Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2597/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2597/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 12-10-2015 în dosarul nr. 2597/2015
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 12 octombrie 2015
Sentința civilă nr. 2597
Președinte: F. M. I.
Asistenți judiciari: G. C.
R. A. G.
Grefier: M. Ș.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantele N. A., A. D., B. D. și M. M., cu domiciliul procesual ales la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul G. dinG., ., județ G., în contradictoriu cu pârâții M. P. – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu sediul în București, ., sector 5, P. de pe lângă Curtea de Apel București cu sediul în București, .-3, sector 3, și P. de pe lângă Tribunalul G. cu sediul în G., ., județ G., având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 5 octombrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 12 octombrie 2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului G. sub nr._, reclamanții N. A., A. D., B. D., M. M., F. N. L., G. S. G., P. I., N. A. F., A. M., T. D., D. F., C. F., G. M., C. M., V. L., B. O. și A. G. D. au chemat în judecată pârâții M. P. – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, P. de pe lângă Curtea de Apel București și P. de pe lângă Tribunalul G., pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea pârâților în solidar la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit de creditori prin executarea cu întârziere a obligației de plată stabilită irevocabil în sarcina acestora prin titluri executorii, de la data emiterii acestora și în continuare, pentru viitor, până la achitarea integrală a sumelor pe care le datorează cu titlu de drepturi salariale, conform sentințelor și deciziilor pronunțate, respectiv sentința civilă nr. 194/LM/AS/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul G., rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 410/R/27.01.2010 pronunțată de Curtea de Apel București și deciziei civile nr. 4902/30.06.2009 pronunțată de Curtea de Apel București.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că pârâții au fost obligați în baza hotărârilor judecătorești sus menționate, în solidar să le achite diferite drepturi salariale, obligații pe care aceștia nu și le-au îndeplinit, invocând diferite acte normative care au eșalonat nejustificat plata drepturilor salariale recunoscute în favoarea lor, motiv pentru care au dreptul la dobânda legală reprezentând daune interese moratorii în condițiile în care pârâții au eșalonat plata sumelor de bani la care au fost obligați pe o perioadă foarte mare de timp, cauzându-le astfel un prejudiciu ce nu poate fi acoperit decât prin plata unei dobânzi legale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit în urma executării cu întârziere a obligațiilor.
În susținerea pretențiilor lor, reclamanții invocă și decizia nr. 2 pronunțată de ÎCCJ prin care s-a admis recursul în interesul legii în sensul că în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 cod civil nemodificat, respectiv art. 1531 alin. 1, alin. 2 teza 1 și art. 1535 alin. 1 din Legea nr.287/2009, pot fi acordate daune interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și art. 2 din O.U.G. nr. 71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare.
La data de 11.12.2014 pârâții P. de pe lângă Curtea de Apel București și P. de pe lângă Tribunalul G. au depus întâmpinare prin care au invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune în raport de data înregistrării cererii și al pretențiilor solicitate, arătând că pretențiile formulate sunt prescrise pentru perioada aferentă ultimilor trei ani.
Pârâții au mai invocat și excepția prematurității acțiunii, arătând că procedura specială de plată a titlului intră sub incidența O.U.G. nr. 71/2009, iar cererea reclamanților privind acordarea dobânzii legale pentru neexecutarea în totalitate a sentințelor civile menționate nu îndeplinește condiția actualității dreptului, fiind prematur formulată, solicitarea privind plata dobânzii legale fiind formulată înaintea împlinirii termenului de scadență stabilit de legiuitor, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin întâmpinarea depusă la data de 17.12.2014 pârâtul M. P. – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului G. în temeiul art. 127 alin. 1 și alin. 3 Cod proc. civ.
Pârâtul a mai invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune în raport de data introducerii cererii de chemare în judecată și de natura pretențiilor deduse judecății, în temeiul art. 245 și urm. din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin cererea depusă la data de 09.03.2015 reclamanții au precizat faptul că au ales ca instanță competentă să soluționeze cauza, Tribunalul C. și solicită trimiterea dosarului la această instanță.
Prin sentința civilă nr. 107/2015/LM AS/10.03.2015, instanța a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului G. în ceea ce privește acțiunea formulată de către reclamantele N. A., A. D., B. D. și M. M. și, luând act de opțiunea acestora, a declinat competența pentru soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului C.. De asemenea a disjuns cauza privind pe reclamanții F. N.-L., G. S.-geta, P. I., N. A.-F., A. M., T. D., D. F., C. F., G. M., C. M., V. L., B. O. și A. G.-D., urmând a se forma un nou dosar.
Acțiunea formulată de către reclamantele N. A., A. D., B. D. și M. M. a fost înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de 24.04.2015 sub număr de dosar_ .
Pentru soluționarea cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța retine următoarele:
Prin sentința civilă nr. 194/LM/AS/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul G. in dosarul nr._, modificată prin decizia civilă nr. 410/R/27.01.2010 a Curții de Apel București, pârâții P. DE PE L. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, P. DE PE L. CURTEA DE APEL BUCUREȘTI și P. DE PE L. TRIBUNALUL G. au fost obligați, în solidar, să plătească reclamantelor drepturile bănești, reprezentând sporul de risc si suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația de încadrare brută, sume actualizate cu indicele de inflație, pentru perioada 1.02._09.
Prin sentința civila nr. 208/LM/AS/29.01.2008 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, modificată prin decizia civilă nr. 2536/R/20.06.2008 a Curții de Apel București, aceiași pârâți au fost obligați să plătească reclamantelor drepturile bănești, reprezentând sporul de risc si suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat din salariul de bază brut lunar, actualizat cu indicele de inflație, pentru perioada 27.08.2004-1.02.2007.
De asemenea, prin sentința civila sentința civila nr. 364/LM/AS/27.11.2007 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, modificată prin decizia civilă nr. 4902/R/30.06.2009 a Curții de Apel București, parații au fost obligați sa plătească reclamantelor sporul de confidențialitate de 15% din salariul brut lunar, actualizat cu rata inflației la data plății efective.
Plata acestor drepturi salariale a făcut obiectul unei eșalonări prin OUG nr. 71/2009, fiind efectuate până în prezent o . plăți parțiale.
În ceea ce privește excepția prematurității acțiunii invocată de pârâții P. de pe lângă Curtea de Apel București și P. de pe lângă Tribunalul G., instanța o califică ca fiind o apărare de fond urmând a fi analizată ca atare.
Referitor la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, în ceea ce privește dobânda legală aferentă perioadei anterioare datei de 25.11.2011, deci cu mai mult de 3 ani înaintea formulării cererii de chemare în judecată, în condițiile în care titlurile executorii au fost pronunțate anterior acestei date, instanța reține că, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 7/2015, pronunțată în procedura dezlegării unor chestiuni de drept și obligatorie pentru instanțe potrivit art. 521 alin. 3 NCPC, s-a stabilit că plățile voluntare eșalonate în temeiul OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, efectuate în baza unui titlu executoriu nu întrerup termenul de prescripție a dreptului material la acțiune pentru daunele-interese moratorii sub forma dobânzii penalizatoare. Astfel, Înalta Curte de Casație de Justiție a reținut și că recunoașterea expresă sau tacită de către debitori a dreptului creditorilor la plata daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii penalizatoare pentru neexecutarea titlurilor executorii prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 nu s-a realizat prin adoptarea acestui act normativ și, în atare situație, nu a operat prin reglementarea respectivă o întrerupere a dreptului de a cere plata acestor daune.
În același sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție în procedura dezlegării unor chestiuni de drept prin decizia nr. 21/2015, stabilind că dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a obligațiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii acțiunii.
Față de caracterul obligatoriu al deciziilor pronunțate în procedura dezlegării unor chestiuni de drept, potrivit art. 521 alin. 3 NCPC, în condițiile în care nici eșalonarea plății, nici plățile parțiale efectuate conform eșalonării, nu au constituit acte de recunoaștere a obligației de a plăti dobânzi legale și astfel nu au întrerupt termenul de prescripție extinctivă în care se putea solicita dobânda legală, având în vedere faptul că cererea pendinte având ca obiect dobânda legală a fost formulată la 18.03.2015, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune și va respinge pretențiile anterioare datei de 24.11.2011, ca prescrise.
Pe fondul cauzei, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2/2014, pronunțată în procedura recursului în interesul legii și astfel obligatorie pentru instanțe potrivit art. 517 alin. 4 NCPC, s-a stabilit că, în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. 1, alin. 2 teza I și art. 1535 alin. 1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune – interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în condițiile în care hotărârile judecătorești care constituie titluri executorii au caracter executoriu de drept, deci de la data pronunțării, natura juridică a măsurilor dispuse prin OUG nr. 71/2009 este aceea de suspendare legală a executării silite a acestora. În cazul executării cu întârziere a obligației de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligației, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu și fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit. Astfel, în acest context, cererea reclamantelor îndeplinește condiția actualității dreptului, nefiind formulată înaintea împlinirii termenului de scadență, contrar susținerilor pârâților.
În ceea ce privește condițiile de angajare a răspunderii civile, acelea sunt cele ale răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate, ținându-se cont de particularitățile executării unei obligații de plată a unei sume de bani, precum și de efectele OUG nr. 71/2009. Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, în sensul opiniei exprimate de specialiști recunoscuți, depusă la dosarul cauzei, nu se poate reține că OUG nr. 71/2009 reprezintă un caz fortuit care să răstoarne prezumția relativă de culpă a debitorului în executarea obligației, întrucât acestui element îi lipsesc două caracteristici esențiale, și anume: natura imprevizibilă a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului [care nu poate fi acceptată prin raportare la conduita așteptată a debitorului care trebuia să se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cât debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art. 44 alin. 1 din Constituție, "creanțele asupra statului sunt garantate"] și faptul că măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Reținând caracterul obligatoriu al deciziei nr. 2/17.02.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedura recursului în interesul legii, potrivit art. 517 alin. 4 NCPC, rezultă din interpretarea art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. 1, alin. 2 teza I și art. 1535 alin. 1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, că executarea cu întârziere de către pârâți a obligațiilor decurgând din titlurile executorii constituie o faptă ilicită care atrage răspunderea lor delictuală sub forma dobânzilor legale, fără a fi necesar să se facă dovada producerii unui prejudiciu.
În cauză este îndeplinită premisa faptică a soluției pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 2/2014 în vederea unificării practicii judiciare, respectiv reclamantele au calitatea de creditori în baza unor titluri executorii vizând creanțe salariale ale personalului din sectorul bugetar, iar aceste creanțe au făcut obiectul eșalonării potrivit art. 1 și 2 din OUG nr. 71/2009.
Prin urmare, daunele interese datorate reclamantelor constau în dobânda legală, acestea fiind îndreptățite la dobânda legală aferentă sumelor stabilite prin hotărârile judecătorești mai sus menționate, în baza art. art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. 1, alin. 2 teza I și art. 1535 alin. 1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, astfel cum au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, începând cu data de 25.11.2011 până la achitarea integrală a sumelor datorate în baza titlurilor executorii.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele N. A., A. D., B. D. și M. M., cu domiciliul procesual ales la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul G. dinG., ., județ G., în contradictoriu cu pârâții M. P.- P. DE PE L. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în București, ., sector 5, P. DE PE L. CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, cu sediul în București, .-3, sector 3, și P. DE PE L. TRIBUNALUL G., cu sediul în G., ., județ G. .
Obliga in solidar pârâții M. P.- P. DE PE L. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, P. DE PE L. CURTEA DE APEL BUCUREȘTI și P. DE PE L. TRIBUNALUL G. la plata către reclamante a dobânzilor legale aferente drepturilor bănești stabilite prin sentința civila nr. 194/LM/AS/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul G. in dosarul nr._, modificată prin decizia civilă nr. 410/R/27.01.2010 a Curții de Apel București, sentința civila nr. 208/LM/AS/29.01.2008 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, modificată prin decizia civilă nr. 2536/R/20.06.2008 a Curții de Apel București, și sentința civila nr. 364/LM/AS/27.11.2007 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, modificată prin decizia civilă nr. 4902/R/30.06.2009 a Curții de Apel București, începând cu data de 25.11.2011 până la achitarea integrală a sumelor datorate în baza titlurilor executorii.
Respinge pretențiile anterioare datei de 24.11.2011, ca prescrise.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Tribunalul C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.10.2015.
Președinte, Asistenți judiciari,
F. M. I. G. C. Grefier,
R. A. G. M. Ș.
Red.Jud.F.M.I/2ex/23.10.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
