Acţiune în constatare. Sentința nr. 569/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 569/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-02-2014 în dosarul nr. 12017/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 569/2014
Ședința publică de la 07 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I.
Asistent judiciar C. - M. M.
Asistent judiciar Ș. I.
Grefier L. R. M.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamantul VAȚA G. în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, după care:
În raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța declară încheiată cercetarea procesului și nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la data de 18.07.2013 sub nr._ pe rolul Tribunalului D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamantul VAȚA G. a chemat în judecată pe pârâta . instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că activitatea desfășurată în perioada 12.07._92 pentru pârâtă, în funcția de strungar, se încadrează în grupa a II-a de muncă conform Ordinului nr. 50/1990, Anexa II, pct. 34, în procent de 100% și să dispună obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe în acest sens.
În fapt, a arătat că a fost angajatul pârâtei de la data de 12.07.1976 până la data de 21.06.2010, fiind angajat în baza contractului de muncă nr. 8230/1973 în meseria de strungar, Secția prelucrări mecanice.
Reclamantul menționează că nu se află în posesia CIM și solicită instanței să dispună obligarea pârâtei la eliberarea acestuia.
A arătat faptul că, în perioada de timp mai sus menționată a îndeplinit meseria de strungar și în permanență și-a desfășurat activitatea în cadrul unei hale unde se executau operații de nituire, activitate încadrată în grupa a II-a de muncă.
A menționat că în cadrul secției existau aproximativ 100 de utilaje cu care se executau operații de strunjire, frezare, rectificare, găurire, alezare, ascuțire scule, iar zgomotul produs de utilaje depășea 80 dB. Piesele prelucrate, în proporție de 100% necesitau precizie, ceea ce impunea microașcheire, în urma căreia rezulta pulbere microscopică și se eliminau vapori toxici în atmosferă.
Reclamantul a învederat instanței că activitatea sa concretă a constat în polizare, șlefuire și lustruire a pieselor din materiale feroase și neferoase, în spații în care nu au funcționat instalații speciale de eliminare sau diminuare a cantităților de pulberi emanate în procesul de producție, iar această activitate, desfășurată în condițiile descrise mai sus se exercita pe tot parcursul programului de lucru. Astfel, consideră că activitatea desfășurată în cadrul unității pârâte se încadrează în grupa aII-a de muncă, potrivit Anexei II din Ordinul 50/1990.
Totodată a arătat că a solicitat unității pârâte eliberarea unei adeverințe din care să rezulte acest lucru, însă răspunsul a fost negativ (răspunsul n. 206/27.02.2013).
În drept, a invocat dispozițiile art. 35 C Pr civilă și Ordinul 50/1990, Anexa II, poz. 34 și Ord. 125/1990.
Reclamantul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și proba testimonială.
În scop probator a depus la dosarul cauzei în copie: cartea de identitate, adresa nr. 206/27.02.2013 emisă de S.C. A. SA, cartea de muncă
La data de 30.10.2013, pârâta S.C. A. S.A. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea acțiunii.
Prin întâmpinare, pârâta a învederat instanței faptul că, activitatea reclamantului nu s-a desfășurat în locuri cu condiții de grupa I sau a II-a de muncă. Încadrarea în grupa I și a II-a de muncă se făcea numai în situația în care cu toate măsurile luate de societate pentru nominalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor ar fi fost prevăzute de Ordinul 50/1990. În ceea ce privește zgomotul menționează că existau mijloace de atenuare, izolare cât și ventilații amplasate în fiecare secție.
Pârâta menționează faptul că, la art. 3 din Ordinul 50/1990 se precizează că, "beneficiază de încadrare în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele 1 și 2 ", reclamantul neîncadrandu-se ca funcție ocupațională în acordarea sporurilor pentru munca în condiții nocive sau periculoase.
Referitor la adresa reclamantului nr. 206/27.02.2013, învederează instanței că, societatea a răspuns în conformitate cu Ordinul 50/1990 menționând că locul de muncă unde și-a desfășurat activitatea nu este nominalizat pentru încadrarea în grupa a II-a de muncă.
Pârâta a învederat faptul că reclamantul nu poate justifica încadrarea în grupa a II-a de muncă, ținând cont și de condițiile lipsei acute de comenzi și a întreruperilor frecvente de activitate, gradul de încărcare al salariaților fiind în permanență sub 50%.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 Cod pr civilă și art. 272 Codul Muncii.
În baza art. 411 Cod pr civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 12.11.2013, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că el a lucrat efectiv pe parcursul întregului program de lucru în condițiile menționate în acțiune, colegi de-ai săi au obținut grupe de muncă prin hotărâri judecătorești prin care s-a constatat că, activitatea desfășurată de aceștia din cadrul Secției Sculărie și a Secției prelucrări mecanice, constând în meseria de frezor, strungar, rectificator, etc, se încadrează în grupa a II a de muncă, conform Ordinului 50/1990.
La termenul de judecată din 21.01.2014 instanța a încuviințat pentru reclamant proba testimonială cu 1 martor, în cauză fiind audiat sub prestare de jurământ religios martorul V. M., a cărui declarație a fost consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Analizând totalitatea probelor administrate în cauză, precum și prevederile legale incidente, instanța reține următoarele:
Reclamantul a fost angajatul societății pârâte ..A. cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată în funcția de strungar, desfășurând activitate în Secția Prelucrări Mecanice, în perioada menționată în acțiune, așa cum rezultă din carnetul de muncă.
Din actele dosarului și din depoziția martorului rezultă că activitatea reclamantului s-a desfășurat în condiții grele, activitatea sa concretă constand în polizare, strunjire, și lustruire a pieselor din materiale feroase și neferoase, lucrând cu lichid de racire. Mai arata că, în spațiul în care reclamantul își desfășura activitatea, erau sute de utilaje, in aceeasi incapere aflandu-se mai multe sectii, unde se efectuau operatiuni de strunjire, frezare, gaurire, rectificare, sudura, sectiile fiind despartite doar de stalpii de sustinere.
Astfel, operațiunile făcute în calitate de strungar de către reclamant, se subscriu dispoz. pct 34, Anexa II, Ordinul 50/1990, care prevede acordarea grupei a II a de muncă pentru,, polizarea, șlefuirea și lustruirea pieselor din metale feroase și neferoase".
Din declarația martorului, coleg de muncă cu reclamantul, rezultă faptul că activitatea desfășurată în condițiile descrise se exercită pe tot parcursul programului de lucru pentru perioada menționată în acțiune.
Din probele administrate a rezultat că încadrarea în grupe de muncă s-a făcut într-un mod inechitabil, de vreme ce doar unii dintre salariații care desfășurau aceeași muncă au beneficiat de această încadrare pentru această perioadă. .
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a ÎCCJ conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ord. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții expres a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Activitatea desfășurată de reclamant se încadrează deci în grupa a II-a de muncă potrivit Anexei II pct. 34 din Ordinul 50/1990 pentru perioada 12.07.1976 – 01.04.1992.
Cu privire la timpul efectiv lucrat de reclamant în condițiile de grupa II de muncă, din proba testimonială reiese că activitățile respective s-au desfășurat pe tot parcursul programului de lucru pentru această perioadă, iar aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit disp. art. 272 din Codul Muncii.
Față de cele expuse mai sus, instanța, va admite acțiunea, va constata că activitatea desfășurată de reclamant în perioada 12.07.1976 – 01.04.1992 se încadrează în grupa a II-a de muncă conform Ord. 50/1990 anexa II, pct. 34 în procent de 100%.
În baza art 40 alin 2 lit h Codul Muncii, va obliga pârâta să elibereze reclamantului o adeverință în acest sens.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul VAȚA G., avand CNP_, domiciliat în C., ., nr. 83, ., ., și cu domiciliul ales la C.. Ind. Av. C. D., cu sediul in C., ., ., ., în contradictoriu cu pârâta . sediul social in loc Ghercești, ., jud D., J_, CUI_.
Constată că activitatea desfășurată de reclamant în perioada 12.07._92,se încadrează în grupa a II -a de muncă conform Ord.50/1990 anexa II, pct.34,în procent de 100%.
Obligă pârâta să elibereze reclamantului o adeverință în acest sens.
Executorie.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.
Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică, azi 07.02.2014.
PREȘEDINTE M. I.
Asistent judiciar C. M. M. Asistent judiciar Ș. I.
Grefier L. R. M.
Red/Tehn. I.M.,C.M.M.
4 ex/19.02.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 61/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
