Acţiune în constatare. Sentința nr. 98/2015. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 98/2015 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 3757/113/2013
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Sentința civilă nr. 98/2015
Ședința publică de la 13 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Asistenți Judiciari L. C.
Asistenți Judiciari E. M. P.
Grefier I. N.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în constatare formulată de reclamantul Ș. C. G. domiciliat în B., ..3, ., . împotriva pârâtei . cu sediul în B., ., nr. 30, județul B..
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din 6.02.2015 și s-au consemnat în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța a amânat pronunțarea la data de 13.02.2015.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la această instanță, sub nr._ /06.12.2013, reclamantul Ș. C.-G. a chemat în judecată pe pârâta .. B. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate dreptul de încadrare ca urmare a desfășurării activității în funcția de asistent-farmacie în cadrul pârâtei, pe durată nedeterminată, începând cu data de 29.05.2007, până la data de 13.09.2013, data încetării raporturilor de muncă prin desființarea postului.
Totodată se solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantul a fost salariatul pârâtei .. B. din data de 29.05.2007, până la data de 13.09.2012, când au încetat raporturile de muncă prin desființarea postului de asistent farmacie pe care îl ocupa.
Arată că în această perioadă a desfășurat activitate de asistent farmacie, însă nu a semnat un contract de muncă, deși a primit salariul lunar, dar în plic fără a semna vreun stat de plată.
La încetarea raporturilor de muncă în data de 13.09.2012 reclamantul arată că s-a prezentat la Agenția de Șomaj unde a aflat că de fapt a fost angajat abia din data de 01.09.2008, iar angajatorul nu a achitat contribuțiile aferente decât din data de 01.09.2008, iar perioada 29.05._08 apare ca fiind nelucrată.
Se arată că și în modulul Revisal în care se consemnează activitatea salariatului începând cu data de 01.01.2011, se constată data angajării ca fiind 01.10.2008, iar data încetării 13.09.2012.
Se arată că angajatorul greșește și consemnează încadrarea începând cu data de 01.10.2008, deși în carnetul de muncă scrie data de 01.09.2008, iar în adeverința nr.103/16.06.2010, atestă că a fost încadrat în perioada 01.09._08.
Reclamantul arată că această situație nu corespunde adevărului deoarece prin adeverința nr.68/28.08.2007 se atestă calitatea de salariat pentru a o prezenta medicului de familie, iar prin adeverința nr.103/16.10.2010, se atestă cuantumul veniturilor în baza unui contract de muncă în perioada 01.08._08, perioada care nu este înscrisă în carnetul de muncă.
Se arată că angajatorul a încălcat prevederile art.10 și art.39 din c.muncii, în sensul că deși nu a avut contract de muncă, face plata pentru munca prestată, recunoscând prin plata efectuată că a prestat munca în lipsa unui contract de muncă.
În drept, s-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă, ale art. 10 și art.39 c.muncii.
Prin Întâmpinarea depusă la dosar-fila nr.19, pârâta solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Se arată că așa cum atestă extrasul Revisal depus de reclamant, acesta a prestat munca pentru pârâtă în perioada 01.10._12.
Adresele nr.68/28.08.2007 și 103/16.06.2010, nu sunt emise de pârâtă, în sensul că semnătura aplicată sub ștampila societății nu aparține persoanei administratorului societății.
Se arată că explicația este aceea că anterior datei angajării, reclamantul fiind prezent în societate pentru consolidarea cunoștințelor, a avut acces la ștampila societății. Sub acest aspect se arată că la acel moment schema era completă reclamantul nefiind angajatul societății anterior datei de 01.10.2008.
În drept se invocă prevederile art.205 și următ. din c.pr.civ.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamantul a fost salariatul pârâtei .. B. până la data de 13.09.2012, când au încetat raporturile de muncă prin desființarea postului de asistent farmacie pe care îl ocupa.
La încetarea raporturilor de muncă în data de 13.09.2012 reclamantul arată că s-a prezentat la Agenția de Șomaj unde a aflat că de fapt a fost angajat abia din data de 01.09.2008, iar angajatorul nu a achitat contribuțiile aferente decât din data de 01.09.2008, iar perioada 29.05._08 apare ca fiind nelucrată.
Se arată că și în modulul Revisal în care se consemnează activitatea salariatului începând cu data de 01.01.2011, se constată data angajării ca fiind 01.10.2008, iar data încetării 13.09.2012.
Prin prezenta acțiune, reclamantul solicită a se constata dreptul de încadrare ca urmare a desfășurării activității în funcția de asistent-farmacie în cadrul pârâtei, pe durată nedeterminată, începând cu data de 29.05.2007, până la data încetării raporturilor de muncă prin desființarea postului.
Pentru dovedirea raporturilor de muncă reclamantul invocă în dovedire adeverința nr.68/28.08.2007 se atestă calitatea de salariat pentru a o prezenta medicului de familie și adeverința nr.103/16.10.2010, ce atestă cuantumul veniturilor în baza unui contract de muncă în perioada 01.08._08, perioada care nu este înscrisă în carnetul de muncă.
În cauză, față de aceste două adeverințe, s-a procedat la verificarea de scripte, fiind contestate semnăturile de către pârâtă. În urma verificării de scripte s-a dispus efectuarea unei expertize grafoscopice cu privire la semnătura administratorului societății pârâte. În concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză-fila nr.149 din dosar, se arată că semnăturile de la poziția „Administrator” de pe adeverințele nr.68/28.08.2007 și nr.103/16.10.2010 emise de societatea pârâtă nu au fost executate de administratorul R. I..
Instanța reține că în cauză, reclamantul invocă aceste două adeverințe pentru a dovedi că a avut calitatea de salariat al pârâtei, începând cu data de 29.05.2007și că angajatorul nu a fost de bună credință încălcând prevederile art.10 și art.39 din c.muncii.
Instanța reține că prin adeverința nr.68/28.08.2007 se atestă calitatea de salariat pentru a o prezenta medicului de familie, iar prin adeverința nr.103/16.10.2010, se atestă cuantumul veniturilor în baza unui contract de muncă în perioada 01.08._08. Cu privire la aceste două înscrisuri, instanța apreciază că raportul de expertiză grafoscopică efectuat în cauză a stabilit în mod cert că acestea nu au fost semnate de administratorul societății, astfel că nu vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei .
Totodată, se reține că la dosarul cauzei s-a depus copia contractului individul de muncă înregistrat sub nr._/10.10.2008, din care rezultă că reclamantul are calitatea de angajat al pârâtei începând cu data de 01.09.2008. Se reține că acest contract de muncă este semnat de reclamant, fiindu-i înmânat un exemplar la data de 22.10.2008. Prin urmare în cauză se face dovada calității de angajat al reclamantului, fapt confirmat prin semnătura acestuia, începând cu data de 01.09.2008.
În cauză nu s-a făcut dovada că anterior datei cuprinse în contractul individual de muncă semnat de reclamant, acesta ar fi desfășurat activitate ca angajat în funcția de asistent farmacie în cadrul pârâtei.
În ceea ce privește aspectul invocat de reclamant în sensul că angajatorul nu a fost de bună credință încălcând prevederile art.10 și art.39 din c.muncii, nu pot fi primite, în cauză neexistând dovezi în acest sens.
Calitatea de salariat se dovedește cu contractul individual de muncă, acesta încheindu-se în formă scrisă potrivit art.16 din c.muncii în baza consimțământului părților.
Prin urmare, singura probă administrată în cauză ce atestă în mod cert calitatea de angajat al pârâtei este contractul individual de muncă, iar potrivit acestuia, reclamantul a început activitatea în cadrul pârâtei la data de 01.09.2008.
Pentru considerentele mai sus reținute. Tribunalul apreciază ca nefondată acțiunea reclamantului, astfel că urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul Ș. C. G. domiciliat în B., ..3, ., . împotriva pârâtei . cu sediul în B., ., nr. 30, județul B..
Obligă reclamantul la plata sumei de 1.900 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (onorarii avocat și expertiza), către pârâtă.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Tribunalul B..
Pronunțată în ședință publică azi 13.02.2015.
Președinte, Cu vot consultativ
R. V. asistenți judiciari, Grefier,
C. L. P. E. M. N. I.
Tehnored. V.R. / 4 ex/24.03.2015
| ← Pretentii. Sentința nr. 266/2015. Tribunalul BRĂILA | Anulare act. Sentința nr. 281/2015. Tribunalul BRĂILA → |
|---|
