Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 1386/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1386/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 02-06-2014 în dosarul nr. 8095/118/2013
Dosar nr._
TRIBUNALUL CONSTANTA
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 2 iunie 2014
Sentința civilă nr. 1386
Președinte: F. M. I.
Asistenți judiciari: G. C.
R. A. G.
Grefier: M. Ș.
Pe rol soluționarea acțiunii civile – litigiu de muncă formulată de reclamantul P. M. M. domiciliat în C., . nr.53C, ., ., în contradictoriu cu pârâta S.C. G&G România SRL cu sediul în C., . nr.3, județ C., având ca obiect contestație decizie concediere.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 26 mai 2014, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand instanta având nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea la data de 2 iuniee 2014, cand in aceeasi compunere a hotarat urmatoarele:
TRIBUNALUL
Prin cererea de chemare în judecata înregistrata pe rolul Tribunalului Constanta la data de 09.09.2013 sub număr de dosar_ reclamantul P. M. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta . SRL anularea deciziei nr.273/05.08.2013 de desfacere a contractului individual de muncă.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat ca a fost salariatul pârâtei, la punctul de lucru din Constanta, având funcția de director punct lucru cu atribuții de gestiune, conform contractului de munca nr._/11.07.2006 pe perioada nedeterminata până în data de 05.08.2013 când a fost emisa decizia 273 de desfacere a contractului de munca în baza art. 61 lit a Codul muncii. Reclamantul nu se considera vinovat de cele consemnate în motivarea deciziei, susținând ca pentru toate acțiunile sale și ale subordonaților si-a asumat răspunderea, de cele mai multe ori financiara, astfel încât compania sa nu sufere.
În susținerea cererii, au fost depuse decizia de sancționare disciplinară nr.273/2013 și actul de identitate.
Pârâta depune întâmpinare (filele 13-16), prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiata și nefondată a acțiunii, arătând ca reclamantul a fost concediat în urma cercetării disciplinare din data de 05.08.2013 care a stabilit ca reclamantul de face vinovat de săvârșirea următoarelor fapte: în 16.04.2013 a achiziționat in numele S.C. G&G ROMÂNIA, in calitate de cumpărător, de la S.C. FIVE HOLDING S.R.L. (materiale de construcții si amenajări interioare) conform factura CT/_/16.04.2013 - 2.480,80 lei. Din declarațiile angajaților Five Holding, marfa a fost comandata de P. M., iar conform declaratiei lui F. T., faianța si obiectele sanitare ridicate de la Bnk au fost livrate la domiciliul d-lui P. M., (Declarație nr. 241/09.07.2013); a solicitat angajatorilor livrarea la domiciliul personal a 7 saci adeziv placări, 13 saci adeziv gresie, 1 sac ipsos modelaj, 35 saci adeziv polistiren, fara a proceda la facturarea acestora, astfel incat in urma inventarului s-au constatat aceste produse minus in gestiune. Gestionarul nu recunoaște acest minus in gestiune ca fiindu-i imputabil (Declarație nr. 240/09.07.2013); a împrumutat la S.C. INTER TRADE G. S.RL. schela profesional etaj 3 buc, 1,2 ml. schela profesional etaj protecție 1 buc. si schela plan lucru 1 bucata, astfel incat in urma inventarului s-au constatat aceste produse minus in gestiune, gestionarul nu recunoaște acest minus in gestiune ca fiindu-i imputabil (Declarație nr. 240/09.07.2013); a livrat in anul 2012 tigla metalica, unor persoane fizice, in baza unor avize si facturi proforme, iar pentru a acoperi aceste minusuri in gestiune, a facturat aceeași marfa unor societati comerciale, care beneficiau de termen de plata. Ulterior aceste facturi au fost anulate si refacturate parțial pe numele d-lui. P. M., la solicitarea expresa a acestuia, iar 600 mp. de tigla metalica au fost facturați pe VFM SRL (09.03.2013), pentru ca peste o luna sa procedeze personal la anularea facturii, rămânând încărcata gestiunea cu aceasta cantitate, astfel incat gestionarul nu recunoaște acest minus in gestiune ca fiindu-i imputabil; (declarație nr. 240/09.07.2013, declarație nr.241/09.07.2013, sesizarea nr. 236/02.07.2013); s-au efectuat vânzări fără contract, fara instrument garanție, fara a se incasa cval. facturilor de marfa la momentul livrării. Având in vedere ca faptele constatate pe langa faptul ca sunt abateri de la regulamentul intern al societarii, dar sunt cu atat mai mult încălcări ale legislației, având natura penala, S.C. G&G ROMÂNIA S.R.L. a formulat plângere penala ce face obiectul Dosarului nr._/P/2013. Parata prin aceste fapte susține ca s-au încălcat prevederile art. 39 lit.a, b si c din Codul Muncii, ale art. M al. 2 lit. a si b din contractul individual de munca si CAP. IV, art. 12, fit. a, b, c, d h, coroborat cu CAP. V art. 19, 20, CAP. XIII Reguli cu privire la bunurile companiei politica de achiziții de bunuri si servicii, ART. 104, CAP. XIV Politica de creditare a clienților si de predare-primire a gestiunii, CAP. XVII Reguli privind politica de vânzare, din Regulamentul Intern si prevederile fisei postului, încălcarea acestor norme, reprezintă abateri disciplinare potrivit CAP. XIX art. 160 lit. b, c, d, e,f.i, m si 161 lit. b si c din Regulamentul intern. De asemenea salariatul nu este la prima abatere, a mai fost sancționat disciplinar si patrimonial conform deciziilor 408/28.11.2008, 658/20.12.2010, 297/09.08.2012,150/02.04.2013.
În susținerea întâmpinării, au fost depuse înscrisuri (filele 27-99) .
Pentru soluționarea cauzei instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârârtei și proba testimonială cu martorii F. T. și B. Mihaita.
Analizând cererea formulată prin prisma materialului probator existent la dosarul cauzei și a dispozițiilor normative incidente, instanța o apreciază ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:
Între părțile litigante din prezenta cauză au existat raporturi de muncă, potrivit contractului individual de munca înregistrat la ITM Constanta sub nr._/11.07.2006 si in registrul general de evidenta a salariaților sub nr.587/05.07.2006, pe perioada nedeterminata. Astfel, reclamantul a avut funcția de director punct de lucru cu atribuții de gestiune, fiind stabilite punctual atribuții și obligații prin fișa fostului (filele 31-36).
Prin decizia pârâtei nr. 273/5.08.2013 (filele 5-6) s-a dispus în temeiul art.40 lit.e, art.58 și art.61 lit. cb. cu art.248 alin.1 lit.e și art.247 alin.1 din Codul muncii, art.13 lit.e din Regulamentul Intern, desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al reclamantului, angajat al pârâtei ca director punct de lucru cu atribuții de gestiune, reținându-se în sarcina sa faptul că în 16.04.2013 a achiziționat in numele S.C. G&G ROMÂNIA, in calitate de cumpărător, de la S.C. FIVE HOLDING S.R.L. (materiale de construcții si amenajări interioare) conform factura CT/_/16.04.2013 - 2.480,80 lei, a solicitat angajatorilor livrarea la domiciliul personal a 7 saci adeziv placări, 13 saci adeziv gresie, 1 sac ipsos modelaj, 35 saci adeziv polistiren, fara a proceda la facturarea acestora, astfel incat in urma inventarului s-au constatat aceste produse minus in gestiune, a împrumutat la S.C. INTER TRADE G. SRL schela profesional etaj 3 buc, 1,2 ml, schela profesional etaj protecție 1 buc. si schela plan lucru 1 bucata, astfel incat in urma inventarului s-au constatat aceste produse minus in gestiune, a livrat in anul 2012 tigla metalica, unor persoane fizice, in baza unor avize si facturi proforme, iar pentru a acoperi aceste minusuri in gestiune, a facturat aceeași marfa unor societati comerciale, care beneficiau de termen de plata, s-au efectuat vânzări fără contract, fara instrument garanție, fara a se incasa cval. facturilor de marfa la momentul livrării, susținându-se că au fost încălcate prevederile art. 39 lit.a, b si c din Codul Muncii, ale art. M al. 2 lit. a si b din contractul individual de munca si CAP. IV, art. 12, fit. a, b, c, d h, coroborat cu CAP. V art. 19, 20, CAP. XIII Reguli cu privire la bunurile companiei politica de achiziții de bunuri si servicii, ART. 104, CAP. XIV Politica de creditare a clienților si de predare-primire a gestiunii, CAP. XVII Reguli privind politica de vânzare, din Regulamentul Intern si prevederile fisei postului, încălcarea acestor norme, reprezintă abateri disciplinare potrivit CAP. XIX art. 160 lit. b, c, d, e,f.i, m si 161 lit. b si c din Regulamentul intern.
Procedând la analiza legalității actului decizional contestat, raportat la disp. art. 62 alin.2 cb. cu art.252 din Codul muncii, care reglementează conținutul obligatoriu al unei decizii de sancționare, se constata ca decizia nr. 273/5.08.2013 nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege.
Potrivit art. 252 alin.2 din Codul muncii, (1) Sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile. (2)În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii. (3)Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile. (4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
D. fiind caracterul imperativ și de ordine publică al acestor prevederi legale, din interpretarea lor gramaticală, logică și sistematică reiese că, dacă dispoziția de sancționare disciplinară nu întrunește fie și doar una dintre condițiile prevăzute de art.252 din Codul muncii, ea este lovită de nulitate absolută în integralitatea sa.
Mențiunile și precizările pe care în mod obligatoriu trebuie să le conțină decizia de concediere au rolul, în primul rând, de a-l informa concret și complet pe salariat cu privire la faptele, motivele și temeiurile de drept pentru care inceteaza contractul individual de munca, inclusiv cu privire la căile de atac și termenele în care are dreptul să constate temeinicia și legalitatea măsurilor dispuse din voința unilaterală a angajatorului.
Din descrierea faptei trebuie să rezulte în mod concret în ceea ce a constat acțiunea sau inacțiunea săvârșită cu vinovăție de către salariat, inclusiv data comiterii ei, prin care a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul colectiv de muncă aplicabil sau contractul individual de muncă, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici. De asemenea, trebuie să rezulte în mod concret, circumstanțele producerii sale și toate elementele necesare pentru a creiona o imagine suficient detaliată a faptei ilicite pentru ca salariatul, cât și instanța de judecată să poată avea o imagine exactă a faptei imputate. Trimiterea la declarațiile altor angajați ori sesizări, precum situația de față, nu are nicio relevanță față de dispozițiile legale imperative în materie. Descrierea generică a faptei reținută la pct.5 din decizia contestată, respectiv s-au efectuat vânzări fără contract, fără instrumente garanție, fără a se încasa contravaloarea facturilor de marfă la momentul livrării, nu reprezintă o descriere a faptei în sensul legii.
De asemenea instanța reține că menționarea faptei este insuficientă dacă nu este indicată si data comiterii ei. Această dată reprezintă un element esențial pentru individualizarea faptei imputabile celui sancționat, știut fiind că orice faptă a unei persoane se petrece într-un anumit timp și un anumit loc. Indicarea momentului sau intervalului de timp în care s-a comis abaterea este fundamentată pentru a asigura legalitatea deciziei de sancționare. În lipsa individualizării în timp a abaterilor imputate, respectiv în lipsa menționării datei la care au fost săvârșite baterile disciplinare, instanța de judecată nu poate verifica respectarea dispozițiilor legale referitoare la prescripția aplicării sancțiunii disciplinare. Or, în cauză se constată lipsa indicării datei comiterii faptelor reținute la pct.2-5 din decizie.
Mai mult decât atât, în ceea ce privește fapta menționată la pct.4, instanța constată că a intervenit prescripția răspunderii disciplinare, întrucât aceasta se reține că ar fi fost săvârșită în anul 2012, iar potrivit art. 252 alin.1 din Codul muncii, angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă… dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Astfel, întrucât nu respectă condițiile de formă pe care legea le impune prin dispoziții cu caracter de ordine publică, prevăzute tocmai din acest motiv sub sancțiunea nulității absolute, instanța apreciază că decizia nr.273/5.08.2013 este nelegală.
Dincolo de aceste aspecte, raportat la temeinicia deciziei contestate, instanța reține disp. art.247 din Codul muncii potrivit cărora angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară. Abaterea disciplinară este o faptă în legătura cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care a cesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
În cauză, se constată că faptele imputate de către pârâtă se bazează exclusiv pe declarațiile nr.241/9.07.2013 (fila 53) și declarația nr. 240/9.07.0213 (fila 54) aparținând martorilor F. T. și B. M., care audiați nemijlocit de către instanță au arătat că predarea schelei către . SRL s-a realizat în baza unui proces verbal predat pârâtei iar în urma inventarului care a avut loc în iunie 2013 nu s-a constatat nicio lipsă de 600 mp tablă în gestiune (declarație martor B. M. filele 106-107), și că, într-adevăr au fost ridicate materiale de construcții de la . și transportate la domiciliul reclamantului fără însă a fi învederate alte aspecte legate de facturare (declarație martor F. T. filele 108-109).
Indiferent ce practici interne există și se formează în timp, existența unei abateri disciplinare se poate reține numai pentru neîndeplinirea unei atribuții de serviciu care poate fi dovedită, respectiv care să aibă suport în contractul individual sau colectiv de muncă, în regulamentul intern sau în fișa postului.
Or, se constată că decizia contestată face referire la prevederi din regulamentul intern care menționează obligații cu caracter general, fără a se individualiza o dispoziție expresă a cărei încălcare atrage calificarea ca abatere disciplinară gravă, pentru fiecare dintre faptele imputate reclamantului.
În ceea ce privește susținerile pârâtei ca reclamantul nu este la prima abatere, fiind sancționat anterior disciplinar și patrimonial conform deciziilor 408/28.11.2008, 658/20.12.2010, 297/09.08 2012, 150/02.04.2013, instanța constata ca pârâta nu a făcut dovada acestora, nefiind depuse înscrisurile menționate la dosarul cauzei, deși sarcina probei îi revenea conform art.272 din Codul muncii.
Concluzionând, instanța apreciind că decizia de concediere este nelegală și fiind emisă cu o reflectare subiectivă a faptelor imputate, în baza art.80 alin. 1 din Codul muncii, va dispune anularea ei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. M. M., domiciliat în C., . nr.53C, ., ., în contradictoriu cu pârâta G&G ROMÂNIA SRL, cu sediul în C., . nr.3, județ C..
Anulează decizia de sancționare disciplinară nr. 273/5.08.2013 emisă de către pârâtă.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Tribunalul C..
Pronunțată în ședința publică din 2 iunie 2014.
Președinte, Asistenți judiciari,
F. M. I. G. C. Grefier,
R. A. G. M. Ș.
Red.Jud.FMI/2ex/18.06.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
