Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 35/2015. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 35/2015 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 35/2015
Codul operatorului de date personale: 4481
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. – SECȚIA I CIVILĂ
Sentința civilă nr. 35
Ședința publică din 23.01.2015
PREȘEDINTE: L. M.
Asistenți judiciari: D. B., C. Z.
Grefier: A. E. G.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile, în materia litigiilor de muncă, formulată de reclamantul I. F., domiciliat în oraș Însurăței, ., . . cu pârâta ., cu sediul în București, ., ., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat „ N. F.” cu sediul în ..4, ., București, având ca obiect anulare decizie de concediere.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din 15.01.2015 și s-au consemnat în încheierea de ședință din acea dată, când instanța în temeiul dispozițiilor art.396 C.p.civ. a amânat pronunțarea succesiv la data de 22.01.2015 și 23.01.2015.
.
TRIBUNALUL
Asupra procesului de față:
Prin acțiunea, înregistrată la această instanță sub nr_ /23.10.2013, astfel cum a fost precizată ulterior (fila 79), reclamantul I. F. cheamă în judecată pe pârâta . București pentru a fi obligată să-i plătească următoarele drepturi salariale aferente perioadelor: 27.06._12 și 01.11._13: c/val orelor suplimentare, indemnizație pentru concediu de odihnă neefectuat, sporul pentru orele de noapte lucrate, precum și cheltuieli de judecată ocazionate de proces.
În motivarea acțiunii, reclamantul susține că a fost angajat la societatea pârâtă în baza contractului individual de muncă pe durată nedeterminată ca paznic, dar presta muncă de electromecanic.
Întrucât a insistat să i se înmâneze fișa postului, societatea a încetat raporturile de muncă cu el pentru a fi reangajat după o lună de zile. De această dată, a prestat muncă până la data de 31 mai 2013, când i s-a desfăcut din nou contractul de muncă.
Inițial reclamantul a înțeles să conteste cele două decizii de concediere și să i se plătească drepturile salariale aferente perioadelor lucrate reprezentând: ore suplimentare lucrate peste durata normală a timpului de lucru necompensate cu timp liber și neplătite de angajator, activitatea prestată în zilele de sărbători legale, sâmbăta și duminica, pe timpul nopții, precum și indemnizația pentru concediu de odihnă neefectuat (filele 121-123, 128 și 130).
Ulterior, reclamantul a precizat că insistă doar în judecarea acțiunii cu privire la plata orelor suplimentare, inclusiv pentru timpul lucrat pe timp de noapte și plata concediului de odihnă, drepturi aferente intervalelor de timp cuprinse între: 27.06._12 și 01.11._13 (filele 130 și 158).
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus înscrisuri, a cerut administrare probe testimoniale, interogatoriu și cu expertiza contabilă.
Pârâta . București, prin întâmpinare, a cerut respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că a plătit fostului său angajat toate drepturile salariale care i s-au cuvenit.
În cauză s-au administrat probe cu acte, martori și expertiză contabilă.
Examinând acțiunea pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține cele ce vor fi arătate în continuare.
Reclamantul I. F. a fost angajat în baza contractului individual de muncă nr 2565/26.06.2012 (fila 44) la societatea pârâtă în calitate de paznic, pe durată nedeterminată, cu un salariu lunar de 700 lei brut, o durată a timpului de lucru de 8 ore/zi și 40 ore/săptămână și o durată a concediului de odihnă anual de 21 zile lucrătoare.
Prin decizia nr 545/01.10.2012, angajatorul a dispus concedierea reclamantului începând cu data de 1 octombrie 2012 în temeiul art 65 alin 1 Codul Muncii (fila 46).
Prin contractul individual de muncă nr 2820/31.10.2012 (fila 48), reclamantul a fost angajat din nou la societatea pârâtă în aceeași calitate cu aceleași clauze contractuale, cu excepția duratei în sensul că a fost reangajat pe durată determinată de două luni, începând cu 1 noiembrie 2012. Ulterior, s-au emis 4 acte adiționale la contractul individual de muncă prin care s-a dispus prelungirea contractului de muncă timp de câte o lună (filele 50-53), până la data de 31 mai 2013, când prin decizia nr 255/31.05.2013 (fila 54) angajatorul a dispus încetarea contractului de muncă în temeiul art 56 alin 1 lit i Codul Muncii.
Pe durata celei de a doua perioade, salariul reclamantului a fost majorat la 750 lei brut lunar, începând cu data de 01.02.2013, în baza HG 23/2013 (fila 22).
Din declarațiile martorilor (C. I. și I. M. filele 258-259), rezultă că programul de lucru al reclamantului era în fiecare zi de luni până vineri de la ora 16 până a doua zi dimineața, alternativ o zi și o zi cu martorul C. I., sâmbăta și duminica și sărbătorile legale tot alternativ cu C. I., în ture de 24/24. Martorii au mai declarat că reclamantul presta muncă de paznic la ANIF și la fiecare schimb se întocmea proces-verbal de predare primire a postului.
Potrivit apărărilor pârâtei (fila 172-173), procesele verbale de predare primire nu au fost păstrate și prin urmare nu s-au prezentat în instanță ele servind doar la eventualele verificări, pe care poliția le efectua la posturile de pază.
Expertiza contabilă efectuată de expertul contabil I. T. (filele 308 și următoarele) pe baza probelor de la dosar, înscrisuri și martori, a constatat că activitatea prestată de reclamant a fost cea de paznic, a prestat muncă în perioadele reținute mai sus, durata muncii a depășit frecvent timpul normal de muncă și s-a desfășurat indiferent că a fost zi lucrătoare, repaos săptămânal sau sărbătoare legală.
Comparând evidențele angajatorului (prezentate în dosar) cu privire la orele suplimentare și orele de noapte plătite reclamantului cu probele administrate în cauză cu privire la acest aspect, expertul a constatat că societatea pârâtă nu i-a plătit reclamantului în total 1050 ore lucrate peste durata normală a timpului de lucru, pentru care nu a beneficiat de timp liber corespunzător și nici de plata c/val lor, precum și 1246 ore de noapte, pentru care a primit sporul legal.
Potrivit raportului de expertiză, din concediul de odihnă cuvenit reclamantului, corespunzător timpului efectiv lucrat și prevederilor contractelor individuale de muncă, I. F. nu a efectuat 5 zile de concediu în 2012 și 12 zile în 2013.
Prin raportul de expertiză, expertul a evaluat (sumă brută) c/val orelor suplimentare a orelor de muncă prestate pe timp de noapte și indemnizația pentru zilele de concediu de odihnă neefectuat.
Raportul de expertiză nu a fost contestat de nici una din părți
În drept, tribunalul reține că în temeiul art 121 Codul muncii, munca suplimentară se prestează la solicitarea angajatorului, iar în temeiul art 122 și 123 Codul Muncii „Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.”
„(1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.”
În temeiul art 146 alin 4 Codul muncii „Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca”.
Cu privire la faptul că în cauză nu s-a făcut dovada solicitării exprese a pârâtei pentru prestarea muncii de către reclamant peste durata normală a timpului de muncă, tribunalul apreciază că pârâta, nu numai că și-a dat tacit acest acord, dar a și solicitat prestarea orelor suplimentare prin programul de lucru stabilit.
În consecință, tribunalul constată că în prezentul litigiu este îndeplinită condiția impusă de art 121 Codul muncii pentru ca reclamantul să încaseze c/val orelor suplimentare.
Potrivit art 126 Codul muncii Salariatii care prestează activitate pe timpul nopții au dreptul la un program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
Având în vedere situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că reclamantul a prestat ore suplimentare și muncă pe timp de noapte, în condițiile reținute de raportul de expertiză și relatate de martorii audiați, astfel că urmează să oblige pe pârâtă să plătească reclamantului c/val a 1050 ore suplimentare, a 1246 ore lucrate pe timp de noapte și indemnizația pentru concediu de odihnă neefectuat, conform celor stabilite prin expertiza contabilă.
Cu privire la cheltuielile de judecată, tribunalul constată că reclamantul a efectuat următoarele cheltuieli, pentru care a depus acte doveditoare: 50 lei pentru mediere, 25 lei pentru copii de pe înscrisuri în vederea comunicării părții adverse, 372 lei onorariu avocat, 1500 lei onorariu expertiză și cheltuieli de transport de la domiciliu (localitatea Însurăței) la instanță pentru reclamant și martori – 300 lei, în total 2247 lei.
În temeiul art. 453 cpc, ca parte căzută în pretenții, pârâta va fi obligată să plătească reclamantului suma de mai sus.
Întrucât reclamantul a beneficiat și de ajutor public judiciar sub forma asistenței din partea unui avocat, în temeiul art 19 din OUG 51/2008, pârăta urmează să plătească Ministerului Justiției suma de 150 lei.
Aceeași opinie a fost exprimată și de asistenții judiciari care au făcut parte din completul de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul I. F., CNP_, domiciliat în oraș Însurăței, ., . . cu pârâta ., cu sediul în București, ., ., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat „ N. F.” cu sediul în ..4, ., București.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantului următoarele drepturi salariale aferente perioadei 27.06._12 și 01.11._13: contravaloarea a 1050 ore suplimentare (8057 lei brut), contravaloarea a 1246 ore de noapte (1344 lei brut), indemnizația pentru 17 zile concediu de odihnă neefectuat.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 2247, lei cu titlu de cheltuieli de judecată iar către Ministerul Justiției suma de 150 lei,reprezentând ajutor public judiciar sub forma onorariului de avocat.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune la Tribunalul B..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 Ianuarie 2015.
Președinte, Cu vot consultativ Grefier,
L. M. Asistenți judiciari, A. E. G.
D. B. C. Z. |
Red. M.L
Dact. S.G
4 exp/25.02.2015
| ← Pretentii. Sentința nr. 259/2015. Tribunalul BRĂILA |
|---|
