Recalculare pensie. Decizia nr. 85/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 85/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 260/83/2013
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
Secția I civilă |
Număr operator de date cu caracter personal 3159 |
Dosar nr._ |
DECIZIA CIVILĂ NR. 85/2014
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2014
Președinte: | F. T. | - judecător |
V. P. | - judecător | |
D. M. | - judecător | |
A. L. | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de recurenta – pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII SATU M., cu sediul în Satu M., .. 4-6, jud. Satu M., în nume propriu și în reprezentarea CASEI NAȚIONALE DE PENSII PUBLICE - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, cu sediul în București, ., în contradictoriu cu intimatul - reclamant S. V. dom. în Satu M., Al. Prahovei, nr. 20, ., . M., împotriva sentinței civile nr. 712/LMA din 18 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Satu – M. în dosar nr. unic, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentantul intimatului – reclamant, S. V. avocat H. I. M., din Baroul Satu - M., în baza împuternicirii avocațiale eliberată de Uniunea Națională a Barourilor din România – Cabinet avocat, lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, precum și faptul că la dosar au fost înregistrate prin serviciul registratură la data de 13 ianuarie 2014 concluziile scrise formulate reclamant, după care:
Instanța, în baza art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, procedând la verificarea competenței sale, constată că este competentă general, material și teritorial să judece litigiul de față, în temeiul art. 299 alin. 1 Cod procedură civilă.
Întrebați fiind, reprezentantul intimatului - reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, sens în care solicită cuvântul asupra recursului de față.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată că dosarul este în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentului recurs.
Reprezentantul intimatului – reclamant solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 600 lei.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 712/LMA din 18 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Satu M. s-a respins excepția tardivității invocată de C. JUDEȚEANĂ DE PENSII SATU M..
S-a admis contestația formulată de reclamantul S. V., în contradictoriu cu pârâtele: C. JUDEȚEANĂ DE PENSII SATU M. și C. NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE – COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII și în consecință:
S-a anulat hotărârea nr. 4515/15.04.2013 emisă de C. Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale – Comisia Centrală de Contestații, precum și decizia nr. 5964/06.04.2012 emisă de C. Județeană de Pensii Satu M..
A fost obligată pârâta C. JUDEȚEANA DE PENSII SATU M. să emită o nouă decizie de pensionare și să procedeze la recalcularea pensiei reclamantului începând cu data de 01.04.2012, prin adiționarea la baza de calcul a veniturilor prevăzute în adeverința și anexa nr. 91/15.02.2012.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția tardivității invocată de pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII SATU M., instanța urmează să o respingă, pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 956/13.11.2012 a Curții Constituționale, textul art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost socotit constituțional în măsura în care se interpretează că nesoluționarea contestațiilor și necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestații, respectiv ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații nu împiedică accesul la justiție.
La data emiterii hotărârii Comisiei Centrale de Contestații(mult după expirarea termenului legal de 45 de zile), reclamantul se afla deja, într-o procedură judiciară prin care a contestat decizia 5964/06.04.2012 emisă de CJP Satu M. și, implicit refuzul acesteia de a valorifica veniturile suplimentare, atestate prin adeverința nr. 91/15.02.2012.
Așadar, dreptul reclamantului de a contesta decizia Casei Județene de Pensii Satu M.(și, implicit refuzul acesteia de a valorifica veniturile realizate în acord global) s-a născut anterior emiterii hotărârii Comisiei Centrale de Contestații nr. 4515/15.04.2013.
Faptul că, reclamantul a înțeles să conteste și această hotărâre, la primul termen de judecată după comunicare, însă cu depășirea termenului de 30 de zile, nu poate avea însă, efecte asupra procedurii judiciare demarate în mod legal.
Pentru aceste considerente, instanța a respins excepția tardivității invocată de pârâtă.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că, reclamantul solicită recalcularea pensiei prin luarea în considerare a adeverinței nr. 91/15.02.2012 eliberată de S.C. Sigma Proiect S.A. Satu M. care atestă realizarea unor venituri suplimentare și care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Prin decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, Înalta Curte a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, concluzionând că „neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000”. Astfel, „formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse în salariul brut si, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii”.
Art. 330(4) din codul de procedură civilă prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanță.
Raportat la susținerile pârâtei privind incidența exclusivă a Legii nr. 263/2010 asupra situației juridice deduse judecății, tribunalul a înțeles să opereze o distincție între normele procesuale și cele de drept substanțial.
Situația juridică de față – îndreptățirea reclamantului de a beneficia de includerea veniturilor suplimentare la calcularea pensiei – se supune incidenței normei de drept substanțial în vigoare la data la care s-a născut dreptul la pensie, respectiv dispozițiilor Legii nr. 19/2000.
Chiar dacă, cererea de recalculare a pensiei a fost depusă sub imperiul Legii nr. 263/2010, drepturile solicitate sunt adiacente pensiei stabilite inițial. Astfel, normele juridice cuprinse în Legea nr. 263/2010, în ceea ce privește situația juridică dedusă judecății, au aplicabilitate, doar asupra procedurilor, modalităților, sau mijloacelor prin care se aplică normele dreptului substanțial, iar decizia nr. 19/2011 a ICCJ revine, pe deplin, aplicabilă.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a admis cererea reclamantului, a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionare și să procedeze la recalcularea pensiei reclamantului începând cu data de 01.04.2012, prin adiționarea la baza de calcul a veniturilor prevăzute în adeverința și anexa nr. 91/15.02.2012, cu plata diferențelor bănești rezultate în urma recalculării pensiei. Pensia a dispus a fi recalculată începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare în conformitate cu dispozițiile art. 107 punctul (3) și (5) din Legea nr. 263/2010 conform căreia „pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia…(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) și (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea”.
Asistenții judiciari, participând la deliberare cu vot consultativ, au exprimat aceeași opinie profesională în cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, recurenta C. Județeană de Pensii Satu - M., în nume propriu și în reprezentarea Casei Naționale de Pensii Publice solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii contestației ca neîntemeiată.
În dezvoltarea motivelor de recurs critică hotărârea pentru nelegalitate și netemeinice, arătând că în mod greșit instanța de fond a respins excepția de tardivitate pe care a invocat-o față de data înregistrării contestației împotriva hotărârii nr. 4515/15.04.2013 pronunțată de către Comisia Centrală de contestații – 12.06.2013, la Tribunalul Satu - M., raportat la data comunicării acestei hotărâri – 25.04.2013, respingerea excepției nefiind motivată în drept.
Menționează în acest sens că la data de 12.06.2013, reclamantul a înregistrat precizarea de acțiune prin care a solicitat anularea hotărârii nr. 4515/15.04.2013 însă conform dovezii de primire depuse la dosarul cauzei aceasta a fost comunicată cu reclamantul la data de 25.04.2013, astfel că hotărârea a devenit definitivă prin necontestare.
Pe fondul cauzei, arată că veniturile suplimentare menționate în adeverința nr. 91/15.02.2012, ce se doresc a fi valorificate la stabilirea pensiei se referă la venituri în acord global și prime și nu constituie sporuri cu caracter permanent conform prevederilor din anexa 15 la Normele de Aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 aprobate prin HG. 257/2011, nefăcând parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1.04.2001.
Astfel, consideră că hotărârea nr. 4515/15.04.2013, pronunțată de Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice este temeinică și legală, decizia nr. 19/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nefiind aplicabilă în speța dedusă judecății.
Intimatul S. V. a depus la dosar concluzii scrise solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța o apreciază ca legală și temeinică urmând a respinge recursul ca nefondat având în vedere următoarele:
Criticile recurentei cu referire la excepția tardivității contestației formulate împotriva hotărârii nr. 4515/15.04.2013, emisă de Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice sunt apreciate ca nefondate, în mod corect instanța de fond respingând această excepție în condițiile în care hotărârea Comisiei Centrale de Contestații a fost emisă la data de 15.04.2013, mult peste termenul legal de soluționare, dată la care reclamantul promovase în instanță contestația vizând refuzul intimatei privind valorificarea veniturilor obținute în acord, respectiv decizia nr. 5964/2012 a Casei Județene de Pensii Satu - M.. Astfel, hotărârea Comisiei Centrale de Contestații emisă în soluționarea contestației formulate pe cale administrativă împotriva deciziei nr. 5964/2012 a fost depusă la dosar pe parcursul derulării procesului, reclamantul precizându-și contestația împotriva acestei hotărâri la primul termen după depunerea acesteia, neputându-se reține așadar tardivitatea contestației formulate împotriva acestei hotărâri, corect reținând instanța de fond în acest sens că acest fapt al contestării hotărârii, la primul termen de judecată după comunicare nu poate avea efecte asupra procedurii judiciare demarate în mod legal.
Cât privește fondul cauzei, criticile recurentei sunt de asemenea apreciate ca nefondate.
Astfel, din adeverința nr. 91/15.02.2012 emisă de . – M., se reține că reclamantul a fost angajat al acestei societăți, iar în perioada septembrie 1977 – februarie 1991, a realizat venituri suplimentare - în acord global, prime etc. -, care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform Decretului 389/1972 și Legea 57/1974, plătindu-se contribuțiile de asigurări sociale raportat la acestea. Deoarece drepturile la pensie ale contestatorului s-au stabilit în baza Legii nr.19/2000, instanța de fond, în mod corect a făcut analiza aplicării dispozițiilor acesteia – a art.2 lit.e, art.78, art.164 alin.1 și 2 și a art.1 și 2 din OUG nr.4/2005, astfel cum au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul soluționării unui recurs în interesul legii.
Articolul 164 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 stabilea că la determinarea punctajelor anuale să se utilizeze salariile brute sau nete de încadrare, iar conform alin. 2, pe lângă acestea să se aibă în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent –alin. 3-.
Într-adevăr, veniturile obținute cu caracter permanent de către contestator pentru că a lucrat în acord global în anii 1977-februarie 1991 nu s-au înscris în carnetul de muncă al acestuia, dar câtă vreme acestea au intrat în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform adeverinței eliberate de fostul angajator, se impun a fi avute în vedere la determinarea punctajului anual, corect instanța de fond concluzionând în acest sens. Mai mult, potrivit art. 2 lit. e și art. 78 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data stabilirii drepturilor de pensie, unul din principiile pe baza cărora funcționează sistemul public de pensii este cel al contributivității, punctajul asiguratului calculându-se la nivelul veniturilor brute realizate și pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale
Este adevărat faptul că prin punctul VI al anexei nr. 1 la OUG nr. 4/2005 s-a menționat că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1.04. 2001, formele de retribuire în acord global, aceasta fiind de altfel și practica acestei Curții până la comunicatul Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea unor recursuri în interesul legii din 17 .10. 2011, deoarece anterior prin Decizia civilă nr. 30/2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins un recurs în interesul legii, promovat pentru unificarea practicii judiciare în materie, în considerente arătându-se că dispozițiile legale sunt clare și nu necesită interpretări.
Ulterior însă, practica instanțelor a continuat a fi neunitară raportat la soluționarea unor litigii cu obiect similar, astfel că, prin Decizia nr.19/17. 10. 2011, în baza art. 329 Cod procedură civilă, Inalta Curte de Casație și Justiție a dispus admiterea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e, art. 78 și art. 164 alin 1 și 2 din Legea nr. 19/_ privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din OUG nr. 4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, formele de retribuire în acord global prevăzute de Legea nr. 57/1974, art. 12 alin 1 lit. a, privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Raportat la această decizie, orice discuții apar ca neavenite și în consecință, întrucât prin adeverința emisă de fostul angajator s-a făcut dovada faptului că veniturile suplimentare obținute de contestator pentru munca în acord global, în perioada septembrie 1971-februarie 1991 au fost incluse în salariul brut lunar, sens în care s-au achitat și contribuțiile de asigurări sociale, se impunea luarea acestora în considerare la recalcularea pensiei.
Față de cele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta C. Județeană de Pensii Satu – M., în nume propriu și în reprezentarea Casei Naționale de Pensii Publice, sentința recurată urmând a fi menținută în totalitate ca legală și temeinică.
Întrucât recurenta este în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligată aceasta să-i plătească intimatului cheltuieli de judecată în recurs, în cuantum de 600 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta – pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII SATU M., cu sediul în Satu M., .. 4-6, jud. Satu M., în nume propriu și în reprezentarea CASEI NAȚIONALE DE PENSII PUBLICE - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, cu sediul în București, ., în contradictoriu cu intimatul - reclamant S. V. dom. în Satu M., Al. Prahovei, nr. 20, ., . M., împotriva sentinței civile nr. 712/LMA din 18 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Satu – M., pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate S. V. suma de 600 lei cheltuieli de judecată.
I R E V O C A B I L Ă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
F. T. V. P. D. M. A. L.
Judecător fond: G. D. S.
redactat: judecător: F. T.
tehnoredactat: A. L.
2 exemplare/24 ianuarie 2014
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 345/2014. Curtea de Apel... | Recalculare pensie. Decizia nr. 574/2014. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
