Acţiune în constatare. Sentința nr. 4250/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4250/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-09-2014 în dosarul nr. 3841/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 4250/2014
Ședința publică de la 03 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I.
Asistent judiciar C. E. I.
Asistent judiciar A. V.
Grefier S. P.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant P. D. și pe pârât . ca obiect acțiune în constatare
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av.D. A. pentru reclamant, lipsind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța, verificând competența de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. 131 Cod Procedură Civilă raportat la art. 269 Codul Muncii, apreciază că este competentă general, material și teritorial de a soluționa prezenta cauză.
Instanța pune în discuție durata estimativă a cercetării procesului, în temeiul art.238 din C.p.c.
Av.D. A. pentru reclamant estimează durata soluționării dosarului ca fiind 6 luni.
Instanța, în temeiul art.238 C.p.c., estimează durata cercetării cauzei ca fiind 6 luni.
Se comunică aparatorului reclamantei un exemplar de pe întâmpinarea depusă de pârâtă la dosar.
Av. D. A. pentru reclamant învederează că a observat înscrisurile și întâmpinarea și nu solicită termen în acest sens.
Instanța pune în discuție probele.
Av.D. A. pentru reclamant depune practica judiciara si solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu un martor, Z. I., care este prezenta la acest termen, pentru a face dovada condițiilor în care și-a desfășurat activitatea reclamantul. Invedereaza ca este acord si cu proba cu înscrisurile depuse la dosar, solicitata de catre parata.
Instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar pentru ambele părți, în baza art. 258 noul C.pc., considerând-o utilă soluționării cauzei,pentru dovedirea situației de fapt invocate și proba testimonială cu un martor pentru reclamant.
Instanța procedează la audierea martorului Z. I., propus de reclamant, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
In raport de dispozițiile art.244 noul C.p.c,instanța declară încheiată cercetarea procesului.
Nemaifiind alte probe de administrat și constatând dosarul în stare de judecată,s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Av.D. A. pentru reclamant solicită admiterea acțiunii, să se constate că activitatea desfășurată de reclamant pe perioada menționată se încadrează în grupa a II a de muncă conform Ord.50/1990 anexa II pct. 69, pct. 98, pct. 211, pct. 160 în procent de 100%, obligarea pârâtei să elibereze reclamantului o adeverință în acest sens, fără cheltuieli de judecată.
Constatându-se dosarul în stare de judecată s-a retinut spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de_, reclamantul Pitigoi D. a chemat în judecată pe pârâta . să se constate că activitatea desfășurată în perioadele 25.02._81 si 28.03._90 se încadrează în grupa a II-a de muncă in procent de 100%, conform Ordinului 50/1990 pct 3 si anexa II, art 69, art.98, art 211, art 160, și să fie obligată pârâta să-i elibereze adeverință în acest sens conf. art 40 alin 2 lit h Codul muncii.
În motivare, reclamantul a arătat că a fost angajatul pârâtei . Locomotive Diesel si Electrice, Sectia Montaj general, în perioadele 25.02._81 si 28.03._90, în meseria de electrician si maistru, desfășurând operații ce presupuneau folosirea unor materiale cu risc cancerigen precum: watt de sticla, azbestul, tricloretilena, fosfatul trisodic, White-spirit, solventi organici, uleiuri minerale, soda caustica, vaseline.
A menționat că a lucrat în aceste condiții pe toată perioada contractului de muncă, iar unitatea a incadrat in grupa a II a de munca activitatea desfasurata de reclamant in calitate de maistru in perioada 01.01._00, fara a exista nici un motiv obiectiv pentru care a refuzat acordarea acestei grupe de munca si pentru perioada anterioara, respectiv 25.02._81 si 28.03._90, cand locul de munca si activitatea au fost aceleasi.
A mai precizat că la locul de muncă a lucrat cu materiale iritante: sticlotextolit, vopsele, soda caustica tricloretilena, solventi, banda de sticla (impregnata cu rasina), si pe fondul unor noxe precum-zgomotul, praful, vibratii, unde electromagnetice .
In perioada in care lucra la constructia locomotivelor noi, reclamantul arata ca facea operatii de introducere a cablurilor in peretii captusiti cu vata de sticla ai locomotivei, de montare a cablurilor motoarelor electrice sub podeaua locomotivei, de vopsire a aparatelor montate in interiorul locomotivei.
In activitatea privind repararea locomotivelor, incepand cu anul 1980, reclamantul susutine ca demonta piesele componente ale partii electrice, pe care le spala cu solventi organici, tricloretilena, whitespirt; demonta peretii interiori confectionati din pavatex, demonta podelele pentru a avea acces la conexiunile din placile de borne.
Munca se desfasura in conditii de frig extrem iarna, in hala de montaj, si temperaturi foarte ridicate vara, intrucat nu exista ventilatie corespunzatoare, pe fondul unui zgomot puternic, acesta fiind expusa zilnic unor campuri electromagnetice, vibratiilor mecanice, trepidatiilor, gazelor toxice, vaporilor de lacuri si altor noxe.
In drept, reclamantul si-a intemeiat cererea pe dispozitiile Ordinului nr. 50/1990 anexa 2, art. 69, art 98, art 211 si art 160 si art 40 alin 2, litera h din Codul Muncii, art 35 NCPC, Decizia Curtii Constitutionale nr. 97/1990, art 35 C., art 1528 NCC.
Reclamantul a depus in sustinerea cererii, in copie: cartea de identitate, carnetul de munca, adev. nr. 2431/20.05.2013, nr._/2012, nr. 6012/2011 eliberate de . locurilor de munca pe categorii de persoanal care beneficiaza de grupele I si a II a, Situatia bolilor profesionale pe ultimii 15 ani in cadrul unitatii parate, Situatia locurilor de munca ce benficiaza de sporuri de conditii grele valabila pana la 31.12.2005, practica judiciara.
Pârâta a formulat la data de 30.05.2014 întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, sustinand ca in perioada solicitata 01.11._90 a existat un atelier special de reparatii capitale carora li s-a recunoscut grupa a II a de munca, pentru ca din 1990, pe fondul lipsei de comenzi, s-au comasat unele sectii, astfel incat salariatii Atelierului electric MG din care facea parte si reclamantul au facut si activitatea de reparatii la locomotive care se incadra in pct 211 din Ordinul 50/1990 anexa II. Acesta a fost si motivul pentru care incepand cu anul 1991- unitatea angajatoare a recunoscut activitatea in grupa a II a de munca conform Ordinului 50/1990.
Pârâta a anexat înscrisuri privind locurile de muncă și personalul încadrat în grupele I și a II a de muncă, tabelul nominal cu lucratorii care isi desfasoara activitatea in locurile de munca prevazute de Ordinul 50/1990.
La data de 03.09.2014, Dna D. M., in calitate de asistent judiciar a declarat ca se abtine de la solutionarea acestei cauze, motiv pentru care in baza art 98 alin 2 din ROI, obligatia de inlocuire a revenit dnei A. V..
La solicitarea reclamantului a fost încuviințată proba cu un martor pentru a se dovedi condițiile de la locul de muncă, fiind audiat martorul Z. I., declarația sa fiind consemnată și atașată la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Reclamantul a fost angajatul societății pârâte . de Locomotive Diesel, Sectia Montaj General, așa cum rezultă din carnetul de muncă, ca electrician in perioada 25.02._81 si 28.03._90. In perioada 25.09._83 contractul de munca a fost suspendat ca urmare a efectuarii stagiului militar, iar incepand cu data de 15.02.1990, asa cum rezulta din carnetul de munca fila 11, pozitia 16, acesta a devenit maistru.
Activitatea reclamantului s-a desfășurat in acest atelier pe toată durata raportului de muncă, așa cum arată și pârâta în întâmpinare.
Așa cum rezultă din declarația martorului audiat în cauză., activitatea reclamantului consta in activitatea de electrician, iar in perioada in care se lucra la partea electrica a locomotivelor noi folosea vata de sticla la captusirea peretilor in care introduceau cablajele, iar in perioada in care se faceau reparatii la locomotivele aflate deja un uz, desfasura operatii de demontare a tuturor aparatelor si agregatelor din locomotiva reparata, de desfacere a izolatiei de azbest cu care era acoperita instalatia electrica, a vatei de sticla cu care erau izolate fonic locomotivele. Cand erau scoasa instalatia electrica din peretii locomotivei, in aer erau imprastiate particule de azbest si vata de sticla ce erau inhalate de muncitori. Inainte de a fi reparate, piesele componentele erau degresate cu triclor, dar si mecanic cu perie de sarma, iar cablajele erau introduse in baie de apa fierbinte cu fosfat.
Temperaturile in care se lucra in hala erau foarte scazute iarna si extrem de ridicate vara, in lipsa unui sistem de ventilatie corespunzator.
Martorul a precizat de asemena ca reclamantul a desfasurat in aceste conditii de munca 100% din programul de lucru.
Instanta constata ca din declaratia martorului, coroborate cu actele depuse la dosar, rezulta ca reclamantul in perioada in care a facut activitatea de reparatii la locomotive, a desfasura operatiunile prev de Ord 50/1990 anexa II pct 211, adica participa prin activitatea sa la ,,Repararea, revizia, intretinerea si rodajul locomotivelor".
In perioada in care reclamantul a fost electrician a desfasurat operatiuni de ,,degresare chimica cu solventi organici (tricloretilena, white-spirit) sau cu solutii alcaline", prevazute de pct 69 Ord 50/1990 anexa II, si de ,,utilizare a vatei de sticla la izolatii ", prevezute de pct 98 Ord 50/1990 anexa II, pe fondul unor ,,conditii exterioare de munca nocive, grele si periculoase, cu temperaturi scazute sau ridicate, in mediu cu pulberi de sticla, azbest", prev. de pct.160 Ord 50/1990 anexa II.
Instanta va avea in vedere si faptul ca societatea angajatoare, asa cum reiese din adeverinta eliberata chiar de parata, a recunoscut grupa a II a de munca pentru aceeasi activitate de electrician desfasurata de alti electricieni din sectie-filele 24 si 25, in perioada 1991-2001.
Mai mult, instanta retine ca parata l-a incadrat pe reclamant in grupa a II-a de munca, in procent de 100%, in perioada 01.01._01, cand acesta avea functia de maistru la fabrica Locomotive-Sectia Montaj General, conf. art.211 anexa II din Ord.50/1990.
Astfel susținerea pârâtei că reclamanta nu poate fi încadrată în grupa a II a de muncă pe pct 211 din Ordinul 50/1990 deoarece in perioada solicitata activitatea de baza era la constructia de locomotive si nu la reparatia acestora nefiind nominalizată de comisia mixtă patronat – sindicate constituită conform art 6 din ordinul 50/1990 nu poate fi reținută de instanță, deoarece încadrarea in grupele de muncă se face in funcție de condițiile nocive concrete existente la locul de muncă, de gradul de pericol pe care îl presupune activitatea desfășurată de o persoană și nu poate fi limitată de comisia de nominalizare.
Având în vedere activitățile desfășurate de reclamant, condițiile de la locul său de muncă, instanța apreciază că activitatea acestuia se încadrează în grupa a II-a de muncă potrivit Anexei II pct 69, 98, 211 si 160 din Ordinul 50/1990.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a ÎCCJ conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ord. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Cu privire la timpul efectiv lucrat de reclamant în condițiile de grupa II de muncă, din proba testimonială reiese că activitățile respective s-au desfășurat pe tot parcursul programului de lucru, iar aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit disp. art. 272 din C. muncii.
Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care in cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferentieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Instanța nu poate reține că acțiunea promovată de reclamant este inadmisibilă, întrucât Ordinul nr. 50/1990 a fost emis tocmai pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului și reglementarea pensiilor de asigurări sociale de stat, scopul urmărit de reclamant fiind înlăturarea inechității produse prin neacordarea grupei de muncă de către angajatorul său, iar posibilitatea reclamantului de a se adresa instanței de judecată este în deplină concordanță cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
In ceea ce priveste perioada 15.02._90, in care reclamantul figureaza ca maistru, nu s-a facut dovada conditiilor nocive de lucru, a operatiunilor desfasurate de reclamant care sa se incadreze in articolele invocate si a procentului de 50% din timpul efectiv lucrat pentru aceasta activitate conform art 9 din ordinul 50/1990, instanța urmand să respinga cererea reclamantului de constatare a existentei conditiilor de munca ce se incadreaza in grupa a II a pentru perioada 15.02._90.
Având în vedere considerentele expuse, instanța va admite in parte acțiunea, va constata că activitatea desfășurată de reclamant in perioadele 25.02._81 si 28.03._90 in cadrul unitatii pârâte a fost lucrată în condiții de muncă ce se încadrează in grupa a II a de muncă în procent de 100% potrivit Ord nr. 50/1990,anexa II pct. 69, pct.98, pct. 211 si pct. 160, si va obliga pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens, în conformitate cu art. 40 alin 2 litera h din codul muncii.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte actiunea formulata de reclamantul PITIGOI D., avand CNP_, domiciliat in C., .. 42 A, jud. D., în contradictoriu cu pârâta . J_, C.U.I._, cu sediul in C., Calea Bucuresti, nr. 80, jud D..
Constată că activitatea desfășurată de reclamant in perioadele 25.02._81 si 28.03._90 in cadrul unitatii pârâte a fost lucrată în condiții de muncă ce se încadrează in grupa a II a de muncă în procent de 100% potrivit Ord nr. 50/1990,anexa II pct. 69, pct.98, pct. 211 si pct. 160.
Obligă pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.
Executorie.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D.
Pronunțată în ședința publică, azi, 03.09.2014
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
M. I. A. V. C.-E. I. S. P.
Red/tehn. MI, CI
4 ex/09.09.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 3882/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
