Acţiune în constatare. Decizia nr. 2997/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2997/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 4941/63/2014
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2997
Ședința publică din data de 24 Iunie 2015
Completul compus din:
Președinte: Judecător L. E.
Judecător C. T.
Grefier I. B.
*******
Pe rol, soluționarea apelului declarat de pârâta C. Națională „C.” SA – Regionala C. C., împotriva sentinței civile nr.483/03.02.2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul_, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. P. și intimata pârâtă ., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul reclamant asistat de avocat G. F., lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termen, că s-a depus de către intimata pârâtă procesul verbal de înmânare a carnetului de muncă, după care, intimatul reclamant a depus procesul verbal de predare primire a carnetului de muncă și copia carnetului de muncă.
Nefiind cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul părții prezente.
Avocat G. F. a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală, arătând că acțiunea este formulată înlăuntrul perioadei de prescripție, punctând că excepția prescripției dreptului material la acțiune nu a fost invocată de către societate în cadrul cererii de apel și, nemaifiind o excepție de ordine publică, nu poate fi invocată, din oficiu, de instanță, iar din carnetul de muncă nu ar fi putut lua la cunoștință că pentru perioada dedusă judecății nu i s-a acordat grupa, deoarece în carnetul de muncă nu există mențiuni referitoare la grupă.
Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința nr.483/03.02.2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul_ s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei CN C. SA- Regionala C. C..
S-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul P. P., cu domiciliul în ., jud D., CNP_, în contradictoriu cu pârâta CN C. SA -Regionala C. C., cu sediul în C., ., jud D.. .
S-a constatat că activitatea desfășurată în perioada 21.04._97, se încadrează în grupa I de muncă, în procent de 100%, conform Anexei I, pct. 123 din Ordinul nr. 50/1990.
S-a respins acțiunea formulată împotriva pârâtei . București, cu sediul în București, ..38, sect.1.
S-a respins cererea privind efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
A fost obligată pârâta CN C. SA- Regionala C. C. către reclamant la plata sumei de 501,7 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta C.N "C." S.A București Sucursala Regională C. C., conform prevederilor art. 248 din Codul de procedură civilă, instanța a respins-o întrucât, așa cum a rezultat din înscrisurile depuse la dosarul de fond în perioada în litigiu petentul a lucrat în cadrul C.N.C "C." S.A., iar Societatea Comercială "E. C.F.R." - S.A. a fost înființată ca filială a Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., prin H.G. nr. 1283/26.08.2004.
Perioada pentru care reclamantul a solicitat grupa I de muncă este anterioară anului 2004, acesta fiind angajat direct al S.C C.F.R. SA, aspect care reiese și din carnetul de muncă depus la dosarul cauzei, unde la poziția 1 este angajat al C. – Secția Instalații Fixe de Tracțiune Electrică Roșiori, în funcția de electrician până la data de 01.10.1998 când reclamantul a fost transferat și preluat, conform art. 169 din Codul Muncii, de la SNCFR la CN C. SA – Regionala C. C. Centrul de E. C.( poz. 52 conform HG 581/1998), societate înființată prin reorganizarea SNCFR.
În ceea ce privește fondul, instanța a constatat că acțiunea precizată este întemeiată, astfel încât a fost admisă în parte, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea precizată, reclamantul P. P. a solicitat obligarea pârâtei C. Națională De Căi Ferate ,,C.” S.A. prin Sucursala Regională C.F.R. C. la acordarea grupei I de muncă, conform Ordinului 50/1990 al Ministerului Muncii, pentru perioada 21.04._97 și a condițiilor speciale pentru perioada 01.04._04 și a pârâtei S.C. E. C.F.R. S.A. - Sucursala E. C. să îi acorde condițiile speciale de muncă după data de 18.10.2004, în procent de 100% și efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
S-a reținut că reclamantul a fost salariat în cadrul intimatei C. – secția IFTE Roșiori din 1980, în funcția de electrician LC. Din 1.10.1983 a avut funcția de electrician EA la C. Secția IFTE C., din 01.01.1991 electromecanic EA în aceeași unitate, începând cu 16.07.1997 electromecanic IFTE I LC, începând cu 1.10.1998 în carnetul de muncă est menționat ca angajator Regionala Cf C. centrul de E. C., iar începând cu 18.10.2004 a fost preluat de către ..
Pârâta . a eliberat reclamantului adeverința nr.2/2/2/1/RU 33/2013 în care se menționează grupa a II a de muncă pentru perioada 26.08._80, 21.04._97, perioadă în care reclamantul a avut funcțiile de electrician ( electromecanic) IFTE ELF .
Așa cum s-a arătat în concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, petentul a desfășurat activități în instalațiile electrice sub tensiune, fiind expus la noxe și factori de risc determinate de caracteristicile, volumul și complexitatea instalațiilor de joasă și înaltă tensiune, specifice căilor ferate, complexitatea sarcinilor de muncă, condițiile deosebite de muncă(muncă grea, periculoasă sau nocivă, motiv pentru care reclamantul a beneficiat de spor și concediu de odihnă suplimentar). A mai reținut expertul că reclamantul și-a desfășurat a activitatea în condiții de mediu defavorabile, la temperaturi extreme în funcție de anotimp, atunci când intervenea la avarii.
S-a mai reținut că reclamantul a desfășurat activități similare cu alte categorii profesionale (electromecanici SCB, LC respectiv TTR), care sunt supuși la aceleași suprasolicitări și restricții privind lucrul la siguranța circulației și care sunt încadrați în grupa I de muncă, iar activitatea se desfășoară în baza aceleiași norme de securitatea a muncii NSSM-TCF 107, cu toții beneficiind de același echipament de protecția muncii și aceleași sporuri.
Față de electromecanicii SCB, TTR, reclamantul a mai fost supus și la riscuri de electrocutare în timpul lucrului la instalațiile electrice cu tensiune de până la 110.000V. Această activitatea a fost desfășurată în aceleași condiții cu conducătorii lor( șefi secție, șefi district etc), care sunt încadrați în grupa I de muncă în procent de 100%.
Expertul a concluzionat că în raport cu activitatea desfășurată, cu reglementările și documentele analizate, se justifică încadrarea reclamantului în grupa I de muncă în procent de 100% așa cum prevede Ordinul 50/1990 anexa I pct 123 pentru perioada 21.04._97.
Potrivit art. 171-187 din Codul muncii, angajatorul veghează la protejarea securității și sănătății salariaților, iar pârâta nu a dovedit cu niciun înscris că a luat măsuri de securitate a muncii de natură să înlăture posibilitatea încadrării în grupa I de muncă.
În acest sens, Decizia nr.258/20.09.2004, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a statuat că Ordinului nr.50/1990 nu i se poate restrânge aplicarea numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
O atare interpretare se impune, cu atât mai mult cu cât forma dobândită de Ordinul nr. 50/1990 prin modificările și completările ulterioare a fost menită să elimine inconsecvențele și inechitățile existente.
Prin restrângerea sferei de aplicare a Ordinului și crearea de categorii distincte de beneficiari în raport cu situația pe care aceștia o aveau atunci când s-au adus modificări și completări acestui ordin, s-ar crea discriminări, deși s-a urmărit tratarea egală și nediferențiată a tuturor celor care au activat în condiții similare de muncă, indiferent de perioada în care au lucrat.
De altfel, prin decizia nr.87/1999 a Curții Constituționale s-a statuat că nu există nici o rațiune pentru care să se mențină un tratament discriminatoriu pentru persoanele care au activat în aceleași funcții, cu privire la beneficiul grupei superioare de muncă.
În caz contrar s-ar crea o situație discriminatorie, în contradicție cu principiul egalității de tratament consfințit prin prevederile Codului muncii, precum și în raport cu prevederile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.
Având în vedere că activitatea desfășurată de reclamant în cadrul sectoarelor din cadrul intimatelor prezintă similarități, atât in ceea ce privește condițiile de muncă, cât și în ceea ce privește factorii de risc, cu activitățile cerute de meserii/funcții nominalizate explicit pentru încadrarea în grupa I de muncă se justifică acordarea grupei I de muncă în beneficiul acestuia.
Pentru considerentele expuse, având în vedere condițiile grele și deosebit de periculoase în care petentul si-a desfășurat activitatea și riscurile la care era supus în permanență, instanța a constatat că activitatea desfășurată în perioada_-16.07.1997 se încadrează în grupa I de muncă, în procent de 100%, conform Anexei I, pct. 123 din Ordinul nr. 50/1990.
Referitor la solicitarea reclamantului privind constatarea condițiilor speciale de muncă începând cu data de 2001 și până la 18.10.2004 în contradictoriu cu C. Națională C. SA – Regionala C. C. și după 18.10.2004, în contradictoriu cu Societatea Comercială "E. C.F.R." - S.A., instanța a respins această cerere față de ambele pârâte având în vedere următoarele:
Spre deosebire de vechea procedură de încadrare în grupe de muncă, astfel cum era reglementată de Ordinul nr. 50/1990, procedura de încadrare în condiții deosebite/speciale de muncă este esențial diferită și presupune îndeplinirea în mod cumulativ a mai multor condiții.
Prin art. 20 alin.1 din Legea nr. 19/2000, care a intrat în vigoare la data de 1 aprilie 2001, s-au prevăzut locurile de munca în condiții speciale, alte locuri de munca în condiții speciale decât cele prevăzute la alin. 1 putând fi stabilite numai prin lege, așa cum prevede alin.2 al aceluiași articol.
În temeiul art.20 alin.3 din Legea nr. 19/2000, a fost adoptata H.G. nr. 1025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de munca în condiții speciale.
Pentru încadrarea persoanelor în locurile de munca în condiții speciale, este necesar sa fie îndeplinite cumulativ următoarele criterii prevăzute în art.2 alin.1 din H.G. nr. 1025/2004: încadrarea locurilor de munca în grupa I de munca, anterior datei de 1 aprilie 2001; desfășurarea activității în condiții speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locurile de muncă definite la art. 1 lit. a); existenta la locurile de munca în condiții speciale a unor factori de risc care nu pot fi înlăturați, în condițiile în care s-au luat masurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislația de protecție a muncii în vigoare; efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securității și sănătății în munca, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale și înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani; efecte asupra capacitații de muncă și stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacitații de muncă, pe perioada ultimilor 15 ani.
Din actele depuse la dosar nu a reieșit îndeplinirea cumulativă a acestor criterii.
În ceea ce privește metodologia de încadrare a locurilor de munca în condiții speciale, aceasta include mai multe etape, care trebuie parcurse în ordinea cronologica indicata în art.3 alin.1 din H.G. nr. 1025/2004, aceste etape fiind: nominalizarea locurilor de munca, ce s-a solicitat a fi încadrate în condiții speciale, efectuata de angajator împreuna cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii; solicitarea de verificare a activităților cuprinse în lista locurilor de muncă în condiții speciale, inițiată de angajator împreuna cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, adresata inspectoratului teritorial de munca pe raza căruia se afla locul de munca respectiv sau Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare; verificarea de către inspectoratele teritoriale de munca sau Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare a locurilor de munca nominalizate, din punct de vedere al îndeplinirii masurilor tehnico-organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale prevăzute de legislația privind protecția muncii ori în normele fundamentale de securitate radiologică, după caz, confirmata prin procesul-verbal întocmit conform anexei nr. 2.1, respectiv anexei nr. 2.2 la hotărâre; efectuarea expertizei tehnice, la solicitarea angajatorului împreuna cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate si sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării factorilor de risc care nu pot fi înlăturați, conform criteriului prevăzut la art.2 alin.1 lit. c), precum si a efectelor asupra persoanelor, definite conform criteriului prevăzut la art.2 alin.1 lit. d); efectuarea expertizei medicale, la solicitarea angajatorului împreuna cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării si interpretării datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, al structurilor medicale de medicina muncii si al comisiilor de expertizare a capacitații de munca, pentru confirmarea criteriului stabilit la art.2 alin.1 lit. e).
Aceste etape nu au fost urmate, nu s-a dovedit parcurgerea completă.
Faptul că activitatea efectuată de către reclamant s-ar încadra în lista locurilor de muncă, prevăzută de Anexa 1 a H.G. nr. 1025/2003, în care se desfășoară activități ce pot fi încadrate în condiții speciale, cu respectarea prevederilor acestei hotărâri, nu atrage încadrarea automată, în absența îndeplinirii cumulative a criteriilor menționate și în condițiile în care nu a fost respectată metodologia prevăzuta de H.G. nr. 1025/2003.
Mai mult, potrivit art.3 alin.3 din H.G. nr. 1025/2003, în cazul în care angajatorul nu declanșează procedura de încadrare a locurilor de munca în condiții speciale, sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori responsabilul cu protecția muncii pot sesiza inspectoratele teritoriale de munca, care vor dispune verificarea locurilor de munca conform alin. (1) lit. c).
De asemenea, potrivit art.13 din același act normativ, angajatorii și/sau sindicatele reprezentative potrivit legii sau reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca, care nu au primit aviz pentru încadrarea locurilor de munca în condiții speciale, pot formula plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei care, împreuna cu Ministerul Sănătății, o va soluționa în termen de 30 de zile, prin decizie rămasă definitivă, această decizie putând fi contestată la instanța judecătoreasca competentă, potrivit legii.
În ceea ce privește dispozițiile Legii nr. 226/2006, se reține că prin acest act normativ se precizează că locurile de muncă încadrate în condiții speciale, prevăzute la art.1 alin.1, sunt cele din unitățile prevăzute în anexa nr. 2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1025/2003 privind metodologia si criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, cu modificările si completările ulterioare.
Din examinarea anexei nr. 2, se constata că unitatea unde reclamantul își desfășoară activitatea nu se regăsește entitățile care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale.
Instanța a respins și capătul de cerere privitor la efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă motivat de faptul că aplicabile sunt dispozițiile art. 279(3) din Codul muncii, coroborat cu dispozițiile art. 3 alin 1 din Anexa 1 a Ordinului nr. 1083/2011 pentru aprobarea Procedurii de lucru privind eliberarea carnetelor de muncă salariaților angajatorilor pentru care inspectoratele teritoriale de muncă păstrau și completau, respectiv certificau legalitatea înregistrărilor efectuate în carnetele de muncă.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 451 și urm. din noul C.p.c. instanța a obligat pârâta CN C. SA-Regionala C. C. către reclamant la plata sumei de 501,7 lei 500 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată – onorariu expert .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta C. Națională „C.” SA – Regionala C. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține pârâta apelantă că a eliberat reclamantului, pe baza documentelor aflate în arhiva societății adeverința nr.2/2/2/1/RU 33/2013 din care rezultă că în perioada 21.04._97 activitatea desfășurată de apelant se încadrează în grupa a II a de muncă, conform Ordinului 50/1990 și a Ord.125/1990 anexa 2 poziția 2010.
Se mai susține că meseria/ funcția în care a lucrat reclamantul nu este prevăzută în gr. I de muncă în Ordinul 50/1990, cu modificările și completările ulterioare aduse prin Ord. 100/1990 și 125/1990, iar proba cu expertiza nu este edificatoare, întrucât expertul a verificat în concret condițiile de muncă în care apelantul și-a desfășurat activitatea, regăsindu-se doar o descriere generală a echipamentelor tehnice, având în vedere doar elementele de practică judiciară și tratamentul discriminatoriu pentru persoanele care au activat în același funcții.
În acest sens se invocă Ordinul 50/1990 al MMPS, MS și CNPM emis în baza Decr. lege 68/1990.
Referitor strict la domeniul feroviar, în cuprinsul gr. I de muncă au fost incluse meseriile și funcțiile care concură la siguranța circulației din unitățile de exploatare a căilor ferate.
Solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulate.
În drept a invocat dispoz. art.466 C.pr.civilă.
La data de 18.05.2015 intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală sub toate aspectele criticate, iar la data de 27.05.2015 apelanta pârâtă a formulat răspuns la întâmpinare.
Analizând sentința civilă prin prisma criticilor din apel, a apărărilor formulate dar și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată că apelul este fondat și urmează a fi admis, pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Principiul de bază al încadrării în grupe superioare de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete în care și-a desfășurat activitatea salariatul în perioada pentru care solicită încadrarea într-o grupă sau alta de muncă. Astfel, potrivit prev. pct.7 din Ordinul . MMOS nr. 50/1990, încadrarea în grupele I și a II-a de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru gr. I, personalul să lucreze cel puțin 50% din programul de lucru. Prin urmare, încadrarea în gr. a-II-a de muncă este condiționată de faptul că desfășurarea programul de lucru să se facă minim 70% în condițiile menționate la pct.7 din ordin.
În conformitate cu prev. pct. 6 din ord. 50/_, pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în gr. I și a II.a de muncă, nominalizarea persoanelor se făcea de către conducerile unităților împreună cu sindicatele libere, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășurau activitatea.
În condițiile în care încadrarea între-o grupă superioară de muncă nu se poate face decât printr-o analiză a condițiilor concrete în care salariatul și-a desfășurat activitatea, rezultă că instanța trebuie să se raporteze la perioadele de activitate pentru care s-a formulat acțiunea de recunoaștere a gr. I de muncă și să analizeze activitatea desfășurată de salariat la acel moment, precum și motivele pentru care conducerea unității împreună cu sindicatul nu au acordat grupa de muncă încă de la acel moment salariatului reclamant. Aceasta, întrucât simpla solicitare a reclamantului nu este un motiv suficient pentru acordarea automată a grupelor de muncă, fiind necesar să se verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute de Ordinul 50/1990.
După data de 01.04.2001, când au fost abrogate dispoz. Ord. 50/1990 și au intrat în vigoare dispoz. Lg. 19/2000 trebuie avut în vedere dacă salariatul și-a desfășurat activitatea și a fost nominalizat anterior acestei date pe baza documentelor întocmite la acea vreme, verificabile, aflate în evidența angajatorilor sau deținătorilor de arhivă, după caz.
În speță, Tribunalul D. a admis în parte acțiunea constatând că activitatea desfășurată de reclamant în perioada 21.04._97 se încadrează în grupa I de muncă deși, la nivelul unității pârâte, încadrarea în grupa I de muncă s-a realizat cu respectarea procedurii prevăzute de Ordinul 50/1990 al MMPS, MS și CNPM respectiv de către conducerea societății împreună cu sindicatele în raport și cu nivelul noxelor de la locul de muncă.
Încadrarea în grupa I a de munca la nivelul unității pârâte a fost făcuta cu respectarea procedurii prevăzute de Ordinul 50/1990 al M.M.P.S., M.S. si C.N.P.M., de către conducerea societății împreuna cu sindicatele ținând seama de nivelul noxelor de la locul de munca si a timpului efectiv lucrat in aceste condiții.
In anexele 1 si 2 ale Ordinului nr. 50/1990 si Ordinului 125/1990 sunt nominalizate expres locurile de munca incluse in cele doua grupe, funcția acestora nefiind nominalizata in grupa a II a de munca.
Ori, în speță, potrivit anexei 2 a Ordinului 50/1990 și, respectiv 125/1990 funcția ocupată de reclamant în perioada 21.04._97, respectiv aceea de electrician EA nu beneficiază de grupa superioară de muncă nefiind nominalizată în Ordinul 50/1990, în art. 210 fiind menționate meseriile și funcțiile care concură la asigurarea siguranței circulației din unitățile de exploatare căi ferate.
În ceea ce privește încadrarea în condiții speciale – cu privire la perioada 01.04.2001-8.10.2004 - este necesară nu numai îndeplinirea cumulativă a următoarele criterii prevăzute în art. 2 alin. l din 1025/2003 ci și urmarea procedurii și a metodologiei de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale care include mai multe etape în ordinea cronologică indicată în art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2003.
Astfel, condițiile ce trebuie îndeplinite privesc:
- desfășurarea activității în condiții speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectivă în locurile de muncă astfel cum sunt precizate la art. 1 lit. a;
- existența la locurile de muncă a unor factori de risc profesional care nu pot fi înlăturați, în condițiile în care s-au luat măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislația de protecție a muncii în vigoare;
- încadrarea locurilor de muncă în grupa I de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001;
-activitatea în locurile de muncă respective să aibă efecte cu consecințe din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale și înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani;
- aceste efecte asupra capacității de muncă și stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacității de muncă, pe perioada ultimilor 15 ani.
În condițiile în care C.N.C.F. „C." S.A. - SCREIR CF C. nu a parcurs metodologia de reevaluare a locurilor de muncă în vederea încadrării în condiții speciale, iar ITM D. nu a acordat avizul pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite întrucât s-a constatat SRCF C. nu întrunește criteriile cumulate din HG nr. 261/2001 nefiind înregistrate boli profesionale pe raza acesteia, acțiunea reclamantului nu poate fi admisă .
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 226/2006 unitățile cu locuri încadrate în condiții potrivit art. 1, alin. 1 sunt unitățile prevăzute în anexa nr. 2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile HG 1025/2003 ori C. Națională de Căi Ferate „C." - S.A. nu se regăsește printre unitățile care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale.
În raport de aceste considerente, Curtea constată că sentința pronunțată de instanța de fond este nelegală și, în temeiul art. 480 C.P.civ., admițându-se apelul declarat de unitatea pârâtă, aceasta va fi schimbată cu consecința respingerii în tot a acțiunii formulată de reclamantul P. P..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta C. Națională „C.” SA – Regionala C. C., împotriva sentinței civile nr.483/03.02.2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul_, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. P. și intimata pârâtă ..
Schimbă sentința civilă nr.483/03.02.2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul_
Respinge în tot acțiunea formulată de reclamantul P. P. în contradictoriu cu pârâta CN C. SA -Regionala C. C..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 24.06.2015.
Președinte, Judecător,
L. E. C. T.
Grefier,
I. B.
Red.Jud.C.T.
Tehn.I.C./Ex.2/26iulie2015
Jud.Fond/ M. G.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 713/2015.... → |
|---|
