Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 4465/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4465/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 6724/95/2013
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 4465
Ședința publică din data de 03 Decembrie 2014
Completul compus din:
Președinte: Judecător L. E.
Judecător C. T.
Grefier I. B.
*******
Pe rol, soluționarea apelului declarat de pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, împotriva sentinței civile nr. 1590/26.06.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul contestator Corodati A., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelanta pârâtă reprezentată de consilier juridic C. V., precum și intimatul reclamant reprezentat de avocat M. G..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că apelul este declarat și motivat în termenul legal, că s-a depus întâmpinare conform procedurii prealabile, după care, avocat M. G. a depus la dosar cupon pensie și practică judiciară.
Instanța, dat fiind dispozițiile art. 131 alin.1 C.pr.civ., a constatat că acestei instanțe îi aparține competența generală de soluționare a prezentei cauze iar temeiul de drept pentru care se constată competența instanței este art.269 alin.2 Codul muncii coroborat cu art.208 din Legea nr. 62/2011 și art.96 pct.2 C.pr.civ.
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare la acest termen, a apreciat că nu se mai impune estimarea duratei cercetării procesului potrivit art.238 alin.1 C.pr.civ., motiv pentru care, în baza art. 482 raportat la 244 și 394 C.pr.civ., a acordat cuvântul părților.
Consilier juridic C. V. pentru apelanta pârâtă, a solicitat admiterea apelului și schimbarea în totalitate a sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată, conform motivelor de apel.
Avocat M. G. pentru intimatul reclamant, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, instanța de fond corect anulând decizia nr.16/19.06.2013, constatând că s-au parcurs etapele prevăzute de legea 346/2002, semnate fișa BP 2, procesul verbal de cercetare și anexa 13. Din actele medicale rezultă legătura dintre locul de muncă și boala profesională dobândită, perioadă în care s-a plătit CAS –ul de către angajator. Reclamantul a avut calitate de asigurat și o are și după pensionare (conform cuponului de pensie depus). Compensația pentru atingerea integrității, sumă fixă, atribuită persoanelor care au dobândit o boală profesională, se plătește din Fondul Național de Asigurare, fără a se ține seama de principiul perioadei de cotizare.
A solicitat cheltuieli de judecată. A depus chitanță onorariu și concluzii scrise.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin cererea de chemare in judecată înregistrată pe rolul Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de 16.07.2013, sub nr._, reclamantul Corodați A. a chemat în judecată pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, solicitând ca prin sentința ce va pronunța să fie anulată decizia nr.16/19.06.2013 ca fiind nelegală și netemeinică, să fie obligată pârâta C. Județeană de Pensii Gorj să-i plătească o compensație în cuantum de 6 salarii medii brute pe economie. De asemenea, a solicitat obligarea Casei Județene de Pensii Gorj la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1590/26.06.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Corodați A., CNP_, cu domiciliul în comuna R., ., împotriva pârâtei C. Județeană de Pensii Gorj, cu sediul în Târgu-J., ., județul Gorj.
A fost anulată decizia nr.16/19.06.2013 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii Gorj.
A fost obligată pârâta la emiterea unei noi decizii prin care să se stabilească cuantumul compensației pentru atingerea integrității si să plătească aceasta compensație reclamantului.
A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin decizia nr.16/19.06.2013, contestată în prezenta cauză, C. Județeană de Pensii Gorj a respins cererea reclamantului Corodați A., privind acordarea compensației pentru atingerea integrității, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile legale, în sensul că cererea tip - anexa 13 din Ordinul nr.450/825/06.06.2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.346/2006, modificat și completat de Ordinul nr._, nu este completată, semnată și stampilată de către angajatorul unde a dobândit boala profesională.
Potrivit prevederilor art.42 din Legea nr.346/2002 republicată, „au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20-50%”, iar, în conformitate cu prevederile art.43 din Legea nr.346/2002 republicată „compensația se acordă la solicitarea persoanei îndreptățite, pe baza deciziei medicului asigurătorului, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art.42”.
La art.44 din Legea nr.346/2002 republicată se prevede:
„(1) Compensația pentru atingerea integrității reprezintă o sumă fixă în bani și se acordă integral, o singură dată, fără a afecta celelalte drepturi sau indemnizații la care este îndreptățit asiguratul, și nu este luată în baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.
(2) Cuantumul compensației pentru atingerea integrității se stabilește în funcție de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul Național de S..
(3) Criteriile și grilele pe baza cărora se acordă compensația pentru atingerea integrității se stabilesc prin decizie a președintelui CNPAS.”
Cu privire la modalitatea concretă de cercetare a cazului de boală profesională și întocmirea actelor necesare în vederea emiterii unei decizii de acordare a compensației pentru atingerea integrității se reține că, în aplicarea prevederilor Legii nr.346/2002 a fost emis Ordinul nr.450/2006, care la art. 66 prevede următoarele:
,,(1)În vederea obținerii compensației pentru atingerea integrității, persoana asigurată depune în termenul legal o cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, conform anexei nr. 13 la prezentele norme metodologice.
(2) Compensația pentru atingerea integrității se acordă de casa teritorială de pensii care a înregistrat cererea, urmând ca decontarea să se facă cu casa teritorială de pensii care a înregistrat accidentul de muncă/boala profesională, după caz, în baza dosarului în copie, pe care se va menționa "conform cu originalul".,,.
Conform art.67 din Ordinul nr.450/2006:
,,(1) În termen de 15 zile de la depunerea cererii, medicul expert al asigurătorului stabilește prin decizie procentul de pierdere a capacității de muncă, în funcție de care casa teritorială de pensii stabilește cuantumul compensației pentru atingerea integrității.
(2) Compensația pentru atingerea integrității se acordă o singură dată în baza deciziei medicului expert al asigurătorului care efectuează o singură expertiză medicală pentru asigurații care au fost înregistrați cu un FIAM/BP2, după caz.
(3) În cazul asiguraților care, în momentul expertizării au mai multe boli profesionale, medicul expert emite o singură decizie, iar compensația pentru atingerea integrității se acordă o singură data,,.
Potrivit art.118 din Legea nr.346/2002 această lege se completează cu dispozițiile Legii securității și sănătății în muncă nr.319/2006.
Procedura de semnalare ,cercetare si declarare a bolilor profesionale este reglementata de art 149-164 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006, legea securitatii si sanatatii in munca, norme aprobate prin H.G nr. 1425/2006 .
Raportat la dispozițiile art.34 alineat 3 din această lege și art.151 și următoarele din H.G. nr.1425/2006 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006, declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare, în prezența angajatorului sau a reprezentantului acestuia, cercetarea având drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective și se finalizează cu redactarea și semnarea procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, prevăzut în anexa nr.20.
În speță, reclamantul Corodați A. a lucrat la fostul Combinat de Lianti si Azbociment Târgu-J. (in prezent S.C Lafarge Romcim S.A), Punct de Lucru Târgu-J., la Sectia Azbociment, din 05.02.1973 și până la data de 30.04.1991, astfel cum rezultă din carnetul de muncă al reclamantului si adeverința nr.979/06.06.2013(fila nr.6 din dosar)
Examinand norme legale mai sus enunțate, s-a reținut ca, in cazul reclamantului, s-au parcurs toate etapele prevazute de lege si s-au emis toate documentele cerute de lege.
Astfel, a fost completata de catre de catre medicul de medicina muncii fisa de semnalare a bolii profesionale-azbestoză(BP1)-fila nr.9 din dosar, medicul de medicina muncii din cadrul Directiei de Sănătate Publică Gorj l-a examinat pe reclamant, a stabilit diagnosticul de boală profesională-azbestoză si a completat fisa de semnalare a bolii profesionale (BP2)-fila nr.7 din dosar).
De asemenea, reclamantul a inaintat Casei Județene de Pensii Gorj anexa 13 din Normele Metodologice de aplicarea a Legii 346/2002, împreună cu documentele care sa vina in sprijinul evaluării incapacității de munca, iar Serviciul de expertiză medicală a capacității din cadrul Casei Județene de Pensii Gorj a emis decizia asupra capacității de munca nr.6782/23.10.2012 (fila nr.11 din dosar) prin care s-a stabilit pentru reclamant un procent de pierdere a capacității de munca de 30-35% .
Instanța a reținut că, în mod corect, în aplicarea prevederilor art.161 din HG nr. 1425/2006, cercetarea bolii profesionale nu s-a făcut în prezenta angajatorului, întrucât, din 30.04.1991, reclamantul nu mai lucreaza la locul de munca unde a contactat boala profesională, respectiv Combinatul de Lianti si Azbociment Târgu-J.(ulterior Romcim S.A, respectiv Lafarge Ciment S.A.)-Sectia Azbociment, iar Sectia Azbociment a fost preluată de o altă societate S.C. Fibrocim S.A., din 1999(fila nr.53 din dosar), în prezent, Lafarge Ciment S.A. nemaiavând ca obiect de activitate prelucrarea si manipularea fibrelor de azbest, după cum rezultă din certificatul constatator din data de 14.08.2013 emis de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti(fila nr.99 din dosar).
Conform art.161 din H.G. nr.1425/2006, ce prevăd că ,,În cazul in care unitatea la care s-a produs imbolnavirea a fost desființata sau nu mai exista la momentul precizarii diagnosticului de boala profesionala, cazul respectiv se poate declara prin fisa de declarare BP2 pe baza documentelor prevazute la art. 159, cu exceptia procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala.”
Totodată, se retine că, potrivit art. 162 din H.G. nr.1425/2006: ,,Toate cazurile de boli profesionale se declară la ultimul angajator unde a lucrat bolnavulși unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidențiați prin documente oficiale de la direcția de sănătate publică; ele se declară și se păstrează în evidență de către direcția de sănătate publică din județul sau din municipiul București în care se află angajatorul respective,,.
Cum Lafarge Ciment S.A., succesorul fostului angajator al reclamantului, nu mai are in obiectul de activitate prelucrarea si manipularea fibrelor de azbociment, nu se poate susține că această societate este ultimul angajator unde a lucrat reclamantul și unde există factorii de risc ai bolii profesionale, pentru a fi aplicabile prevederile art.162 din H.G. nr.1425/2006.
În concluzie, nu era necesar procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, neexistand un angajator care să indeplinească conditiile prevăzute de art.162 din HG nr.1452/2006, si, în consecință, nici semnarea anexei nr.13 de către angajator nu era necesară.
Pe de altă parte, anexa 13 era un act premergător emiterii deciziei asupra capacitătii de muncă, conform art.67 alin.2 din Legea nr.346/2002, compensatia pentru atingerea integrității acordându-se în baza deciziei medicului expert al asigurătorului. Deci, ca urmare a emiterii deciziei asupra capacității de muncă, pârâta trebuia să acorde compensatia, fără a mai putea invoca documentatia incompletă
Împotriva sentinței a formulat apel pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
In fapt, prin cererea nr. 1599/25.10.2012 petentul a solicitat acordarea compensației pentru ingerea integrității, depunand in susținerea acestei cereri fisa de declarare a cazului de boala BP2 nr. 55/28.06.2012. întrucât atat cererea cat si documentele depuse nu au indeplinit condițiile impuse de legislatia in vigoare, respectiv nu au fost semnate si stampilate de unitatea angajatoare, CJP Gorj in mod corect si legal a emis decizia nr. 16/19.06.2013 prin care a respins cererea de acordare a compensatiei.
Ulterior emiterii deciziei nr.16/19.06.2013, Direcția de Sănătate Publica, prin adresa nr. :* 11/21.01.2014 a făcut cunoscut instituției noastre faptul ca a anulat fisa de declarare a cazului de boala BP2 nr. 55/28.06.2012, fiind emise alta fisa de boala, care de aceasta data a fost semnat de unitatea angajatoare, dar, cu obiectiuni. De asemenea, au fost inaintate fisa de declarare a cazului de boala profesionala BP2 nr. 12 si procesul-verbal nr. 13 de cercetare a cazului de boala profesionala semnat de lichidatorul judiciar cu obiectiuni in sensul ca nu se poate face cercetarea cazului de boala profesionala, secția azbociment fiind vânduta către . anul 1999. Acest fapt duce, inca o data, la concluzia ca decizia nr. 16/19.06.2013 este temeinica si legala întrucât fisa de declarare a cazului de boala BP2 nr. 55/2012 nu a fost emisa in conformitate cu prevederile legale in vigoare, fapt recunoscut si de Direcția de Sănătate Publica prin anularea acesteia.
Având in vedere noile inscrisuri emise ulterior deciziei nr.16/19.06.2013, ce face obiectul contestatiei, petenta a formulat o noua cerere, inregistrata la nr._//05.03.2014 soluționata cu decizia nr. 23/10.07.2014.
Întrucât unitatea angajatoare, .) SA, a semnat procesul verbal cercetare a cazului de boala nr. 12/09.01.2014 cu obiectiuni, fapt ce conduce la neindeplinirea iditiei de cauzalitate intre boala profesionala si locul de munca.
Un alt motiv pentru care petentul nu este indreptatit a beneficia de compensația asupra integrității, consta in faptul ca perioada in care se prezuma ca petentul a contactat boala datorita condițiilor de munca (condiții de munca ce nu au fost stabilite printr-un act de constatare ca fiind cauzatoare a imbolnavirii) nu se incadreaza in dispozițiile art.5 din Legea 346/2002, care dispune: "Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:
a)persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de
durata acestuia, precum și funcționarii publici;
b)persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul
autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a);
c) șomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;
d) ucenicii, elevii și studenții, pe toată durata efectuării practicii profesionale."
Întrucât Legea 346/2002 este guvernata de principiul constituirii fondului inițial de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, conform art.113, contactarea bolii a fost anterior intrării in vigoare a prevederilor Legii 346/2002.
In conformitate cu art. 12 din Legea 346/2002 "dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se naște de la data stabilirii raporturilor de asigurare și încetează odată cu aceste raporturi."
Un alt motiv pentru care critică sentința instanței de fond, este faptul ca nu s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate dintre boala dobândita de petent si locul de munca intrucat angajatorul, prin obiectiunile formulate la procesul verbal, arata ca secția in care se presupune ca a contactat boala a fost vânduta.
De asemenea, apreciază ca un ultim motiv pentru care petentul nu este indreptatit la compensație pentru atingerea integrității il reprezintă faptul ca acesta este pensionar din anul 1994, Legea nr. 346 privind acordarea acestor drepturi intrând in vigoare cu data de 01.01.2002 in ceea ce privește constituirea fondului de risc, iar cu privire la celelalte dispoziții a intrat in vigoare cu data de 01.01.2005.
A invocat ca practica judiciara sentința nr. 81/2012, pronuntata de Tribunalul M., rămasa definitiva la Curtea de Apel C., sentința nr. 40/2012, pronunțata de Tribunalul M. si decizia nr.1631/26.02.2013, pronunțata de Curtea de Apel C. in dosarul nr._ .
Având in vedere considerentele de mai sus si in raport de prevederile art. 466 si următoarele din Codul de procedura civila, a solicitat admiterea apelului, schimbarea in tot a hotărârii, iar pe fond respingerea acțiunii ca neintemeiata.
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în apel, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, constată că apelul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 16/19.06.2013, CJP Gorj a respins cererea formulată de reclamant privind acordarea compensației pentru atingerea integrității, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile legale, în sensul că anexa 13 din ordinul 450/825/6.06.2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a legii 346/2002, modificat și completat de Ordinul nr._, nu este completată, semnată și ștampilată de angajatorul unde a dobândit boala profesională.
În aceste condiții se impune precizarea în sensul că atât instanța de fond cât și cea de control judiciar analizează legalitatea deciziei contestate în raport de motivele de respingere a cererii astfel cum acestea sunt menționate în cuprinsul deciziei iar nu în raport de motivele ulterioare invocate de intimată –atât prin întâmpinarea depusă la fond cât și prin apelul declarat .
Decizia de respingere a cererii privind acordarea compensației pentru atingerea integrității fiind emisă în formă scrisă și supusă controlului de către instanțele de judecată, rezultă că legalitatea acestei decizii trebuie analizată prin raportare la mențiunile din decizie, ele neputând fi schimbate pe parcursul procesului, emitenta deciziei neputând invoca alte motive decât cele cuprinse în decizia supusă cenzurii judecătorului.
Revenind așadar, la motivul respingerii cererii, Curtea constată că omisiunea semnării de către fostul angajator a fost remediată, la fila 52 dosar fond . semnând procesul verbal de cercetare a cazului de boală profesională, cu obiecțiuni vizând exclusiv calitatea sa de ultim angajator, în accepțiunea art. 162 din HG 1425/2006.
Curtea reține faptul că societatea nu a contestat împrejurarea că reclamantul suferă de boala profesională - azbestoză, declarată ca atare prin fișa de declarare a cazului de boală profesională BP2 de către Direcția de Sănătate Publică Gorj.
Totodată, procedura de acordare a compensației pentru atingerea integrității reglementată de Normele Metodologice de aplicare a Legii 346/2002 a fost urmată integral în speță, fiind parcurse etapele prevăzute de lege și emise toate documentele legale, acoperindu-se neregularitatea semnalată prin decizia contestată - semnarea la data de 9 01.2014 de către . procesului verbal de cercetare a cazului de boală profesională .
Ulterior, medicul specialist de medicina muncii din cadrul Spitalului Clinic C. a completat fișa de semnalare BP1, în baza căreia Direcției de Sănătate Publică Gorj a stabilit diagnosticul prezumtiv și a completat fișa BP2, în cuprinsul căreia s-a specificat același diagnostic - azbestoză, precum și agentul cauzal - fibre din azbest, boala profesională fiind confirmată ca fiind dobândită în urma activității depuse ca defibrator și fasonator azbociment la . Tg J., unde contestatorul a lucrat timp de 18 ani.
Potrivit art. 43 și urm. din Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care,în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20-50%.
Prin decizia nr. 6782/23.10.2012 asupra capacității de muncă, emisă de CJP Gorj , s-a stabilit că reclamanta are o incapacitate adaptativă de 30-35 %, fiind îndreptățită la acordarea compensației prevăzută de art. 43 și urm . din Legea 346/2002- în cuantum de șase salarii medii brute pe economie – comunicat de Institutul Național de S. .
Cum impedimentul avut în vedere de CJP Gorj pentru respingerea cererii formulată de reclamantă a dispărut, . - cu obiecțiuni care nu vizează îndreptățirea contestatorului la acordarea compensației - p.v. de cercetare a cazului de boală profesională, Curtea constată că nu mai subzistă nici un argument pentru respingerea cererii – astfel cum corect a stabilit și instanța de fond, motivele invocate de apelantă prin criticile formulate excedând deciziei supusă controlului judecătoresc.
Prin urmare apreciind ca fiind neîntemeiate criticile formulate de apelanta pârâtă, apelul declarat se va respinge ca nefondat, potrivit art. 480 Cod pr. Civ,iar în raport cu dispozițiile art.453 alin.1 C.P.civ, apelanta va fi obligată la 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu apărător în apel .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, împotriva sentinței civile nr. 1590/26.06.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul contestator Corodati A..
Obligă apelanta către intimatul reclamant la 500 lei cheltuieli de judecată.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 03.12.2014
Președinte, Judecător,
L. E. C. T.
Grefier,
I. B.
Red. jud. CT /09.12.2014
Tehn. red. IB / 2 ex
Jud. fond NC B.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 997/2014. Curtea... |
|---|
