Acţiune în constatare. Sentința nr. 6215/2014. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 6215/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 4786/63/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 6215/2014

Ședința publică de la 05 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE R. Steluța G.

Asistent judiciar C. - M. M.

Asistent judiciar A. P.

Grefier M. D. Ș.

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant Ș. C. și pe pârât ., având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns - reclamant - Ș. C. personal și asistat de avocat D. G. și martorii P. I. și A. C., lipsind: - pârât - .> SA C..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care

Sub prestare de jurământ s-au audiat martorii prezenți, declarațiile lor fiind consemnate și depuse la dosar.

În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea procesului.

Nemaifiind alte cererii de formulat și probe de administrat și constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat D. pentru reclamant solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față:

Prin acțiunea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 01.04.2014, reclamantul Ș. C. a chemat in judecata pe pârâta ., solicitând sa se constate ca activitatea desfășurata in perioadele 01.08.1971 – 01.06.1990 și 01.06.1990 – 15.10.1997 se încadrează in grupa a II-a de munca in procent de 100 %, conform Ordinului nr. 50/1990 Anexa nr. II pct. 69, art. 29, art. 79 si sa fie obligata parata sa-i elibereze adeverința in acest sens.

In motivare, reclamantul a arătat ca in perioadele 01.08.1971 – 01.06.1990 și 01.06.1990 – 15.10.1997 a fost angajatul paratei ., desfășurând funcția de bobinator și lăcătuș de întreținere și reparații.

A precizat ca, in perioada când a desfășurat activitățile de bobinator, cât și lăcătuș a efectuat operații de degresare chimică cu material de risc foarte ridicat pe baza de mica, sticla, bandă de sticlă, rășini, solvenți organici sau cu soluții alcaline, azbest.

Menționează ca a lucrat in aceste condiții pe toata perioada contractului de munca, in procent de 100 % din programul de lucru (8 ore/zi din 8 ore).

Reclamantul descrie câtiva factori de risc la care a fost expus, si anume: conductorii de cupru izolați cu fibre de sticla, steclotextolitul, azbestul, rasina, vaporii de vopseluri, zgomotul si frigul.

In scop probatoriu, a depus la dosar fotocopii de pe carnetul de munca, carte de identitate, practica judiciara.

Parata . a depus întâmpinare prin care solicita respingerea acțiunii ca neîntemeiata, pe considerentul ca reclamantul nu s-a regăsit in tabelele de munca, drept pentru care nu i s-a acordat grupa de munca si nu i s-a eliberat adeverința.

La solicitarea reclamantului a fost încuviințată proba cu doi martori pentru a se dovedi condițiile de la locul de muncă, fiind audiați martorii P. I. și A. C. în ședința publică din 05.11.2014, declarațiile fiind consemnata și atașata la dosar, instanța luând act că pârâta nu solicită în contraprobă audierea vreunui martor.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:

Reclamantul a fost angajatul societății pârâte . in perioadele deduse judecații, respectiv, 01.08.1971 – 01.06.1990 și 01.06.1990 – 15.10.1997 desfășurând funcția de bobinator și lacatuș Divizia Apanaj Electric, pe toată durata raportului de muncă așa cum arată și pârâta în întâmpinare.

Din declarația martorilor P. I. și A. C. audiați in cauza, reiese ca activitatea reclamantului s-a desfășurat ca bobinator iar apoi a urmat cursuri de recalificare ca lăcătuș. Ca bobinator, reclamantul a efectuat lucrări de lipire ce se efectuau cu cositor si plumb, de împănare a motoarelor cu fibre de sticla, care degaja particule de praf, praf ce era inhalat. Mai arata ca reclamantul degresa piesele cu soluție de triclor, efectua decaparea capetelor care se lipeau, chituia spatiile libere cu fulgi de azbest . Chitul, de asemenea, îl prepara reclamantul dintr-un praf care era toxic. Activitatea se desfășura in condiții toxice in procent de 100 % pe tot timpul programului de lucru, iar uneori, chiar si peste programul de lucru.

Ca lăcătuș reclamantul a executat același tip de operații pe care le executa ca bobinator.

De asemenea din actele depuse la dosar de pârâtă (lista locurilor de muncă cu risc profesional și a angajaților ce lucrează în aceste locuri, anexa nr. 7 la CCM, situația locurilor care beneficiază de sporuri pentru condiții grele) rezultă că încadrarea în grupele de muncă nu a fost stabilită în anumite procente, ci în ansamblul său.

Având în vedere activitățile desfășurate de reclamant, condițiile de la locul său de muncă, instanța apreciază că activitatea acestuia se încadrează deci în grupa a II-a de muncă potrivit Anexei II pct. 49, pct. 69, pct. 79 și pct. 160 în procent de 100% din Ordinul 50/1990.

Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.

Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.

În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a ÎCCJ conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ord. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții expres a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.

Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.

Cu privire la timpul efectiv lucrat de reclamant în condițiile de grupa II de muncă, din proba testimonială reiese că activitățile respective s-au desfășurat pe tot parcursul programului de lucru, iar aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit disp. art. 272 din C. muncii.

Instanța va avea în vedere si faptul că alți colegii ai reclamantului, care lucrau în aceleași condiții ca și aceasta, au obținut recunoașterea grupei de muncă, prin intermediul unor hotărâri judecătorești irevocabile, pronunțate în contradictoriu cu pârâta din speța de față.

Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care in cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.

Instanța nu poate reține că acțiunea promovată de reclamant este inadmisibilă, întrucât Ordinul nr. 50/1990 a fost emis tocmai pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului și reglementarea pensiilor de asigurări sociale de stat, scopul urmărit de reclamant fiind înlăturarea inechității produse prin neacordarea grupei de muncă de către angajatorul său, iar posibilitatea reclamantei de a se adresa instanței de judecată este în deplină concordanță cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Susținerea pârâtei că reclamantul nu poate fi încadrată în grupa a II a de muncă deoarece nu a fost nominalizată de comisia mixtă patronat – sindicate constituită conform art. 6 din ordinul 50/1990 nu poate fi reținută de instanță, deoarece încadrarea in grupele de muncă se face in funcție de condițiile nocive concrete existente la locul de muncă, de gradul de pericol pe care îl presupune activitatea desfășurată de o persoană și nu poate fi limitată de comisia de nominalizare. Lipsa nominalizării nu poate priva salariatul de un drept al său.

Având în vedere considerentele expuse, instanța va admite acțiunea, constată că activitatea desfășurată de reclamant în cadrul pârâtei în funcția de bobinator și lăcătuș în perioadele 01.08.1971 – 01.06.1990 și 01.06.1990 – 15.10.1997 în funcția de bobinator și lăcătuș se încadrează în grupa a II-a de muncă conform Ordinului 50/1990 Anexa II pct. 49, pct. 69, pct. 79 și pct. 160 în procent de 100% si va obliga pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulata de reclamantul Ș. C., având CNP_ cu domiciliul in C., bdl. Olteniei, ., . in contradictoriu cu parata ., cu sediul in C., .. 80, judetul D..

Constată că activitatea desfășurată de reclamant în perioadele 01.08.1971 – 01.06.1990 și 01.06.1990 – 15.10.1997 se încadrează în grupa a II-a de muncă în procent de 100%. Din timpul de lucru, conform Ordinului 50/1990 Anexa II pct. 49, pct. 69, pct. 79 și pct. 160 .

Obligă pârâta să elibereze reclamantului o adeverință în acest sens.

Executorie.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 05.11. 2014.

PREȘEDINTE, R. Steluța G.

Asistent judiciar,

C. - M. M.

Asistent judiciar,

A. P.

Grefier, M. D. Ș.

Red. Asis.Jud. A.P./ Jud.R.S.G.

4 ex./20.11.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Sentința nr. 6215/2014. Tribunalul DOLJ