Acţiune în constatare. Sentința nr. 7265/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7265/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 05-12-2014 în dosarul nr. 6904/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 7265/2014
Ședința publică de la 05 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. C.
Asistent judiciar - Ș. I.
Asistent judiciar - M. G. M.
Grefier - M. Ș.
Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă, privind pe reclamant S. I., cu domiciliul în mun. C., .. 13, ., ., în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A. C., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns: reclamantul, asistat de avocat A. D., lipsind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța, conform dispozițiilor art. 312 Cod Procedură Civilă, procedează la audierea martorului P. F. la propunerea reclamantului, sub prestare de jurământ, declarația sa fiind consemnată în scris și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată finalizată faza procesuală de cercetare judecătorească și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Avocatul reclamantului solicită admiterea acțiunii, acordarea grupei II de muncă, în procent de 100 %, conform Ordin nr. 50/1990, Anexa II, pct. 69, 79, 160, eliberarea adeverinței aferente, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului D. la data de 07.05.2014, reclamantul S. I. a chemat în judecată pe pârâta S.C. E. S.A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că activitatea desfășurată de acesta în perioada 02.08._82, 14.12._01 se încadrează în grupa a II a de muncă, în procent de 100%, conform Ordinului 50/1990, pct.3 coroborat cu Anexa 2, art. 49, art.69, art.79 și art.160 și Ordinului nr. 125/1990 grupa a II a, art.1 precum și obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe în acest sens.
În motivare, reclamantul a arătat că a fost angajatul pârâtei S.C. E. S.A C., în perioada 02.08._82, 14.12._01 în meseria de bobinator și tehnician, în cadrul atelierului bobinaj curent alternativ și asigurare resurse (aprovizionare), fabrica MER conform înregistrărilor efectuate în carnetul de muncă.
Învederează instanței că, în toată această perioadă, a efectuat operații cu materiale de risc foarte ridicat și cancerigen pe bază de mică, sticlă, rășini, cositor, sticlotextolit, cupru argint, pastă decapantă, solvenți organici sau cu soluții alcaline, sodă caustică (Na,Oh), fosfat trisodic, tricloretilenă, acid clorhidric și azbest.
Mai folosea conductori de cupru, izolați cu fibre de sticlă impregnate cu rășini poliesterice și lacuri de impregnare, benzi izolante pe bază de mică, bandă de sticlă (impregnate în rășină), șnur poliesteric foarte periculos pe bază de sticlă, bandă de fretare, cositor, aliaje de lipit (Cu-Ag care prin încălzire degaja fum toxic).
A lucrat în aceste condiții pe toată perioada contractului de muncă în procent de 100/% din programul de lucru.
Referitor la perioada 02.08._90, în care a lucrat ca bobinator, învederează că a efectuat lucrări care constau în execuția bobinelor pentru bobinarea motoarelor, degresare chimică în vederea acoperirii și lipirii, acoperirea conexiunilor și capetelor de bare și lipirea cu aliaje pe bază de plumb sau cupru-argint, izolarea bobinelor din bare de cupru cu benzi de fir de mică și sticlă, care erau introduse anterior în alcool etilic și apoi impregnate cu diverși solvenți organici.
Mai executa operații de aplicare pe bobine a unui anumit lac de impregnare toxic iar după bobinare operații de vopsire a anumitor părți ale bobinei cu lacuri preparate din rășini și solvenți organici.
Printre operațiunile executate enumeră operații de bobinare a motoarelor și lipire a conexiunilor, impănare și consolidare bobinaje, izolare a bobinelor, chituirea între straturi și frontală a bobinajelor, debobinarea motoarelor și curățarea, ajustarea și calibrarea crestăturilor motoarelor, operații pentru care folosea ca materiale conductori de cupru izolați cu email și fire de sticlă, izolații pe bază de mică și sticlă, cositor, sacaz, pastă decapantă, acid clorhidric, azbest, aliaj de cupru-argint, șnur poliesteric, lac și rășini depolimerizare, chit termoelectroizolant, tricloretilena, soluții alcaline, acetone, solvenți.
În urma acestor operațiuni rezulta praf de mică, sticlă, fum, gaze toxice și email.
Referitor la perioada 02.05._01 în care a lucrat ca tehnician dispecer, reclamantul învederează instanței faptul că împreună cu primitorii distribuitori asigurau materialele necesare bobinării motoarelor din cadrul atelierului de bobinaj curent continuu, alternativ și pregătiri bobine, încărca, descărca și manipula produse toxice, caustice, electroizolante și petroliere pentru locurile de muncă de la bobinaj.
Mai efectua operații de manipulare a materialelor electroizolante (plăci de mică, micafoliu, sticlotextolit, banda de fretare pe bază de sticlă și lianți epoxidici, micanită sub formă de benzi, șnur poliesteric), a produselor petroliere, toxice, caustice corozive (tricloretilena, vopseluri, wittespirt, sodă caustică, acid clorhidric, acid sulfuric, materiale folosite la bobinarea și repararea motoarelor electrice potrivit Ord.125/1990 art.1).
Reclamantul mai învederează că activitatea desfășurată ca tehnician-dispecer, presupunea primirea materialelor, cântărirea acestora, desfacerea din ambalaje, manipularea, depozitarea lor și distribuirea pe spațiile de producție, fiind permanent în contact cu aceste materiale foarte toxice.
Pe lângă aceste materiale, arată că mai căra manual bobinele motoarelor electrice,operație care necesita efort fizic mare pentru a putea fi așezate în rafturi și apoi distribuite către locurile de muncă, fiind suprasolicitată fizic dar și auditiv întrucât standul de probe se afla lângă depozit.
A descris apoi în detaliu în ce a constat factorii de risc la care a fost expus în timpul lucrului și materialele utilizate.
Astfel, dintre materialele cu grad de risc ridicat cu care a lucrat enumeră: conductorii de cupru izolați cu fibre de sticlă, steclotextolitul, azbestul, rășina, vaporii de vopseluri iar dintre factorii de risc enumeră zgomotul, frigul și căldura excesivă.
Mai arată că din fișa factorilor de risc profesional pentru postul de bobinator este descrisă activitatea pe care o desfășura precum și factorii de risc la care a fost expus, respectiv, a lucrat 8 ore/zi din 8, exista risc de asfixiere, lovire, strivire, tăiere, înțepare, agenți biologici de tricloretilenă,sodă caustică, fosfat trisodic, pulberi profesionale de mică, sticlă și fum.
Pentru dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
În drept, a invocat dispoz.Ordinului nr.50/1990, pct.3, Anexa 2, art. 49, 69, 79 și 160, ale art. 1 din Ordinul nr.125/1990, art.35 C.p.civ și art.1528 N.C.P.C, decizia nr.258/20.09.2004 a ICCJ și decizia nr.87/1999 a Curții Constituționale.
A mai arătat că altor colegi de-ai săi, li s-a recunoscut grupa a II–a de muncă în procent de 100%, prin sentințe judecătorești sau de către unitate.
În scop probatoriu, a depus la dosar în fotocopie: cartea de identitate, carnetul de muncă, fișa de identificare a factorilor de risc profesional, adeverința emisă de DSP D. privind situația bolilor profesionale înregistrate la societate, anexa nr.6 la CCM/2005-2006, lista locurilor de muncă cu risc profesional și lista angajaților care lucrează în aceste locuri, buletin de verificare și buletin de determinări de toxicologie sanitară în mediul de muncă, practică judecătorească.
La data de 09.07.2014, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, învederând instanței faptul că reclamantul și-a desfășurat activitatea în meseria de bobinator și tehnician la aprovizionare, atelier bobinaj MR și serviciul aprovizionare MER, Divizia Mașini Electrice Rotative.
A susținut că pentru a beneficia de încadrarea în grupele I și II de muncă, personalul din activitate, indiferent de meserie sau funcție, trebuie să îndeplinească anumite condiții, respectiv, să fi lucrat efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele 1 și 2 la Ordinul nr.50/1990 (art.1 și 2 din Ordin) sau să fi desfășurat activitatea în aceleași condiții cu personalul din E. încadrat în grupele I și II de muncă (art.3 din Ordin) și să fi fost nominalizat de conducere împreună cu sindicatele, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășura activitatea persoanele respective (art.6 din Ordin).
Încadrarea în grupele de muncă s-a făcut fie direct, ca urmare a regăsirii în una din situațiile cuprinse în anexe, fie prin asimilare, ca urmare a desfășurării efective a muncii în situațiile din cele prevăzute în anexe.
Unitatea a urmat procedura de încadrare în grupe de muncă, cu respectarea art. 4 și 5 din Ordin, iar comisiile patronat-sindicat au nominalizat persoanele care se încadrau în grupe de muncă și a înregistrat în carnetele de muncă activitățile desfășurate în grupe de muncă, acest lucru fiind obligatoriu conform Decretului nr. 92/1976, dovada urmării procedurii fiind anexele din CCM E. cu locurile de muncă, pe categorii de personal care au beneficiat de grupe de muncă, conform Ordinului nr.50/1990 și Ordinului nr. 125/1990 precum și tabelele nominale pe locuri de muncă sau activități întocmite de fiecare divizie (fabrică) în parte.
A mai arătat că neaplicându-se grupă de muncă la aceste locuri de muncă și pentru aceste activități, unitatea nu a virat pentru reclamant la Casa de Pensii, indemnizația CAS majorată pentru a putea beneficia de grupă de muncă și faptul că unitatea nu mai poate fi obligată la plata diferențelor de indemnizații întrucât prevederile Ordinului 50/1990 au fost abrogate de 12 ani, iar dreptul material la acțiune al reclamantului s-a stins prin prescripție.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispoz. art. 205 C.p.civ.
A depus în scop probator în copie: anexa nr. 7 la CCM, privind locurile de muncă pe categorii de personal, care au beneficiat de grupe de muncă la Divizia AIT, tabel cu personalul încadrat în grupele I și II de muncă pe locuri de muncă de la Divizia în care și-a desfășurat activitatea reclamantul.
La termenul din data de 03.11.2014, reclamantul a depus la dosar practică judecătorească și a solicitat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și audierea martorului P. F., instanța încuviințând probele solicitate.
În ședința publică din 05.12.2014, a fost audiat martora P. F., a cărui declarație a fost consemnată și atașată la dosar.
La același termen, reclamantul a depus la dosar practică judecătorească.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al reclamantului, se reține că în perioadele 02.08._82, 14.12._90, a lucrat în meseria de bobinator, iar în perioada 02.05._01 a lucrat în meseria de tehnician în cadrul M.E.R.
Din depoziția martorei P. F., rezultă că aceasta a fost colegă cu reclamantul, a avut aceeași meserie de bobinator ca și acesta și a lucrat la același loc de muncă ca și el.
Ca bobinator, reclamantul efectua operațiuni de bobinaj la motoare de curent alternativ și curent continuu, conexiuni care constau în lipituri cu azbest, de izolare cu mică, sticlă, folosind ca materiale cositorul, pasta decapantă, cupru/argint, fulgi de azbest.
Martorul a mai învederat faptul că existau condiții de muncă grele, întrucât hala era foarte mare, iarna era frig, era de asemenea zgomot de la standul de probe, iar de la atelierul de vopsitorie ajungea mirosul vopseluri.
În anul 1990, reclamantul a fost desemnat ca tehnician dispecer cu aprovizionarea, ocupându-se cu aprovizionarea atelierului cu materiale, activitate care consta în aducerea de plăci de sticlă, mică și tamburi de sârmă cu electrocarul și pe care o făcea personal, iar atunci când nu aducea materiale întocmea documente într-un birou care de fapt era un fel de magazie.
Ca bobinator reclamantul și-a desfășurat activitatea pe parcursul întregului program de lucru de 8 ore, iar ca tehnician pe parcursul celor 8 ore atunci când nu se ocupa de documente, se ocupa de aprovizionarea halei cu materiale care erau inflamabile, printre acestea enumerând tricloretilena, solvenții și acetona.
Martorul a mai învederat că în atelierul în care a lucrat reclamantul nu au existat boli profesionale și că magazia în care acesta și-a desfășurat activitatea consta de fapt într-o împrejmuire cu tablă, fără plafon.
Din probele administrate, se constată că activitatea desfășurată de reclamant în cadrul pârâtei ca bobinator se încadrează în prevederile Ord. 50/1990, Anexa 2, pct. 69,79 și 160, așa cum susține reclamantul.
Potrivit art.3 din Ordinul nr. 50/1990, "beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr.1 și 2".
Operațiunile efectuate de reclamant ca bobinator se circumscriu celor prevăzute la pct. 69 care se referă la " degresare chimică cu solvenți organici și soluții alcaline în vederea acoperirii și lipirii",pct. 79 care se referă la " Impregnare a bobinelor sau a mașinilor electrice, presarea conurilor cu poliesteri sau cu rășini sintetice" și pct. 160 care se referă la "personalul de la locurile de muncă sau activitățile cu condiții de muncă nocive, grele sau periculoase, cu temperaturi scăzute sau ridicate, în mediu cu pulberi diverse, umiditate, zgomot, trepidații, gaze toxice, radiații, vapori de lacuri sau vopsele, în întreprinderile din industria materialelor de construcții(hale sau poligoane de prefabricate din beton și beton celular, linii tehnologice de fabricare a ipsosului, gipsului, produselor ceramice, agrocalcarului și dolomitei, materialelor de zidărie, dalelor mozaicate, ateliere de tâmplărie - modelărie-chituire, executarea de carcase și confecții metalice precum și activitatea manuală de încărcări-descărcări și manipularea materiilor prime, semifabricatelor produselor finite și combustibililor".
În aceste condiții, instanța reține că activitatea desfășurată de reclamant ca bobinator pe perioada dedusă judecății se circumscrie cerințelor actului normativ sus menționat, constatarea existenței unor condiții de lucru grele (fum, noxe) fiind suficientă pentru a admite că activitatea reclamantului s-a încadrat în grupa a II-a de muncă.
Instanța va avea în vedere si faptul că alți colegi ai reclamantului, care lucrau în aceleași condiții ca și acesta, în aceeași funcție sau în alte funcții, au obținut recunoașterea grupei de muncă, pe cale administrativă de către unitatea pârâtă, sau prin intermediul unor hotărâri judecătorești irevocabile, pronunțate în contradictoriu cu pârâta.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a ÎCCJ conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ord. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Cu privire la timpul efectiv lucrat de reclamant în condițiile de grupa II de muncă, din proba testimonială reiese că activitățile respective s-au desfășurat în condiții de grupă de muncă pe tot parcursul programului de lucru, iar aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit disp. art. 272 din C. muncii.
Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care in cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Instanța reține astfel, că Ordinul nr. 50/1990 a fost emis tocmai pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului și reglementarea pensiilor de asigurări sociale de stat, scopul urmărit de reclamantă fiind înlăturarea inechității produse prin neacordarea grupei de muncă de către angajatorul său, iar posibilitatea reclamantului de a se adresa instanței de judecată este în deplină concordanță cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Susținerile pârâtei din întâmpinare nu pot fi reținute de instanță, deoarece încadrarea în grupele de muncă se face în funcție de condițiile nocive concrete existente la locul de muncă, de gradul de pericol pe care îl presupune activitatea desfășurată de o persoană și nu poate fi limitată de o comisia de nominalizare. Lipsa nominalizării unei meserii sau unui loc de muncă nu poate priva salariatul de un drept al său.
Or, dacă unor persoane care au lucrat în proximitatea reclamantului li s-a recunoscut grupa de muncă, în procent de 100% din programul normal de lucru, prin hotărâre judecătorească irevocabilă, ar fi inechitabil ca unei alte persoane care a lucrat în mod real în condițiile specifice grupei de muncă să nu i se poată stabili această calitate și drepturile subsecvente, din pricina unei neglijențe ce nu îi incubă.
Din mențiunile carnetului de muncă al reclamantului, coroborate cu declarația martorului, rezultă funcțiile, activitățile și condițiile de muncă ale reclamantului, acestea încadrându-se în ipotezele reținute de dispozițiile Ordinului nr. 50/1990, Anexa II, pct. 69 ,79 și 160.
În perioada 02.05._01, reclamantul a avut meseria de tehnician perioadă în care potrivit depoziției martorului audiat în cauză, desfășura activitate de aprovizionare a atelierului cu materiale, iar atunci când nu se ocupa cu această activitate se ocupa de întocmirea documentelor, astfel că nu se poate aprecia asupra operațiunilor efective desfășurate de reclamant în această funcție și nici asupra timpului efectiv de muncă.
Astfel, nu poate fi primită solicitarea reclamantului în ce privește încadrarea activității sale în grupa a II a de muncă pentru această ultimă perioadă analizată întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă că acesta a lucrat, în condiții specifice, în proporție de 100% din programul normal de lucru, cererea sa privind această perioadă urmând să fie respinsă ca neîntemeiată.
Având în vedere considerentele expuse, instanța va admite în parte acțiunea, va constata că activitatea desfășurată de reclamant pentru pârâtă în perioadele 02.08._82 și 14.12._90, funcția de bobinator, se încadrează în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului nr. 50/1990, anexa 2, pct. 69, 79 și 160 coroborate cu dispozițiile art.3 din ordin, în procent de 100 % și va obliga pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens, această obligație revenindu-i în conformitate cu art. 40 alin 2 litera h din codul muncii.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulata de reclamantul S. I., având CNP_, cu domiciliul în mun. C., bld.. N. T., nr. 13, ., ., în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A. C., cu sediul in C., .. 80, jud. D..
Constată că activitatea desfășurată de reclamant pentru pârâtă în perioadele 02.08._82 și 14.12._90, în funcția de bobinator, se încadrează în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului nr. 50/1990, anexa 2, pct. 69, 79 și 160 coroborate cu dispozițiile art.3 din ordin, în procent de 100 %,
Respinge cererea privind restul perioadei .
Obligă pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 05.12.2014.
PREȘEDINTE
C. C.
Asistent judiciar - Ș. I.
Asistent judiciar – G. M. M.
Grefier
M. Ș.
Red./Tehnored. /Jud.CC/As.Jud.Ș.I.
4 ex/16.12.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
