta nu i-a achitat această primă aferentă celor 12 zile de concediu efectuat în perioada septembrie – octombrie 2013 (1.080 lei net – 90 lei/zi x 12 zile), iar pentru anul 2014 pârâta îi datorează suma de 2.120 lei (90 lei/zi x 28 zile).
Prin acțiune s-a mai arătat că în anul 2013 pârâta nu a acordat bonurile de masă pentru o perioadă de 6 luni, iar în anul 2014 pentru o perioadă de 2 luni, deși avea această obligație conform contractului colectiv de muncă, astfel că îi datorează suma de 1.860 lei net .
În perioada ianuarie 2013 – octombrie 2013 reclamantul a arătat că a îndeplinit, cu delegație, funcția de inginer șef de secție, ceea ce impunea prezența la serviciu în program normal de lucru de 8 ore. Prin dispoziții verbale și scrise s-a hotărât unilateral de către conducerea societății reducerea săptămânii de lucru, în medie cu o zi lucrătoare sau chiar două pe săptămână, iar prin cumularea acestor zile în perioada 1 ianuarie 2013 – octombrie 2013, programul de lucru a fost redus cu 16 zile, salariul fiind diminuat corespunzător. Reclamantul a arătat că nu a beneficiat de un program redus de lucru și în mod nejustificat i-au fost reduse drepturile salariale și sporurile aferente, apreciind că durata timpului de lucru a fost de 8 ore și nu a beneficiat de plata sporului de conducere de 1084 lei.
În acest sens reclamantul a solicitat să fie obligată pârâta să-i restituie contravaloarea sporului de conducere de 19% pe perioada 05.08.2013 – 31.11.2013, spor care i-a fost reținut ilegal în lunile noiembrie 2013 – 01.01.2014, deoarece în perioada respectivă a îndeplinit efectiv atribuțiile de șef secție până la data de 31.10.2013 când i-a încetat delegația prin decizia nr.36/31.10.2013.
Acest spor i se cuvine în baza actului adițional nr.5 la contractul individual de muncă nr.405/2005 și l-a primit efectiv până la data încetării delegației, iar contractul individual de muncă nr.89/05.08.2013 i-a fost comunicat în data de 14.10.2013, fiind antedatat 05.08.2013.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.268 alin.1 lit. c, art. 269 Codul muncii.
În susținerea acțiunii reclamantul a depus la dosar următoarele înscrisuri în copie: contractul individual de muncă nr.89/05.08.2013, actele adiționale nr.3, 4 și 5 la contractul individual de muncă nr.405/2005, decizia nr.36/31.10.2013, actul adițional nr.6 la contractul colectiv de muncă al . F. S.A.
Pârâta Hidroelectrica – Serv S.A. prin Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale, arătând că în data de 16.08.2005, fosta . F. SA a încheiat cu reclamantul un contract individual de muncă pentru funcția de inginer specialist la Departamentul Tehnologii, iar începând cu 01.02.2006 a fost numit inginer șef la Secția de Reparații Porțile de F. I.
. F. SA a fost radiată de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul M. începând cu 05.08.2013 când s-a finalizat procesul de fuziune prin contopire a filialelor Hidroserv ale . fiind constituită o nouă societate Hidroelectrica-Serv SA. La data de 19.08.2013 a fost înregistrată S. Hidroelectrica – Serv SA – Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F., entitate fără personalitate juridică, astfel că aceasta nu are calitate procesuală, calitate deținută de Hidroelectrica - Serv SA care a preluat toate drepturile fiind ținută de obligațiile societăților care au fuzionat.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că în urma fuziunii prin contopire, noua societate înființată a avut o altă structură organizatorică, iar postul deținut de reclamant nefiind ocupat prin concurs a fost transformat în șef secție, reclamantul fiind încadrat ca șef secție cu delegație la Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F. – Secția Reparații Porțile de F. I până la ocuparea postului prin concurs. Statul de funcții a fost aprobat la data de 05.08.2013 și potrivit Regulamentului de sporuri, anexă la contractul colectiv de muncă, reclamantul a pierdut sporul de conducere pentru că funcția pe care o deținea nu făcea parte din categoria funcțiilor de conducere, dar a primit sporul de condiții grele de 4%. Față de faptul că reclamantul a fost numit șef cu delegație, s-a considerat oportună numirea sa în funcția de inginer principal specialist în cadrul Biroului Administrativ Patrimoniu, acesta semnând toate actele adiționale la contractul individual de muncă.
Cu privire la pretențiile reclamantului privind drepturile salariale restante din perioada 2012 – 2014, pârâta a arătat următoarele:
Drepturile salariale restante din anul 2012 – diferență primă de Sfântul I. și primă C. sunt în valoare totală brută de 1.899 lei, suma netă fiind de 1.333 lei.
Drepturile salariale restante pentru anul 2013 sunt prima de Sfântul I., prima de vacanță și primă de C. în valoare totală brută de 3.246 lei, valoarea netă fiind de 2.276 lei, drepturile fiind acordate conform art.4.88, art.2.31 din actul adițional nr.6 la contractul colectiv de muncă în vigoare.
Pentru anul 2014 drepturile salariale restante sunt diferență primă de P. și prima de vacanță pentru 28 zile cu o valoare totală brută de 4.534 lei, valoarea netă fiind de 3.180 lei.
Valoarea netă totală a drepturilor restante pe perioada 2012 - 2014 este de 6.789 lei.
Cu privire la bonurile de masă neacordate din 01.05.2013, s-a arătat că acestea nu au mai fost acordate din cauza situației financiare precare pe care a avut-o societatea, iar potrivit art.5.24 alin.1 din contractul colectiv de muncă în vigoare, societatea poate acorda tichete de masă în măsura în care există prevedere bugetară, drepturi care nu s-au mai acordat urmare a pierderilor financiare înregistrate.
Referitor la reducerea programului de lucru pârâta a arătat că SPEEH Hidroelectrica SA este unicul acționar al societății și în perioada iunie 2012 – iunie 2013 s-a aflat în insolvență, fapt care a dus la decontarea cu greutate a lucrărilor și serviciilor efectuate către principalul beneficiar. În 2013 Consiliul de Administrație al fostei societăți a adoptat mai multe hotărâri care să permită redresarea societății printre care și reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile/ săptămână, reducerea/plafonarea unor drepturi de natură salarială. Ca urmare, cu excepția lunii ianuarie 2013 și mai 2013 când s-a lucrat 5 zile/săptămână întreg anul 2013 săptămâna de lucru a fost redusă la 5 la 4 zile /săptămână, măsură aprobată de Consiliul de Administrație în temeiul art.52 alin.3, art.53 alin.2 din Codul muncii, nefiind nevoie de aprobarea sindicatului reprezentativ, care a fost consultat, măsura fiind adusă la cunoștința salariaților prin decizie a directorului societății.
În susținerea apărărilor formulate prin întâmpinare pârâta a depus la dosar următoarele înscrisuri: state de funcții valabile la 17.06.2013 și la 05.08.2013, extras contract colectiv de muncă pe anii 2006-2011, actele adiționale nr.5, 6 la acest contract, regulament privind acordarea sporurilor prevăzute în contractul colectiv de muncă, documente privind situația economică a societății - buget de venituri și cheltuieli pe anii 2012,2013, analiza activității sucursalei pe diverse luni din anul 2012, minutele nr. 3113/2013 și nr.6995/2013, hotărârile nr.6/2012, 8/2012, nr.1/2013, 5/2013, 7/2013, note justificative în vederea reducerii săptămânii de lucru, nota nr.3725/2013 privind aprobarea strategiei de restructurare economico - financiară . F., foi colective de prezență din perioada ianuarie - decembrie 2013, practică judiciară în materie - sentința nr.1465/2014 pronunțată de Tribunalul M. și decizia nr.2527/2014 pronunțată de Curtea de Apel C., certificat de radiere din data de 26.08.2013 și certificat de înregistrare din data de 19.08.2013 emise de Oficiul Comerțului Registrului de pe lângă Tribunalul M., certificat de înregistrare emis de Oficiul Comerțului Registrului de pe lângă Tribunalul București.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care în raport de excepția invocată a solicitat să fie citată în cauză în calitate de pârâtă Hidroelectrica Serv SA București prin Sucursala de Reparații și S. Porțile de F. .
Referitor la fondul cauzei s-a susținut că pârâta a recunoscut în parte pretențiile. Cât privește bonurile de masă reclamantul a arătat că nu este dovedită inexistența bugetară, iar referitor la reducerea săptămânii de lucru a susținut că nu s-a făcut dovada apărărilor pe de o parte, iar pe de altă parte măsura este abuzivă, fiind contrară clauzelor din contractul individual de muncă în care se stipulează că săptămâna de lucru este de 8 ore/zi.
De asemenea, pârâta a depus la dosar note de ședință prin care a arătat că Sucursala pentru Reparații Porțile de F. nu are personalitate juridică și față de obiectul litigiului - drepturi salariale - a solicitat introducerea și conceptarea în cauză a societății Hidroelectrica-Serv S.A.
În ședința publică din data de 04.09.2014, față de obiectul acțiunii și solicitările părților, s-a dispus conceptarea în cauză în calitate de pârâtă și a societății Hidroelectrica Serv SA București, apreciindu-se ca fiind rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare referitor la Hidroelectrica Serv S.A. – Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F..
La termenul din data de 25.09.2014 din oficiu s-a luat o declarație reclamantului referitor la petitele acțiunii, acesta precizând că renunță la judecata petitului 4 având ca obiect plata diferențelor salariale rezultate din reducerea săptămânii de lucru pe perioada ianuarie 2013- octombrie 2013; de asemenea, a arătat că menține petitele privind plata drepturilor salariale reprezentând: adaos C./Sfântul I. pentru anii 2012-2013, primă de P. pentru anul 2014, primă de vacanță pentru anii 2013, 2014, fiind de acord cu sumele indicate prin întâmpinare, precum și contravaloarea bonurilor de masă pentru 6 luni din anul 2013 și primele 2 luni din anul 2014, plata sporului de conducere de 19% pe perioada 05.08._13 când a îndeplinit funcția de inginer șef de secție.
Față de declarația reclamantului, din oficiu s-a dispus disjungerea petitului având ca obiect plata diferențelor salariale rezultate din reducerea săptămânii de lucru pe perioada ianuarie 2013- octombrie 2013, formându-se un dosar separat, în cauza de față instanța rămânând învestită cu soluționarea celorlalte petite.
Din oficiu s-a solicitat pârâtei să depună la dosar state de plată pe perioada august – decembrie 2013 și fișa postului reclamantului pentru funcțiile de inginer șef secție și inginer șef secție cu delegație, înscrisuri anexate la dosar.
La termenul de judecată din data de 30.10.2014 urmare a schimbării denumirii pârâtelor, s-a dispus conceptarea acestora sub noua denumire S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA, S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA - Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F., așa cum rezultă din certificatul de înregistrare din 08.10.2014, rezoluția nr._/03.10.2014 emise de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, hotărârea nr.7/2014 a Hidroelectrica Serv SA.
Analizând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată și reține următoarele:
Reclamantul R. S. Ș. a fost angajatul pârâtei Hidroelectrica Serv SA București - Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F. ,desfășurând activitate ca inginer șef secție.
Prin contractul individual de muncă nr.89/05.08.2013, începând cu data de 05.08.2013 reclamantul a fost numit șef secție cu delegație, iar prin decizia nr.36/31.10.2013 s-a decis, începând cu data de 01.11.2013, încetarea numirii reclamantului în această funcție și trecerea sa, începând cu aceeași dată, în funcția de inginer principal specialist în cadrul Biroului Administrativ Patrimoniu.
Ulterior prin decizia nr.329/29.10.2014 emisă de Hidroserv SA- Sucursala Porțile de F. s-a dispus începând cu 01.11.2014 încetarea contractului individual de muncă al reclamantului conform art.56 lit. c Codul muncii.
Prin acțiunea dedusă judecății se solicită să fie obligate pârâtele S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA București, S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA - Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F. ( anterior Hidroelectrica Serv S.A. București, Hidroelectrica Serv S.A. – Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F.) la plata actualizată a următoarelor drepturi: adaosul C., Sfântul I. (Ziua energeticianului) pe anii 2012-2013, adaos P. 2014, prima de vacanță aferentă celor 12 zile de concediu de odihnă pe anul 2013 și integral pe anul 2014, tichete de masă pe 6 luni din anul 2013 și primele 2 luni din anul 2014, sporul de conducere de 19% pe perioada 05.08._13.
Analizând solicitările reclamantului, Tribunalul reține că prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate, aplicabil în perioada în litigiu, s-a prevăzut acordarea următoarelor drepturi:
În art. 2.31 s-a prevăzut că pe lângă indemnizația aferentă concediului de odihnă, salariații vor primi o primă de vacanță în cuantum de 100% din indemnizația de concediu brută determinată conform prevederilor art.2.30, primă care se plătește cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
În art.4.88 al.1 lit.a, b, c din contractul colectiv s-a prevăzut că „Cu ocazia unor sărbători religioase, salariații unității (care nu au contractul individual de muncă suspendat) vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unor adaosuri în sumă fixă: a) un adaos de P., în valoare de cel puțin clasa 17 din grila de salarizare; b) un adaos de C., în valoare de cel puțin clasa 17 din grila de salarizare; c) un adaos de Sfântul I. care este și Ziua energeticianului, în valoare de cel puțin clasa 17 din grila de salarizare.
Contractul colectiv de muncă aplicabil a fost modificat prin mai multe acte adiționale, iar prin actul adițional nr. 6/2013 s-au adus modificări și completări la următoarele articole:
La art.2.31 s-a prevăzut că pe lângă indemnizația aferentă concediului de odihnă, salariații vor primi prima de vacanță în sumă netă de 90 lei/zi de concediu de odihnă, primă care se plătește cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
Art.4.88 s-a modificat în sensul că „ cu ocazia unor sărbători religioase, salariații unității vor beneficia de adaosuri în sumă fixă în valoare de cel puțin clasa 17 din grila de salarizare ( pentru anul 2013 valoarea adaosurilor se stabilește în cuantum de 600 lei/ adaos în sumă netă): a) un adaos de P.; b) un adaos de C. ; c) un adaos de Sfântul I. care este și Ziua energeticianului .
Prin urmare se constată că prin actul adițional nr. 6 dispozițiile inițiale ale contractului colectiv de muncă la nivel de societate referitoare la adaosurile acordate salariaților cu ocazia sărbătorilor de P., de C. și de Sfântul I. pe anul 2013, respectiv dispozițiile privind prima de vacanță au fost modificate în ceea ce privește cuantumul acestora.
Din interpretarea dispozițiilor contractuale rezultă că acordarea acestor adaosuri, precum și a primei de vacanță era obligatorie pentru angajator – „vor beneficia de adaosuri”, „vor primi o primă de vacanță”, însă cuantumul acestor drepturi s-a modificat în anul 2013 față de anul 2012.
Se mai constată că prin întâmpinare pârâta a recunoscut că nu a acordat reclamantului următoarele drepturi bănești: diferență adaos Sfântul I.(Ziua energeticianului) 2012, adaosul de C. 2012, adaosul de Sfântul I. 2013 și diferență primă de concediu pe 2013, adaos C. 2013, diferență adaos P. 2014, primă vacanță 2014, pentru neplata acestor drepturi la timp pârâta invocând dificultățile financiare. Suma netă aferentă acestor drepturi este de 6.789 lei( conform întâmpinării, calcul drepturi salariale - fila 169 dosar), reclamantul fiind de acord cu plata acestei sume - conform declarației din data de 25.09.2014.
Ulterior, în cursul procesului, pârâta a plătit suma netă de 416 lei reprezentând diferență adaos Sfântul I.(Ziua energeticianului) 2012.
Potrivit art. 229 alin.4 Codul muncii republicat ( anterior art.236 alin.4 ) „contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților”.
De asemenea, art.148 din Legea dialogului social nr.62/2011 dispune că „executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți”, aceeași dispoziție fiind inserată și în art.243 alin.1 Codul muncii în forma în vigoare la data încheierii contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.
Având în vedere dispozițiile imperative ale contractului colectiv de muncă aplicabil în anii 2012,2013 coroborat cu dispozițiile Codului muncii, se constată că reclamantul este îndreptățit la plata
adaosul de C. 2012, adaosul de Sfântul I. 2013, adaos C. 2013, diferență adaos P. 2014, primă vacanță 2014.
Cât privește diferența primă de vacanță aferentă celor 12 zile de concediu de odihnă pentru anul 2013 se constată că inițial prin întâmpinare pârâta a fost de acord cu plata acestui drept, însă ulterior prin notele de ședință depuse la dosar a arătat că în raport de dispozițiile Legii nr.94/2014 și adresa nr.7565/2014 emisă de Hidroelectrica Serv SA nu mai datorează această primă.
Față de apărarea pârâtei instanța reține că prin Lega nr. 94 /2014 s-a aprobat OUG nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță
În art.1 alin.1,2 din ordonanță se prevede că „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pentru recuperarea și întreținerea capacității de muncă a personalului salarial, angajatorii care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă pot acorda, în condițiile legii, bonuri de valoare, denumite în continuare vouchere de vacanță. Instituțiile publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și instituțiile publice locale definite conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare, inclusiv cele care se finanțează integral din venituri proprii, regiile autonome, societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la care statul este acționar unic sau acționar majoritar, societățile și companiile naționale care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, acordă, în condițiile legii, vouchere de vacanță.”
În cauză se apreciază că nu se aplică dispozițiile acestui act normativ, ci urmează a se da eficiență prevederilor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr.6, contract care la art.2.31 prevede plata primei de vacanță.
Acest contract colectiv a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale și constituie legea părților conform art.229 alin. 4 Codul muncii, iar urmare a aprobării a OUG nr. 8/2009 prin Legea 94/2014 contractul colectiv nu a fost modificat cu respectarea dispozițiilor legale, apreciindu-se că reclamantul este îndreptățit la acordarea diferenței de primă de vacanță pe anul 2013 în forma prevăzută în contractul colectiv .
Cât privește invocarea de către pârâtă a dificultăților financiare ca o cauză de neplată a acestor drepturi, instanța reține că aceste dificultăți nu o exonerează de obligația de acordare a beneficiilor către salariați, angajatorul având posibilitatea să procedeze la modificarea contractului colectiv cu respectarea procedurii prevăzute de lege, ceea ce s-a și întâmplat prin actul adițional nr.6/2013 prin care s-au modificat și completat prevederile contractuale, inclusiv cele referitoare la aceste drepturi a căror plată a fost menținută în continuare.
Referitor la tichetele de masă se constată că în art.5.24 al. 1 din contractul colectiv de muncă
s-a prevăzut că „salariații . F. SA pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral de către angajator, în limita bugetului de venituri și cheltuieli aprobat”.
Din interpretarea dispoziției contractuale rezultă că acordarea tichetelor de masă este lăsată la latitudinea angajatorului, în contract nestabilindu-se o obligație imperativă în sarcina acestuia – „salariații…. pot primi” - urmând ca aceste tichete să fie acordate în limita prevederilor bugetare aprobate.
În cauză se constată că în anul 2013 societatea pârâtă a înregistrat o situație financiară dificilă adoptând mai multe hotărâri în vederea redresării activității, astfel: prin hotărârile nr.1/2013, 5/2013 și nr.7/2013 ale Consiliului de administrație s-a redus săptămâna de lucru de la 5 la 4 zile pe perioada 21.01._13, respectiv până la sfârșitul anului 2013; de asemenea, s-a suspendat indemnizația pentru exercitarea unei funcții de conducere, s-a modificat cuantumul altor drepturi de natură salarială.
Din notele justificative privind situația economico-financiară a societății la 31.03.2013, 31.05.2013 rezultă că s-au înregistrat pierderi de către societate.
Având în vedere dispozițiile art.5.24 alin.1 din contractul colectiv de muncă aplicabil coroborat cu situația economică financiară a societății, se constată că urmare a pierderilor financiare înregistrate, salariaților nu li s-au mai acordat tichete de masă, astfel că reclamantul nu este îndreptățit la plata acestora pe 6 luni din anul 2013 și primele 2 luni din anul 2014.
În ceea ce privește petitul privind plata sporului de conducere de 19% pe perioada 05.08._13 instanța reține că în acest interval reclamantul a desfășurat activitate ca șef secție cu delegație.
Conform anexei nr.9 din Regulamentul privind acordarea sporurilor prevăzute în contractul colectiv de muncă, funcțiile din conducerea unității sunt: director, director adjunct, inginer șef secție.
În art.21.1 din același regulament se prevede că „personalul încadrat în funcții de conducere nominalizat în anexa nr.9 beneficiază de o indemnizație de conducere, cuantumul concret urmând a fi stabilit în raport de gradul de răspundere și complexitatea activității, precum și de timpul efectuat peste programul normal de lucru”, iar în art.21.4 din regulament se prevede că „personalul care primește indemnizație de conducere nu beneficiază de ……spor pentru condiții grele de muncă ”.
În cauză, în raport de dispozițiile anterior citate din Regulamentul privind acordarea sporurilor aplicabil în perioada 05.08._13, se constată că funcția de șef secție cu delegație deținută de reclamant în această perioadă nu era o funcție de conducere, aceste funcții fiind expres și limitativ prevăzute. Pentru activitatea desfășurată în această perioadă reclamantul a recunoscut că a beneficiat de spor de 4% pentru condiții grele de muncă, spor care nu putea fi cumulat cu indemnizația de conducere și față de motivele expuse se apreciază că acesta nu este îndreptățit la acordarea indemnizației de conducere.
Nu pot fi reținute apărările formulate de reclamant în sensul că contractul de muncă nr.89/05.08.2013 i-a fost comunicat în data de 14.10.2013, întrucât în cauză acest contract nu a fost contestat, deși reclamantul a beneficiat de asistență juridică calificată.
Față de considerentele în fapt și în drept anterior expuse se constată că acțiunea este întemeiată,urmând să fie admisă în parte în sensul că vor fi obligate pârâtele la plata sumei nete de 6.373 lei reprezentând adaosul de C. aferent anului 2012, adaosul de Sfântul I. (Ziua energeticianului) aferent anului 2013, adaosul de C. aferent anului 2013, adaosul de P. aferent anului 2014, diferență primă de vacanță pe anul 2013 și prima de vacanță pe anul 2014.
Față de faptul că pârâtele nu au plătit la termen drepturile bănești stabilite prin contractul colectiv de muncă, se apreciază că au produs un prejudiciu reclamantului, urmând ca suma să fie actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței la data plății efective.
Reactualizarea conform indicelui de inflație intervenit în perioada în care aceste drepturi nu au fost plătite, reprezintă cel mai fidel prejudiciu real suferit de către reclamant prin privarea de acest drept.
În baza art.453 alin.1 coroborat cu art.451 alin.1 cod pr. civ vor fi obligate pârâtele care au căzut în pretenții la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant.
În cauză, nu se va face aplicarea art.454 C.p.civ care dispune că „pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere.
Deși pârâtele au recunoscut prin întâmpinare că datorează o parte dintre drepturile solicitate, în raport de disp. art. 1523 al.2 lit.d cod civil se află de drept în întârziere, deoarece nu au executat obligația de a plăti o sumă de bani asumată în exercițiul activității unei întreprinderi .
De asemenea, se apreciază că nu se impune reducerea onorariului avocatului conform art.451 alin.3 Cod pr. civ, apreciindu-se că suma de 800 lei achitată cu acest titlu nu este disproporționată în raport cu complexitatea cauzei și cu activitatea desfășurată de avocatul reclamantului care a redactat acțiunea, a formulat răspuns la întâmpinare, i-a acordat asistență juridică reclamantului în cursul procesului, a redactat concluzii scrise cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei.
Așa fiind, vor fi obligate pârâtele la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată - onorariu de avocat - către reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul R. S. Ș. –CNP_, cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, T., nr. 218, județul M. în contradictoriu cu pârâtele S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA - CUI RO_, J_ cu sediul în București, ..3, etj.3-5, sector 2 și S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA - Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F., J_, CUI_ cu sediul în T. S., Calea Timișoarei, nr.2, județul M..
Obligă pârâtele să plătească reclamantului suma netă de 6.373 lei reprezentând adaosul de C. aferent anului 2012, adaosul de Sfântul I. (Ziua Energeticianului) aferent anului 2013, adaosul de C. aferent anului 2013, adaosul de P. aferent anului 2014, diferență primă de vacanță pe anul 2013 și prima de vacanță pe anul 2014, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâtele la 800 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, cale de atac care se depune la Tribunalul M..
Pronunțată azi 13.11.2014 în ședință publică la sediul Tribunalului M..
Președinte,
N. M. M.
Cu votul consultativ al asistenților judiciari,
L. A. P. L. G.
pentru asistent judiciar în CO
semnează președinte complet
Grefier,
Red./tehnored.: jud. NMM/gref. AFM
Ex. 5/05.12.2014
Cod operator 2626
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
