Obligaţie de a face. Decizia nr. 3034/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3034/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 468/95/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3034/2015
Ședința publică de la 25 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. V.
Judecător F. D.
Grefier N. D.
x.x.x.x
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelantul pârât C. L. BUMBEȘTI J. – Bumbești J., Parângului, nr.1, jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr.1827/14.04.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații V. M. - Bumbești J., ..80,jud. Gorj și ȘCOALA G. NR 1 BUMBEȘTI J. - Bumbești J., G. A. G.,jud. Gorj, și având ca obiect drepturi bănești
La apelul nominal făcut în ședință au lipsit părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat următoarele: apelul a fost declarat și motivat în termen legal, precum și lipsa părților care au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.411 cod pr.civ., după care constatându-se cauza în stare de judecată s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 1827 de la 14.04.2015, Tribunalul Gorj a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Bumbești J., invocată de acesta, cu privire la sentința 561/13.03.2014, pronunțată în dosar_ al Tribunalului Gorj și, în consecință, a respins acțiunea față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta V. M., CNP_, cu domiciliul în Bumbești J., .. 80, județ Gorj, în contradictoriu cu Școala G. nr. 1 Bumbești J., cu sediul în Bumbești J., ., nr. 2, județ Gorj și C. L. Bumbești J., cu sediul în Bumbești J., ., județ Gorj.
A fost obligată pârâta Școala G. nr. 1 Bumbești J. la calculul și plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumelor datorate conform sentinței nr. 561/13.03.2014, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Gorj, începând cu data pronunțării titlului executoriu, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Au fost obligați pârâții Școala G. nr. 1 Bumbești J. și C. L. Bumbești J. la calculul și plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumelor datorate conform sentinței nr. 7126/20.10.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._/95/2011, începând cu data de 26.01.2012, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
A fost respins restul pretențiilor reclamantei, ca neîntemeiate.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a constatat următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.1082 din cod civil din 1864, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art.1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În același sens sunt și prevederile art.1531 din Codul civil din 2009, conform cărora:
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit.
În baza art.1535 din Codul civil din 2009, se pot solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Potrivit art.1 alin.1 din O.U.G. nr.71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, s-a realizat după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
Prin art. XI din O.U.G. nr. 92/2012, în ceea ce privește sumele prevăzute în hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013, s-a stabilit că plata se va realiza eșalonat, într-o perioadă de 5 ani de la data când hotărârea a devenit executorie, în tranșe anuale de 5%, 10%, 25%, 25%, respectiv 35% din valoarea titlului executoriu.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra compatibilității modalității de eșalonare a plății drepturilor salariale stabilită prin O.U.G. nr.71/2009 cu prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (decizia din 4 septembrie 2012 în Cauza D. D. D. și alții împotriva României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 17 octombrie 2012).
Prin Decizia nr.2/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că: „În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrală a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât și beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperită doar pierderea efectivă, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului. Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu s-a putut reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care să răstoarne prezumția relativă de culpă a debitorului în executarea obligației, întrucât acestui element îi lipsesc două caracteristici esențiale, și anume: natura imprevizibilă a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptată prin raportare la conduita așteptată a debitorului care trebuia să se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cât debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate” și faptul că măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Din conținutul acestei decizii a rezultat că executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală.
Conform regulilor răspunderii delictuale, debitorul este de drept în întârziere, de la momentul săvârșirii faptei considerate a fi ilicite, fără a fi necesar să fie pus în întârziere.
Astfel cum s-a reținut mai sus, pârâții au fost obligați prin hotărâre judecătorească la plata unor drepturi bănești către reclamanta V. M.. O parte din sumele datorate au fost achitate cu întârziere, restul rămânând neachitat, astfel că pârâții sunt în culpă pentru neexecutarea, respectiv executarea cu întârziere a obligației de plată a drepturilor bănești datorate în temeiul hotărârilor judecătorești.
Hotărârile judecătorești prin care s-au stabilit obligațiile de plată în sarcina pârâților au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar, conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în această materie sunt executorii de drept. Așadar, pârâții erau ținuți să-și execute obligațiile de la momentul pronunțării sentințelor, dată la care sentințele erau executorii.
Față de cererea de acordare a dobânzii pe ultimii 3 ani anteriori introducerii cererii și până la data plății efective a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.7126/20.10.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/95/2011, s-a acordat începând cu data de 26.01.2012 și până la data plății sumelor datorate în temeiul hotărârii judecătorești.
Cu privire la dobânda aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.561/13.03.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, aceasta s-a acordat de la data pronunțării sentinței (de la această dată și până la data introducerii cererii trecând o perioada mai mică de 3 ani) și până la achitarea sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
În consecință, s-a admis în parte cererea, au fost obligați pârâții Școala G. nr. 1 Bumbești J. și C. L. Bumbești J. la plata către reclamanta V. M. a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.7126/20.10.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/95/2011, de la data de 26.01.2012 și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale. A fost obligată pârâta Școala G. nr. 1 Bumbești J. la plata către reclamanta V. M. a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.561/13.03.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării sentinței și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale. S-a respins restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul C. L. Bumbești-J., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare s-a invocat lipsa calității procesuale pasive a Consiliului L. Bumbești J., având în vedere că nu are calitatea de angajator față de reclamant, între el și acesta neexistând niciun fel de raporturi de muncă.
Art.166, alin.(4) din Codul muncii, dispoziție legală invocată de reclamant în motivarea cererii de chemare în judecată, stabilește: „întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului". Așa cum s-a putut observa din adeverința ce i-a fost eliberată reclamantului, acesta este salariat al unei instituții de învățământ cu personalitate juridică, între aceasta și reclamant stabilindu-se un raport de muncă din care decurg drepturile și obligațiile corelative ale angajatului și, respectiv, ale angajatorului.
Faptul că, potrivit art.104, alin.5 din Legea 3/2011 - legea educației naționale finanțarea de bază (care cuprinde cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora) se asigură din bugetul de stat și se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, nu transformă consiliile locale în angajatori.
Consiliile locale neavând calitatea de angajatori nu pot fi obligate la calculul sau plata unor drepturi salariate, aceste obligații fiind în sarcina unității de învățământ al cărui angajat este reclamantul.
Față de cele arătate, a solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței, în sensul admiterii excepției invocate privind lipsa calității procesuale pasive a Consiliului L. al orașului Bumbești J..
În drept, își întemeiază cererea pe disp. art. 466-481 Cod procedură civilă, art.10, 39, 40 și 166 din Codul muncii.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale aplicabile în cauză, sentința primei instanțe și motivele de apel, Curtea a constatat că apelul nu este fondat, urmând să fie respins pentru următoarele considerente.
Criticile formulate de apelantă vizează, în esență, obligarea sa la plata directă a dobânzii legale și nu la alocarea sumelor necesare, în condițiile în care nu are calitatea de angajator al reclamantei.
Referitor la aceste susțineri, Curtea a reținut că prin sentința nr. 7126 din 20.10.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._/95/2011, au fost obligați intimații Școala Coordonatoare Bumbești – J. și C. L. Bumbești – J. la plata directă a drepturilor salariale rezultate din neaplicarea Legii 221/2008, ceea ce naște în sarcina acestor instituții o obligație de plată ce derivă dintr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Prin urmare, prin sentința primei instanțe apelanta a fost obligată la plata dobânzii nu pentru că ar fi angajatorul intimatei reclamante, ci pentru faptul că, prin hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu, a fost obligată irevocabil la plata diferențelor de drepturi salariale neacordate reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile L.221/2008, actualizate în funcție de rata inflației, la data efectivă a plății, iar pentru că aceste sume de bani nu au fost plătite la scadență, daunele moratorii trebuie plătite de aceiași debitori.
Calitatea procesuală pasivă în cauză a Consiliului L. al orașului Bumbești J. a rezultat, așadar, din considerentele hotărârii care a stabilit creanța, la care se calculează dobânzile solicitate prin prezenta acțiune.
În concluzie, Curtea a apreciat că în mod corect Tribunalul a analizat și a obligat ambii pârâți la plata dobânzilor aferente sentinței nr. 7126 din 20.10.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj, astfel încât, în temeiul art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, a fost respins apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul pârât C. L. BUMBEȘTI J. – Bumbești J., Parângului, nr.1, jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr.1827/14.04.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații V. M. - Bumbești J., ..80,jud. Gorj și ȘCOALA G. NR 1 BUMBEȘTI J. - Bumbești J., G. A. G.,jud. Gorj.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2015.
Președinte, I. V. | Judecător, F. D. | |
Grefier, N. D. |
Red.jud.I.V.
5 ex/AS
j.f.E.G.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 713/2015.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 508/2015.... → |
|---|
