Conflict de muncă. Decizia nr. 1207/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1207/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 18-09-2013 în dosarul nr. 7599/99/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1207/2013
Ședința publică de la 18 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. C. M.
Judecător C. B.
Judecător G. P.
Grefier E. G.
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursul declarat de
recurentul P. V. împotriva sentinței civile nr. 1304 din 24.04.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, intimată fiind R. A. de Transport Public Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul și consilier juridic Ariadna P. pentru intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dosarul este la primul termen de judecată;- recurentul a depus la dosar note scrise intitulate „întâmpinare”.
Recurentul se legitimează cu Cartea de identitate . nr._ eliberată la data de 23 03 2006 de SPCLEP Iași, CNP_ și precizează că nu mai are cereri de formulat.
Consilier jr. P. Ariadna depune la dosar delegație de reprezentare pentru intimată.
Instanța acordă cuvântul părților pe excepția nulității recursului pentru nemotivare în termenul legal, în baza art. 306 C., recursul se motivează în termen de 10 zile de la comunicarea sentinței.
Recurentul consideră că a motivat recursul, notele scrise pe care le-a depus la dosar la data de 2 08 2013 și intitulate „întâmpinare” constituie motivarea declarației de recurs ce a fost înregistrată la data de 26 04 2013.
Consilier jr. P. Ariadna, pentru intimată, solicită admiterea excepției de nulitate a recursului.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția nulității recursului pentru nemotivare în termenul legal.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 1304 din data de 24.04.2013 pronunțată de Tribunalul Iași a fost admisă acțiunea formulata de reclamanta R. Autonoma de Transport Public Iași, in contradictoriu cu paratul P. V. cu domiciliul in Iași.
A fost obligat paratul sa achite reclamantei suma de 1524 lei reprezentând prejudiciu produs reclamantei precum si dobânda legală la această sumă, practicata de BNR la data plătii efective.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că prin acțiunea formulată reclamanta R. Autonoma de Transport Public Iași a solicitat in contradictoriu cu paratul P. V. obligarea la plata sumei de 1524 lei reprezentând pagube produse la autobuzul nr.8470 suma ce se va indexa cu dobânda legala la data de 01.09.2011 pana la data plătii efective.
In motivare reclamanta a arătat ca paratul este salariatul unității conform contractului individual de munca nr.2145/2006 iar in aceasta calitate a adus un prejudiciu din vina si in legătura cu munca sa in valoare de 1524 lei.
Reclamanta a invocat dispozițiile art. 270 din Codul muncii.
Pârâtul prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii formulate de RATP ca fiind neîntemeiata si abuziva.
In motivarea acestei poziții procesuale paratul arata ca in ziua de 1.06.2011 a fost repartizat sa-l schimbe pe conducătorul auto M. C. care lucra in schimbul 1 pe autobuzul nr.8470, autobus pe care nu a mai lucrat niciodată.
A precizat pârâtul ca pe parcursul a doua zile, pe acest autobuz, au lucrat trei conducători auto iar el a lucrat efectiv trei ore,astfel că lovitura pe care o avea autobuzul la suportul de perna de aer putea fi făcută de oricare din cei trei conducători auto sau putea fi mai veche dar sa nu fi fost observata pana la acea data cu ocazia spargerii furtunului de aer.
A menționat pârâtul ca, suportul de perna este amplasat sub caroseria autobuzului si nu poate fi văzut decât pe un canal de vizitare,motiv pentru care la întocmirea procesului verbal nu s-a menționat despre avaria constată ulterior, partea de sub caroserie aceasta neputând fi vizionata decât pe un canal care se afla numai in garaj.
La preluarea schimbului se verifica starea tehnica, in ceea ce privește instalația electrica, sistemul de frânare, daca autobuzul are apa si nivel la nivel, daca nu prezintă lovituri la caroserie.
In ceea ce privește partea de sub caroserie aceasta nu poate fi vizionata decât pe un canal care se afla numai in garaj.
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța a reținut că pârâtul Porcovanu V. este salariatul reclamantei R. A. de Transport Public Iași, fiind angajat pe postul de șofer autobuz, conform contractului individual de muncă nr.2145/2006 modificat prin actul adițional nr. 7/2011.
Prin acțiunea introductivă, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 1524 lei reprezentând pagube produse la autobuzul nr.8470.
Potrivit disp. art. 254 alin. 1 Codul muncii (fostul art. 270), salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. Astfel, pentru a exista răspundere patrimonială, este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele condiții: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui care a produs paguba; fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; vinovăția (culpa) salariatului. Numai întrunirea cumulativă a acestor condiții poate atrage răspunderea patrimonială, lipsa uneia dintre condițiile enumerate înlăturând răspunderea.
Conform disp. art. 272 Codul Muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat a depune dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Debitul este menționat în devizul de coliziune înregistrat sub nr._/17.08.2011
Cât privește prejudiciul produs patrimoniului angajatorului, acesta este de esența răspunderii patrimoniale, iar evaluarea pagubei și întinderea prejudiciului, trebuie să se stabilească pe baza unor date economice concrete. De asemenea, prejudiciul trebuie să fie real și cert. În ceea ce privește caracterul de certitudine a prejudiciului, acesta implică determinarea întinderii lui prin evaluarea precisă într-o sumă de bani. De asemenea, pentru a putea vorbi despre existența unui prejudiciu, acesta trebuie să se reflecte în patrimoniul societății cu certitudine, iar dovada certitudinii acestuia să se materializeze într-o sumă de bani. În speță, reclamanta a făcut dovada prejudiciului efectiv suferit ca urmare a faptei pârâtului.
Pe cale de consecință, reținând că în speță s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor necesare pentru atragerea răspunderii patrimoniale a salariatului, instanța a reținut că este întemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata sumei de 1524 lei cu titlu de despăgubiri.
Ca atare instanța reținut că este întemeiată în parte acțiunea formulată de reclamanta R. A. de Transport Public Iași în contradictoriu cu pârâtul P. V., și a admis-o obligând pârâtul la plata sumei de 1524 lei reprezentând pagube produse la autobuzul nr.8470.
Prin întârzierea plății unui debit se ajunge ca la data achitării, suma inițială să nu aibă aceeași putere de cumpărare ca cea de la data scadenței, iar acest fapt face ca, în speța de față creditorul să fie păgubit prin neexecutarea exactă a obligației.
Potrivit art. 1516 din Codul civil „creditorul are dreptul la îndeplinirea integrala, exactă si la timp a obligației a obligației” iar în caz contrar are dreptul la dezdăunare, respectiv la dobânda legala la aceasta suma practicata de BNR la data plătii care constituie echivalentul lipsei de folosință a creanței respective.
Pentru considerentele expuse, tribunalul a admis acțiunea formulată de reclamantă R. A. de Transport Public Iași în contradictoriu cu pârâtul P. V..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul P. V. fără ca prin acea cerere de recurs să indice care sunt nemulțumirile față de sentința recurată.
Curtea constată că deși într-adevăr potrivit dispozițiilor art.304 indice1 recursul declarat împotriva unei hotărâri ce nu este susceptibilă de apel nu este limitat la motivele de casare enunțate de dispozițiile art. 304 pct.1-9,instanța putând să-l examineze sub toate aspectele, Curtea constată că în fapt recurentul nu aduce nicio critică sentinței recurate.
Or în atare situație instanța de control judiciar nu are ce verifica,recurentul
neaducând nici un fel de critici față de sentința recurată.
În consecință, reținând că motivele invocare de recurent nu fac nici un fel de referire le sentința recurată, Curtea ,în temeiul dispozițiilor art.306 alin 1 -2 instanța de control judiciar va consta nulitatea recursului astfel declarat.
Curtea constată astfel că recurentul nu s-a conformat nici dispozițiilor art.306 alin.1 cod proc. civ. în sensul că nu a procedat la motivarea recursului în termenul de 15 zile prevăzut de legea și nici dispozițiile art.303 cod proc. civ. ,care prevăd că „ recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.”instanța a invocat din oficiu excepția nulității recursului astfel declarat
Potrivit dispozițiilor art. 302^1 „Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni:
a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar. Daca recurentul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul*);
b) indicarea hotararii care se ataca;
c) motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
d) semnatura.
Dispozițiile suscitate se complinesc cu cele ale art. 303cod proc. civ., care prevăd la alin. 1) că „(1) Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs; (2) Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar daca recursul s-a făcut mai înainte.”
Cum însă recurentul nu s-a conformat dispozițiilor legale sus invocate Curtea urmează a face aplicarea dispozițiilor art.306 alin.1 cod proc. civ. și să constate nulitatea recursului astfel declarat .
În consecință, Curtea urmează că în temeiul dispozițiilor suscitate să constate că recursul este nul, menținând ca legală și temeinică sentința primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de pârâtul P. V. împotriva sentinței civile nr. 1304 din 24.04.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 Septembrie 2013.
Președinte, N. C. M. | Judecător, C. B. | Judecător, G. P. |
Grefier, E. G. |
Red./Tehnored./P.G.
2 ex./03.10.2013
Tribunalul Iași - S. M.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1126/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
