Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 4193/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 4193/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 10-11-2014 în dosarul nr. 4105/104/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 4193

Ședința publică de la 10 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. S.

Judecător M. P.-P.

Grefier A. C.

x.x.x.

Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta reclamantă E. E. împotriva sentinței civile nr. 431 din 16.04.2014, pronunțată de Tribunalul O., Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți S. de Urgență Slatina și C. Județean O., având ca obiect contestație decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta reclamantă E. E. reprezentată de avocat L. F., consilier juridic U. I. A. pentru intimatul pârât S. de Urgență Slatina și consilier juridic R. A. G. pentru intimatul pârât C. Județean O..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat lisa relațiilor solicitate, după care;

Apărătorul apelantei reclamante E. E. a depus Hotărârea nr. 71 din 30.05.2013 și Hotărârea nr. 178 din 25.11.2010 emise de C. Județean O..

Reprezentantul intimatului pârât a depus Hotărârea nr. 71 din 30.05.2013 emisă de C. Județean O., a comunicat un exemplar apărătorului apelantei reclamante și a învederat că aceasta este hotărârea reală, iar exemplarul depus de apărătorul apelantei cuprinde neconcordanțe în sensul că ultima filă a hotărârii 71 nu constituie o anexă la această hotărâre.

Avocat L. F., pentru apelanta reclamantă E. E., a precizat că din înscrisul depus lipsește anexa nr. 3.

Consilier juridic R. A. G., pentru intimatul pârât C. Județean O., a arătat că respectiva anexă constituie Regulamentul de organizare și funcționare a Spitalului de Psihiatrie Cronici Schitu Greci.

Instanța apreciază că aceste înscrisuri vor fi examinate și analizate când instanța se va pronunța pe fondul cauzei.

Instanța apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul asupra apelului de față.

Avocat L. F., pentru apelanta reclamantă E. E., în baza art. 480 Cod procedură civilă a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii contestației, cu cheltuieli de judecată.

A susținut că nu au fost respectate dispozițiile art. 60 din Codul Muncii arătând că nu poate fi dispusă concedierea salariatului pe durata incapacității temporare de muncă stabilită prin certificat medical conform legii.

Nu a fost îndeplinită nici procedura de comunicare a deciziei către salariat, în forma prevăzută de lege.

A mai precizat că s-a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 56 alin.1 lit. a din Codul muncii arătându-se că nu a avut loc o lichidare a angajatorului, ci o fuziune prin absorbție, desființarea locului de muncă fiind una efectivă prin modificarea structurii de personal al fostului spital ce a devenit secția altui spital.

De asemenea, nu s-a făcut nici aplicarea dispozițiilor art. 3 alin. 2 din HG 1285/2012 privind redistribuirea personalului.

Prin HG nr. 1295/2012 se dispune preluarea personalului administrativ ceea ce înseamnă că organigrama SJU Slatina după preluarea Spitalului Scornicești cuprindea și astfel de posturi.

Din Hotărârile Consiliului Județean O., atât cea 2013 cât și cea din 2010, rezultă că la S. de Psihiatrie Cronici Schitu Greci erau două posturi de economist, unul ocupat iar celălalt vacant, între 2010 și 2013 neexistând nicio transformare, acesta fiind blocat.

C. Județean O. deși avea obligația de a aduce la îndeplinire atât Hotărârea de Guvern cât și propriile sala decizii, nu a făcut astfel de demersuri.

Consilier juridic U. I. A., pentru intimatul pârât S. de Urgență Slatina, a pus concluzii de respingere a apelului ca nefondat și de menținere a sentinței apelate ca fiind temeinică și legală.

A precizat că încetarea contractului individual de muncă al reclamatei s-a dispus conform art. 55 lit. a coroborat cu art. 56 alin.1 lit. a din Codul Muncii.

S-a arătat că desființarea Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești și reorganizarea Spitalului Județean de Urgență Slatina s-a făcut în temeiul HG 1285/2012.

A susținut că la SJU Slatina nu există și nu au existat posturi vacante.

Consilier juridic R. A. G., pentru intimatul pârât C. Județean O., a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală pentru motivele arătate prin întâmpinare.

A arătat că excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean O. a fost admisă în mod corect de Tribunalul O., iar prin apelul formulat nu este criticată soluția instanței de fond privitoare la admiterea acestei excepții.

A precizat că din Hotărârea Consiliului Județean O. din anul 2013 ce a fost dată după 31.01.2013 nu rezultă că există posturi vacante de economist iar din HG 1285/2012 nu rezultă obligativitatea de a se face o redistribuire.

CURTEA

Asupra apelului de față;

Prin sentința civilă nr. 431 din 16.04.2014, pronunțată de Tribunalul O., Secția I Civilă, în dosarul nr._, s-a respins contestația formulată de reclamanta E. E., cu domiciliul în Slatina, .. 15, b. 15, ., împotriva deciziei de concediere nr. 132/13.01.2013.

S-a admis în parte cererea privind acordarea tichetelor de masă și a fost obligată pârâta S. Județean de Urgență Slatina la plata contravalorii acestor drepturi aferente perioadei 01.12._13, cu excepția lunilor decembrie 2010, ianuarie 2011 și aprilie 2011.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Reclamanta E. E. și-a desfășurat activitatea în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești, în funcția de economist IA la compartimentul Financiar contabil, iar prin decizia nr.132/31.01.2013 s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al acesteia conform art.55 lit. a) coroborat cu art.56 lit. a) din Codul muncii.

La baza emiterii acestei decizii a stat Hotărârea Consiliului Județean O. nr.118/2012 privind aprobarea propunerii de desființare a Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești și reorganizare a Spitalului Județean de Urgență Slatina, precum si HG 1285/2012 privind desființarea Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești prin reorganizarea Spitalului Județean de Urgență Slatina.

Reclamanta a criticat această decizie invocând atât aspecte de nelegalitate a acesteia cât și aspecte de netemeinicie.

Analizând cu prioritate aspectele de nelegalitate a deciziei nr.132/31.01.2013 instanța a reținut următoarele:

Referitor la susținerea potrivit căreia decizia contestată a fost emisă de o entitate fără personalitate juridică la data eliberării deciziei se apreciază că este neîntemeiată.

Astfel prin HG 1285/2012 privind desființarea Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești și reorganizarea Spitalului Județean de Urgență Slatina, publicată în M.Of. din 27.12.2012, s-a prevăzut la art.2 că structura organizatorică a Spitalului Județean de Urgență Slatina, rezultată în urma reorganizării prevăzute la art. 1 alin. (2), se aprobă prin act administrativ al conducătorului unității administrativ-teritoriale, cu avizul Ministerului Sănătății, în condițiile art. 174 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

În conformitate cu prevederile art.174 alin. 5 din Legea 95/2006, structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea…pentru spitalele publice din rețeaua proprie…se aprobă prin ordin al ministrului, respectiv prin act administrativ al conducătorului instituției, cu avizul Ministerului Sănătății.

Astfel, pentru aprobarea noii structuri organizatorice a Spitalului Județean de Urgență Slatina este obligatorie emiterea avizului sus-menționat, aviz care a fost emis la data de 28.01.2013 și comunicat Consiliului Județean la data de 31.01.2013.

În urma comunicării avizului Ministerului Sănătății nr. XI/A/_,4378/EN/708/28.01.2013, prin dispoziția nr.65/31.01.2013 emisă de Președintele Consiliului Județean O. a fost aprobată noua structură organizatorică a Spitalului Județean de Urgentă Slatina în urma desființării Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești. La aceeași dată – 31.01.2013 a fost încheiat și protocolul de predare-preluare a Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești ca structură fără personalitate juridică în cadrul Spitalului Județean Slatina, înregistrat la această din urmă unitate sub nr.2008/31.01.2013.

Astfel, deși la art.5 din HG 1285/2012 s-a prevăzut că la data expirării termenului prevăzut la art. 2 se abrogă nr. crt. 253 de la rubrica „Județul O.“ din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 529/2010 pentru aprobarea menținerii managementului asistenței medicale la autoritățile administrației publice locale care au desfășurat faze-pilot, precum și a Listei unităților sanitare publice cu paturi pentru care se menține managementul asistenței medicale la autoritățile administrației publice locale și la Primăria Municipiului București și a Listei unităților sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenței medicale către autoritățile administrației publice locale și către Primăria Municipiului București, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 10 iunie 2010, cu modificările și completările ulterioare, în fapt data la care s-au îndeplinit condițiile impuse de lege, respectiv emiterea avizului Ministerului Sănătății și preluarea efectivă a unității spitalicești, urmată de desființarea acesteia, este data de 31.01.2013.

Față de aceste considerente s-a apreciat că decizia contestată a fost emisă de o unitate care la data emiterii acesteia avea personalitate juridică.

Referitor la susținerea privind nerespectarea dreptului la protecție socială a salariaților ca urmare a desființării posturilor, conform art.67 din Codul muncii, respectiv neacordarea termenului de preaviz și neacordarea posturilor vacante aflate în statul de funcții, s-a reținut că temeiul legal care a fost avut în vedere de angajator la luarea măsurii concedierii reclamantei a fost art.56 lit.a) Codul muncii.

Potrivit dispozițiilor art.55 Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta astfel: a) de drept;

b) ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea;

c) ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și în condițiile limitativ prevăzute de lege.

Cazurile de încetare de drept ale contractului individual de muncă sunt enumerate la art.56 Codul muncii, iar la lit. a) este prevăzut cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul și-a încetat existența conform legii.

Încetarea contractului de muncă, în acest caz, este o consecință a caracterului strict personal al obligațiilor asumate, care nu pot fi transmisibile de către niciuna din părți altei persoane. Prin desființarea Spitalului Scornicești este firesc să se dispună încetarea contractelor de muncă pentru personalul care nu se poate prelua deoarece nu s-au încadrat în normativul de personal aprobat, nefiind în acest caz o desființare a posturilor.

Dreptul la preaviz este reglementat de art.75 Codul muncii conform căruia persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) și d), al art. 65 și 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare.

Preavizul nu se acordă oricărui salariat care urmează sa fie concediat, ci se acorda numai: (1) salariaților concediați pentru necorespundere profesională; (2) salariaților concediați pentru inaptitudine fizica si/sau psihică și (3)salariaților concediați (individual sau colectiv), prin desființarea postului, pentru motive care nu țin de persoana lor.

Ca atare, textul legal nu prevede obligativitatea acordării preavizului în cazul în care contractul încetează de drept, așa cum este în cazul deciziei pentru concediere, prevăzută de art. 76 alin.1 Codul Muncii.

D. urmare, decizia nr. 132/2013 respectă întocmai dispozițiile art. 56 alin.1 lit.a) din Codul Muncii, fiind vorba despre o încetare a contractului de muncă și nu de o concediere.

Potrivit art. 65 din Codul muncii ,,(1) Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. (2) Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.”.

În speță nu putem vorbi de o desființare a locului de muncă a reclamantei, în sensul art.65, în condițiile în care angajatorul nu se află în situația unei modificări a structurii de personal ci în situația desființării ca persoană juridică. În același sens se reține că în ceea ce privește personalul preluat au fost întocmite noi contracte individuale de muncă cu noul angajator, S. Județean de Urgență Slatina, încetând de drept contractul încheiat cu S. de Pneumoftiziologie Scornicești.

Așa fiind se apreciază că temeiul legal al încetării contractului de muncă al reclamantei în mod legal este art.56 lit. a) Codul muncii, astfel încât neacordarea măsurilor de protecție socială prevăzute de lege în alte situații de încetare a contractelor individuale de muncă din motive neimputabile salariatului, nu poate atrage nulitatea deciziei de concediere.

În ceea ce privește motivele de netemeinicie ale deciziei contestate se retine că prin adoptarea HG 1285/2012 privind desființarea Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești și reorganizarea Spitalului Județean de Urgență Slatina s-a prevăzut la art.3 că personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar care își desfășoară activitatea în cadrul unității sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1) se preia de către S. Județean de Urgență Slatina.(2) Personalul tehnic-economic-administrativ și de întreținere care își desfășoară activitatea în cadrul unității sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1) se preia de către S. Județean de Urgență Slatina, cu încadrarea în normativul de personal, sau, după caz, se redistribuie la alte unități sanitare.

Normarea posturilor de personal T. (din cadrul căruia face parte si reclamanta), a fost făcută potrivit OMS 1224/2010, anexa 9, cap.1, pct. – pentru aparatul funcțional, fiind de 53 posturi. La data desființării Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești, S. Județean de Urgență Slatina nu avea în statul de funcții aprobat posturi vacante de natura celui ocupat de reclamantă. Această situație rezultă din Hotărârea Consiliului Județean O. nr.93/21.08.2012 privind aprobarea organigramei, numărului de personal și statului de funcții pentru SJU Slatina, în care la categoria personal T. au fost prevăzute și aprobate 71 posturi din care 53 posturi pentru aparatul funcțional și 18 posturi pentru „alte funcții incluse în aceeași categorie – art.1 alin.1 din hotărâre.

Apărarea reclamantei în sensul că existau posturi vacante pe care putea fi preluată nu poate fi reținută deoarece ocuparea posturilor vacante se face doar prin concurs, - art.30 Codul muncii, conform căruia (1) Încadrarea salariaților la instituțiile și autoritățile publice și la alte unități bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz. (2) Posturile vacante existente în statul de funcții vor fi scoase la concurs, în raport cu necesitățile fiecărei unități prevăzute la alin. (1). (3) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării unui post vacant nu s-au prezentat mai mulți candidați, încadrarea în muncă se face prin examen.(4) Condițiile de organizare și modul de desfășurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Față de aceste considerente se apreciază că decizia de încetare a raporturilor de muncă nr.132/31.01.2013 este legală și temeinică sens în care va fi respinsă contestația formulată ca neîntemeiată.

În ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata contravalorii tichetelor de masă aferente perioadei 01.12._13, instanța are în vedere că potrivit dispozițiilor art. 23 din OG 115/2004, personalul încadrat în unitățile sanitare publice finanțate integral din venituri proprii realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate beneficiază lunar de 20 de tichete de masă.

Pârâtul a preluat patrimoniul Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești și implicit datoriile acestuia.

Analizând înscrisurile depuse la dosar, respectiv ștatele de salarii pe această perioadă, se constată că reclamanta a primit contravaloarea tichetelor de masă doar pentru lunile decembrie 2010 și ianuarie și aprilie 2011, aspect confirmat și de pârât.

Pe cale de consecință, pârâtul, în calitate de succesor în drepturi a Spitalului de Pneumoftoziologie Scornicești, urmează a fi obligat la plata către reclamantă a contravalorii tichetelor de masă aferente perioadei 01.12._13 (20 de tichete lunar), cu excepția lunilor decembrie 2010, ianuarie și aprilie 2011.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta E. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin apelul formulat, s-au susținut următoarele:

În perioada 23.01.2013 până la 11.03.2013 a fost internată ia Institutul de Pneumologie "M. N." din București, iar la data de 31.01.2013, angajatorul a emis decizia de concediere nr. 132/31.01.2013, având ca temei de drept art. 55 lit. a coroborat cu art. 56 lit. a din Legea nr. 53/2003. Această decizie de concediere, nu i-a fost niciodată comunicată în formă legală.

Sentința nr. 431/2014 prin care i s-a respins contestația formulată împotriva deciziei de concediere este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

1. A invocat excepția nulității absolute a deciziei de concediere nr. 132/2013, în temeiul art. 78 și art. 80 coroborat cu art. 60 alin. 1 lit. adin Legea nr. 53/2003, solicitând să se admită excepția, să se constate nulitatea absolută a deciziei de concediere, deoarece în perioada 23.01.2013 până la 11.03.2013 reclamanta s-a aflat internată într-o clinică din București, timp în care a fost concediată de angajator.

Conform art. 50 lit. b din Legea nr. 53/2003, contractul individual de muncă este suspendat de drept pe perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă. Aceasta înseamnă, că la data de 31.01.2013 când s-a emis decizia de concediere, contractul de muncă al apelantei era suspendat de drept încă din 23.01.2013, motiv pentru care nu poate înceta un contract ce se află în perioada de suspendare de drept.

Totodată, conform art. 60 alin. 1 lit. a din Legea nr. 53/2003, concedierea salariatului nu poate fi dispusă pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii. Din acest punct de vedere, instanța nu a observat și nici nu a analizat înscrisul depus la dosarul cauzei (fila 33 - dosar fond), apelanta depunând cu cererea înregistrată la instanță sub nr._/18.09.2013, atât certificatul medical, nr._/2013, cât și contractul său de muncă.

2. A invocat excepția nulității absolute prevăzută de art. 78 cu raportare la

art. 76 lit. a C.Mun., în sensul că nemotivarea deciziei nr. 132/2013 nu poate atrage decât sancțiunea nulității unui astfel de act. Faptul că angajatorul enumera în preambulul deciziei o . acte normative, nu poate reprezenta îndeplinirea cerinței obligatorii prevăzută de legiuitor. Orice salariat trebuie să fie înștiințat asupra motivelor pentru care îi încetează contractul de muncă pe perioadă nedeterminată, mai ales că încetarea contractului nu ține de persoana salariatului.

Totodată au fost încălcate atât prevederile art. 76, cât și prevederile art. 77 C.Mun. ce prevăd obligativitatea comunicării deciziei către salariatul respectiv. Apelantei - reclamante nu i s-a comunicat până în prezent decizia atacată, în forma prevăzută de lege, iar potrivit art. 77 această decizie produce efecte numai de la data comunicării ei. Aceasta înseamnă că și în prezent, față de apelantă nu se pot produce efectele menționate în decizia atacată, întrucât chiar angajatorul recunoaște la fond că nu a efectuat procedura comunicării actului emis de intimat (fila 49 - adresa nr._/04.11.2013), situație în care în temeiul art. 78 raportat la art. 76 și art. 77 C.Mun. a solicitat admiterea și a acestei excepții.

3. S-a apreciat că instanța de fond a făcut o incorectă interpretare a prevederilor art. 65 alin. 1 și art. 56 lit. a C.Mun. când motivează că încetarea contractului de muncă al apelantei nu ar reprezenta o concediere, iar desființarea acestui spital și reorganizarea lui ca secție al unui alt spital ar însemna desființarea angajatorului și nimic mai mult, în situația în care este evident că a fost o fuziune prin absorbție (potrivit art. 234 C.civ.). Chiar în sentință se motivează că a fost preluat patrimoniul fostului spital de către S. Județean Slatina, fiind preluați și salariații (cu excepția celor 10 reclamanți).

Cert este faptul că nu a avut loc o lichidare a angajatorului, iar desființarea locului de muncă a fost efectivă chiar prin modificarea structurii de personal al fostului spital ce a devenit secția unui alt spital.

Este adevărat că art. 56 alin. 1 lit. a Teza a II - a se referă la încetarea contractului în caz de dizolvare a angajatorului, dar acest text trebuie raportat categoric la prevederile art. 58 alin. 1 ce definesc concedierea tocmai ca o încetare a contractului de muncă din inițiativa angajatorului, fără ca legiuitorul să aibă în vedere motivația pentru care angajatorul încetează acel contract.

Atâta timp cât art. 58 alin. 1 definește expres concedierea în acest mod este evident că această instituție juridică devine aplicabilă în orice situație în care angajatorul prin voința sa unilaterală dispune încetarea unui contract de muncă.

Faptul că angajatorul motivează încetarea contractului pe temeiul art. 56 lit, a Teza a II - a, dar din analiza înscrisurilor depuse la dosar (acte emise de C. Județean O., Hotărâre de Guvern etc.) rezultă că în mod evident și explicit a avut loc o preluare de patrimoniu de la fostul spital Scornicești către S. Slatina

Față de textele legale invocate și înscrisurile menționate mai sus apreciem că instanța de fond în mod greșit a interpretat că actul atacat nu ar reprezenta, o veritabilă concediere, situație în care, în mod nelegal nu i-a fost acordat apelantei dreptul de preaviz prevăzut de art. 75 C.Mun. ca măsură de protecție socială în situațiile de încetare a contractelor individuale de muncă din motive neimputabile salariatului.

4. Nu au fost respectate prevederile art. 3 alin. 2 din HG nr. 1295/2012 potrivit cărora personalul administrativ va fi fie "preluat" de către SJU Slatina cu încadrarea în normativul de personal, sau, după caz, "se redistribuie la alte unități sanitare".

Prin urmare, reglementându-se reorganizarea fostului spital, prin lege s-a stabilit că salariații fostului spital nu rămân șomeri, ci fie sunt preluați de SJU Slatina, fie sunt redistribuiți la alte unități sanitare. Din acest punct de vedere, intimatul deși a preluat toți salariații Spitalului Scornicești (mai puțin cei 10 reclamanți) nu a făcut sub nicio formă dovada "redistribuirii" impuse prin lege.

În mod eronat instanța de fond a menționat în sentință că "ocuparea posturilor vacante se face doar prin concurs", în situația în. care în speță este vorba de reorganizarea unui spital transformat în secția altui spital prin Hotărârea de Guvern nr. 1295/2012, în care chiar prin lege se menționează cum va fi preluat ori redistribuit întregul personal.

SJU Slatina nu avea în statul de funcții aprobat posturi vacante de natura celui ocupat de apelanta - reclamantă, la data desființării Spitalului Scornicești, dar instanța nu analizează noua organigramă a SJU Slatina după reorganizarea prin preluarea celuilalt Spital.

Dacă HG nr. 1295/2012 dispune "preluarea" personalului administrativ înseamnă că organigrama SJU Slatina după preluarea Spitalului Scornicești cuprindea astfel de posturi necesare "preluării".

În temeiul art. 477 alin. 1 NC.p.c. a solicitat rejudecarea fondului și-n temeiul art. 480 alin. 2 NC.p.c. a solicitat să se admită apelul, schimbând sentința atacată în sensul admiterii contestației.

Intimații pârâți S. de Urgență Slatina și C. Județean O. au formulat întâmpinare înregistrată sub nr._/11.06.2014, respectiv sub nr._/18.06.2014 prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală, iar apelanta a depus răspuns la întâmpinare ce a fost înregistrată sub nr._/07.07.2014.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea apreciază apelul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:

În analiza legalității emiterii deciziei nr. 132/31.01.2013 contestate în prezentul dosar, trebuie în mod necesar pornit de la situația juridică ce a determinat luarea măsurii încetării contract individual de muncă al contestatoarei. În mod evident, încetarea contractului individual de muncă a avut la bază măsurile luate de Guvernul României prin HG nr. 1285/2012.

Astfel, prin H.G. nr. 1285/2012, s-a aprobat desființarea Spitalului de Penumoftiziologie Scornicesti.

Potrivit dispozițiilor acestui act normativ, pe de o parte, personalul și medical tehnic-economic-administrativ și de întreținere se preia de către S. Județean de Urgență Slatina, iar personalul tehnic-economic-administrativ și de întreținere, care nu se încadrează în normativul de personal, „se redistribuie la alte unități sanitare.” Rezultă din redactare dispozițiilor acestui act normativ că regula pentru situația personalului care fusese angajat la S. de Penumoftiziologie Scornicesti a fost stabilită ca fiind preluarea la S. de Urgență Slatina și, prin excepție, trebuia asigurată redistribuirea acestui personal la alte unități sanitare. Guvernul nu a prevăzut cea de a treia ipoteză care s-a aplicat în cazul unora dintre salariați, aceea a încetării contractelor individuale de muncă.

Redistribuirea în alte unități sanitare a fost reglementată ca o situație de excepție, iar hotărârea de Guvern a stabilit clar la art. 1 alin. 2 faptul că managementul Spitalului Județean de Urgență Slatina urma a fi preluat de Consiliului Județean O., acesta fiind singura structura organizatorică ce are în subordine alte instituții publice cu profil sanitar sau alt profil în cadrul cărora s-ar face o eventuală redistribuire a personalului tehnic-economic-administrativ și de întreținere care nu a fost preluat de către S. Județean de Urgență Slatina. De altfel, această prevedere din Hotărârea de Guvern în cauza are în vedere faptul că S. Județean de Urgență Slatina este un spital aflat în rețeaua autorităților administrației publice locale potrivit prevederilor Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Aceasta înseamnă că acest tip de unități spitalicești se înființează și, respectiv, se desființează prin hotărâre a Guvernului, inițiată de instituția prefectului sau consiliul județean, cu avizul Ministerului Sănătății, dar de asemenea înseamnă că managementul unui astfel de spital este asigurat tot de către autoritatea publică în a cărui subordonare se găsește.

Din acest motiv s-a făcut și precizarea în HG 1285/2012, în sensul de a se încerca redistribuirea personalului tehnic-economic-administrativ și de întreținere la alte unități sanitare.

Pe de altă parte, această prevedere referitoare la redistribuirea personalului, existentă în Hotărârea de Guvern nr.1285/2012, a avut în vedere și un alt aspect, anume faptul ca legislația muncii instituie în sarcina angajatorului, în cazul unei reorganizări a acestuia, obligația să respecte dreptul la protecție socială al angajatului. Aceasta este rațiunea pentru care prin Hotărârea de Guvern 1285/2012 s-a instituit această obligație în sarcina Consiliului Județean O..

În înseși art.1 si 2 din actul normativ de reorganizare se prevede în mod expres că atât managementul Spitalului de Pneumfiziologie Scornicesti, cât și cel al S. Județean de Urgență Slatina vor reveni Consiliului județean O., ceea ce înseamnă că această entitate publica este cea care realizează atât în calitate de ordonator principal de credite, cât și în calitate de «manager», gestionarea, aprobarea organigramei si distribuirea personalului tehnico administrativ.

Pornind de la dispozițiile HG nr. 1285/2012, atât S. Județean de Urgență Slatina, cât și C. Județean O. aveau obligația de a efectua demersuri pentru aplicarea dispozițiilor legale, astfel încât fie să propună un normativ de personal care să includă posturile la S. Județean de Urgență Slatina, fie la altă unitate sanitară, o a treia variantă, aceea a desființării contractelor de muncă fiind exclusă din reglementarea dată de Guvern.

Se observă în mod evident că, deși C. Județean O. avea această obligație, nu a înțeles să șiu-o execute. HG 1285/2012 a fost publicată în Monitorul Oficial cu numărul 885 din data de 27 decembrie 2012. Ca urmare, la 21.01.2012 C. Județean O. solicită Ministerului Sănătății avizul pentru modificarea structurii organizatorice a Spitalului Județean de Urgență Slatina (fila 164 dosar fond), fără a avea în vedere situația contestatoarei, Astfel că structura organizatorică a fost aprobată fără a asigura preluarea postului contestatoarei.

Dispozițiile din Hotărârea de Guvern nr. 1285/2012 respectă deplin dispozițiile imperative ale art. 173 din Codul muncii, care este deplin aplicabil în cauza de față. Potrivit acestui text de lege:

„(1)Salariații beneficiază de protecția drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii.

(2)Drepturile și obligațiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului.

(3)Transferul întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia nu poate constitui motiv de concediere individuală sau colectivă a salariaților de către cedent ori de către cesionar”.

Ipoteza prevăzută la alin. 1 a fost avută în vedere de art. 1 din HG nr. 1285/2012, potrivit căruia desființarea Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești se realizează prin reorganizarea acestuia ca structură fără personalitate juridică, în cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina. Este evident un caz de preluare a întreprinderii în sensul art. 173 alin. 1 din Codul muncii.

De aceea, este vădit fondată critica apelantei care arată că nu sunt aplicabile speței de față dispozițiile art. 56 lit. a din Codul muncii, deoarece situația juridică nu a fost aceea a dizolvării fostului angajator, ci aceea a preluării întreprinderii, asemănătoare unei fuziuni prin absorbție .

Întrucât decizia de încetare a contractului individual de muncă s-a întemeiat în drept pe o normă juridică inaplicabilă și neconformă cu dispozițiile HG nr. 1285/2012 și cu cele ale art. 173 din Codul muncii, că măsura încetării contractului individual de muncă este o măsură de concediere, Curtea constată că decizia contestată în cauza de față este afectată de nulitate.

Un alt motiv de nulitate a deciziei, aplicabil situației individuale a contestatoarei, este acela prevăzut de art. 60 alin. 1 lit. a din Codul muncii, potrivit căruia concedierea salariaților nu poate fi dispusă pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii. Intimații nu pot invoca în apărare faptul că nu s-a realizat o concediere, câtă vreme, după cum s-a arătat anterior, nu se poate vorbi în cauză de situația încetării de drept a contractului individual de muncă .

Pentru motivele anterior stabilite, constatând că măsura încetării contractului individual de muncă a fost luată nelegal, cu încălcare evidentă a dispozițiilor art. 173 din Codul muncii, ale HG nr. 1285/2012 și ale art. 60 alin. 1 lit. a din Codul muncii, Curtea urmează să anuleze decizia nr. 132/31.01.2013 emisă de S. de Pneumoftiziologie Scornicești.

Potrivit art. 80 din Codul muncii,

(1)În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

(2)La solicitarea salariatului instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere.

În ceea ce privește solicitarea de repunere în situația anterioară, soluția oferită de legiuitor este foarte clară și se regăsește la art. 173 alin. 2 din Codul muncii:

„Drepturile și obligațiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului”.

Prin urmare, la data preluării prin reorganizare a Spitalului Scornicești de către S. Județean de Urgență Slatina, a survenit și cesiunea contractului individual de muncă al contestatoarei, suspendat de drept în temeiul art. 50 lit. b din Codul muncii, întrucât la data de 31.01.2013 când s-a întocmit Protocolul de predare-preluare (fila 161) contestatoarea era în incapacitate temporară de muncă. Câtă vreme nu s-a procedat la „redistribuirea” postului contestatoarei, situație prevăzută cu caracter de excepție în HG nr. 1285/2012, rezultă că rămân aplicabile normele generale de la art. 173 alin. 2 Codul muncii.

În consecință, Ca urmare a anulării deciziei contestate, Curtea va dispune reintegrarea contestatoarei pe postul deținut anterior concedierii la S. Județean de Urgență Slatina. Faptul că postul nu a fost aprobat la data preluării în structura de personal a Spitalului nu prezintă nicio relevanță juridică, de vreme ce C. Județean O., căruia i se încredințase managementul celor două unități sanitare avea obligația legală de a asigura existența acestui post, în urma cesiunii contractului individual de muncă .

Cum S. Județean de Urgență Slatina are calitatea de continuator al drepturilor și obligațiilor fostului angajator, rezultă că acestuia îi revine și obligația de despăgubire a salariatei pentru concedierea nelegală, astfel că va fi obligat la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea, începând cu data de 01.02.2013 și până la reintegrarea efectivă

În ceea ce privește susținerile apelantei legate de calitatea procesuală pasivă a Consiliului Județean O., se constată că în cuprinsul cererii de apel nu s-a criticat soluția dată de prima instanță cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, astfel că instanța de apel va statua în limitele efectului devolutiv astfel cum sunt reglementate de art. 477 din Codul de procedură civilă.

Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că apelul formulat de reclamantă este fondat, motiv pentru care îl va admite ca atare și, în temeiul art.480 alin.2 C.pr.civ. va schimba în parte sentința atacată, în sensul admiterii contestației, anulării deciziei nr. 132/31.01.2013 emisă de S. de Pneumoftiziologie Scornicești, reintegrării contestatoarei pe postul deținut anterior concedierii la S. Județean de Urgență Slatina și obligarea Spitalului Județean de Urgență Slatina la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea, începând cu data de 01.02.2013 și până la reintegrarea efectivă.

Având în vedere și dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă instanța va obliga intimatul pârât S. Județean de Urgență Slatina la plata către apelanta reclamantă E. E. la plata sumei de 1500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta reclamantă E. E., cu domiciliul în Slatina, .. 15, b. 15, ., împotriva sentinței civile nr. 431 din 16.04.2014, pronunțată de Tribunalul O., Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți S. de Urgență Slatina, cu sediul în Slatina, .-11, Județul O. și C. Județean O.,

Schimbă în parte sentința civilă nr. 431 din 16.04.2014, pronunțată de Tribunalul O., Secția I Civilă, în dosarul nr._ în sensul că admite contestația.

Anulează decizia nr. 132/31.01.2013 emisă de S. de Pneumoftiziologie Scornicești.

Dispune reintegrarea contestatoarei pe postul deținut anterior concedierii la S. Județean de Urgență Slatina.

Obligă S. Județean de Urgență Slatina la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea, începând cu data de 01.02.2013 și până la reintegrarea efectivă.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă intimatul SJU Slatina să achite apelantei suma de 1500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 10 Noiembrie 2014

Președinte,

C. S.

Judecător,

M. P.-P.

Grefier,

A. C.

Red. Jud. M. P. P.

Tehn. A.C:

6ex/17.12.2014

Jud. Fond: D. S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 4193/2014. Curtea de Apel CRAIOVA