Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 7579/2014. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 7579/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 18-12-2014 în dosarul nr. 4675/63/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 7579/2014

Ședința publică de la 18 Decembrie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE C. Uncheașu

Asistent judiciar M. V. C.

Asistent judiciar L. C. O.

Grefier L. R. M.

Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de contestatorul P. M. C. în contradictoriu cu intimata C. DE A. RECIPROC A PENSIONARILOR C., având ca obiect contestație decizie de sancționare.

Dezbaterile și susținerile orale au avut loc în ședința publică din data de 09 Decembrie 2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 18.12.2014, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

La data de 28.03.2014 contestatorul P. M. C. în contradictoriu cu intimata C. DE A. RECIPROC A PENSIONARILOR C. a formulat contestație împotriva deciziei nr. 7/28.02.2014, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea acesteia, restituirea sumelor retinute de angajator in baza deciziei de sanctionare, sume actualizate cu rata inflatiei si aplicarea dobanzii legale, cu cheltuieli de judecată.

In fapt a arătat că decizia de sanctionare este lovita de nulitate absolută pentru incălcarea dreptului sau la apărare conferit salariatului de disp. art. 251 al. 4 C. Muncii, art. 16 al. 1 si 24 din Constitutie, art. 3 al. 1 lit. e din Legea nr. 51/1995.

Prin adresa nr. 241/18.02.2014 a solicitat intimatei dreptul legal de a fi asistat de un apărător indicand temeiul legal si numele reprezentantului, insă prin procesele verbale nr. 3 si 4 din data de 18.04.2014 i-a fost refuzat acest drept.

A mai considerat că decizia de sanctionare este lovită de nulitate absolută pentru incalcarea dispozitiilor art. 251 al. 2 din Codul Muncii care prevăd obligativitatea ca in cuprinsul convocarii in vederea desfăsurării cercetării disciplinare sa se mentioneze obiectul acesteia.

In cuprinsul convocarii nr. 138/2/12.02.2014 se mentionează in mod generic "lucrările contabile efectuate de dv. in calitate de contabil al C. C.", insă prin decizia de sanctionare se retine că "motivele de fapt ale sanctiunii disciplinare îl reprezintă intocmirea defectuoasa a actelor contabile specifice C., respectiv un numar de 14 greseli savarsite in perioada 05.02._13"

A mentionat că este salariatul unității pârâte cu contract individual de muncă pe funcția de contabil operator.

Începând cu luna februarie a anului 2013 având în vedere că mama sa (fostă angajată a pârâtei) a formulat o plângere penală împotriva unora din angajații în funcții de conducere a pârâtei, împotriva sa începând un proces intens de persecuție la locul de muncă.

Prin nota de serviciu nr. 270/04.02.2013 i s-a modificat felul muncii, prin decizia nr. 749/19.03.2013 a fost sancționat cu avertisment, ulterior prin Nota nr. 2765/21.11.2013 s-a dispus reluarea activității conform contractului individual de muncă, însă doar scriptic pentru că faptic a desfășurat activitate de casier.

A contestat decizia nr. 749/19.03.2013 la Tribunalul D. iar prin sentința nr 7867/11.12.2013, i s-a dat câștig de cauză.

A mai arătat că pentru perioada ianuarie 2013 – februarie 2014 angajatorul nu i-a plătit integral drepturile salariale, pe care de altfel le acordase colegilor său din departamentul contabilitate, motiv pentru care s-a adresat Tribunalului D. așa cum rezultă din dosarul nr_ .

Consideră că sancțiunea aplicată este disproporționată cu faptele efectiv reținute în cadrul interogatoriului denumit " notă explicativă" având în vedere faptul că nu există nici un prejudiciu real produs angajatorului C. C.. Chiar prin decizia nr 7/28.02.2014 C. C. menționează faptul că " abaterile disciplinare, ar fi putut cauza prejudicii grave", nicidecum că au cauzat un prejudiciu efectiv, real,cuantificabil. Ca atare consecințele abaterii disciplinare nu există.

Această apărare este justificată și de faptul că pârâta C. C. recunoaște în cuprinsul notei explicative la întrebarea nr 92 existenta organului de " Control Preventiv" care verifică documentația și operațiunile efectuate de contabilii – operatori tocmai pentru a diminua riscul apariției unor greșeli.

Nu a fost niciodată sancționat disciplinar în mod legal pentru activitatea pe care a desfășurat-o în cadrul C. C..

Considera că este discriminat in ceea ce priveste raporturile de munca cu angajatorul, avand in vedere că ceilalti 3 colegi contabili operatori nu sunt supusi acelorasi presiuni din partea conducerii C. CVraiova.

Conform art. 247 al. 2 C. Muncii "abaterea disciplinara este o fapta savarsita cu vinovatie", insă in persoana salariatului contestator nu se poate retine o vinovatie efectiva avand in vedere imprejurarile in care faptele au fost savarsite si modul in care angajatorul intelege să garanteze drepturile salariatului prevazute de art. 39 al. 1 C. Muncii.

In consecință solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată, anularea deciziei contestate, și să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumelor reținute de către angajator în baza deciziei de sancționare nr 7/28.02.2014, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective, precum și obligarea la plata dobânzii legale aferentă sumelor datorate calculată de la data scadenței la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

A depus la dosar în copie sentința nr 7867/11.12.2013, carte de identitate, convocarea nr 138/12.02.2014, adresa nr 241/18.02.2014, decizia nr 7/28.02.2014, procesul verbal nr 4/18.02.2014, nr 3/18.02.2014, nota explicativă, decizia nr 749/19.03.2013, decizia nr 398/14.02.2013, Nota de serviciu nr 270/04.02.2013, adresa nr 725/15.03.2013, adresa nr 359/12.02.2013, nr 299/6.02.2013, nr 576/25.01.2013, nr 678/08.03.2013, nr 742/19.03.2013, nota de serviciu nr 270/04.02.2013, nr 2765/21.11.2013, adresa nr 265/28.02.2014, procese verbale, atribuțiunile de serviciu ale contabilului operator.

La data de 05.05.2014 pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației formulate pentru următoarele considerente:

A arătat că in cauză sunt aplicabile dispozitiile art. 251 al. 1 si 2 Codul Muncii, prin adresa nr 138/12.02.2014 contestatorul a fost convocat în vederea cercetării disciplinare fiind informat detaliat despre obiectul cercetării, acesta urmând să dea relatii in legatura cu activitatea desfăsurată in functia de contabil.

Ca atare, primind adresa sub semnătură cu 5 zile înainte de data stabilită la data de 18.02.2014, contestatorul avea posibilitatea de a se documenta si de a raspunde corect fata de activitatea desfăsurata.

Invocarea in speta a nerespectării dispozitiilor art. 251 al. 4 este neintemeiată, nefiind dovedită raportat la o cerere adresată unui reprezentant al sindicatului sau al salariatilor după caz, acesta fiind in fapt un drept al salariatului si nu o obligatie imperativa ceruta de lege..

Pe fondul cauzei a arătat că decizia contestată este legală și temeinică fiind raportată strict și limitativ la activitatea contestatorului, acesta fiind în cunoștință de cauză cu privire la dispozițiile și obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, fișa postului, Regulamentul intern la nivelul unității precum și dispozițiile legale stabilite prin Codul Muncii.

Solicită a se observa că aplicarea sancțiunii se circumscrie activității contestatorului, materializată prin greșeli repetate în activitatea desfășurată în funcția de contabil în cadrul C. C., orice altă trimitere la situații personale nefiind relevantă în cauză.

In cauza de față sunt incidente disp. art 247 al 2 din Codul Muncii, contestatorul făcând dovada ca, din culpă, a desfășurat activitate în funcția de contabil, săvârșind greșeli în mod constant, încălcând atât normele legale ce guvernează contractul individual de muncă, regulamentul intern precum și fișa potului.

In situația în care angajatorul nu ar fi efectuat un control inopinat asupra lucrărilor efectuate de contestator și ar fi corectat sumele înscrise în mod greșit de către acesta în actele contabile ale unității în sensul de a se micșora sau mări în mod nelegal patrimoniul C. C. în dauna persoanelor împrumutate, acest fapt ar fi putut genera atât litigii cât și antrena răspunderea patrimonială a unității față de terțe persoane.

A depus la doar în copie: contract individual de muncă, nota explicativă, mai multe declarații, adresa nr 241/2014, cereri de împrumut, regulament de ordine interioară.

La data de 19.05.2014 contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că își menține apărările formulate prin cererea de chemare în judecată, solicitând totodată respingerea criticilor formulate de către pârâtă în întâmpinare, deoarece sunt nefondate și nelegale.

Salariatii C. nu sunt afiliați niciunui sindicat, ca atare reclamantul nu avea posibilitatea de a se adresa unui reprezentant al sindicatului in vederea apărării drepturilor sale in fata Comisiei de disciplină.

Sustinerea potrivit careia angajatorul a efectuat un control inopinat este una nereală, deoarece reclamantului ii este monitorizată constant activitatea tocmai pentru a descoperi orice elemente de natura să duca la sanctionarea acestuia. De altfel, departamentul contabilitate din cadrul C. este condus de doi salariati insărcinati conform fisei postului sa controleze activitatea subordonatilor, astfel exista un post de Sef Departament Financiar Contabil ocupat de d-na I. R. si un post de contabil sef ocupat de d-na I. F.. Din cuprinsul fiselor celor doua posturi de conducere reiese faptul că acestea detin atributii de supra control a activitatii desfăsurate de subalternii acestora pentru a preveni producerea unor greseli. Ca atare, in conditiile in care nu s-a produs nici un prejudiciu, fiecare structură exercitandu-si atributiile conform fisei posturilor acestora, considera că nu se impune sanctionarea salariatilor doar pe baza unor supozitii.

Solicită a se observa că Noul Regulament de ordine interioară depus la dosar de către unitatea pârâtă a intrat în vigoare la data de 20.03.2014 ulterior emiterii deciziei de sancționare nr 7/28.02.2014, cartea de identitate, organigrama C. C., procesul verbal de executare a mandatului de aducere, bilet de externare, carnetul de muncă, răspuns la nota explicativă, decizia nr 21/17.04.2014, decizia nr 749/19.03.2013, decizia nr 7/28.02.2014, convocarea, decizia nr 30/01.08.2014.

In cauză s-a luat interogatoriu contestatorului la propunerea intimatei si s-a audiat martorul G. I. propus de contestator.

Din analiza actelor si lucrărilor dosarului instanta constată următoarele:

Contestatorul este angajat al Casei de A. reciproc a Pensionarilor C. conform contractului individual de muncă nr. 6/01.01.2011 pe funcția de contabil principal.

Prin nota de serviciu nr. 270/04.02.2013 (fila 40 din dosar) ca are la baza Hotararea Consiliului Director din 04.02.2013 s-a hotarat ca incepand cu data de 05.02.2013 reclamantul să execute următoarele lucrări: întocmirea actelor de inscriere de noi membri, întocmirea actelor de acordare a ajutorului de deces, primirea spre solutionare a actelor de retragere a membrilor, întocmirea cererilor membrilor de solicitare ajutor cote bai si ochelari de vedere, încasarea la ghiseul nr. 5 a ratelor de imprumut si cotizatii ale membrilor.

Această măsură considerată de reclamant in cererea de chemare in judecată că ar reprezenta o modificare a felului muncii, nu a fost contestată, acceptându-se astfel efectuarea acestor atributii stabilite conform pct. 13 din atributiile de serviciu ale contabilului operator (fila 56) care prevede "va executa orice alte lucrări stabilite de catre conducerea CAR Pensionari si contabilul sef."

Prin nota de serviciu nr. 2765/21.11.2013, conform hotararii Consiliului Director din 20.11.2013 s-a hotarat ca incepand cu data de 25 noiembrie 2013 reclamantul sa revină la activitatea de contabil operator din cadrul biroului Contabilitate.

Prin decizia nr. 7/28.02.2014 emisă de C. C. s-a dispus sanctionarea salariatului P. M. C. cu reducerea salariului de baza pe o perioada de 2 luni cu un procent de 10 % in baza art. 248 al. 1 lit. c Codul Muncii.

S-au retinut in decizie motivele sanctionarii disciplinare ca fiind intocmirea defectuoasa a actelor contabile specifice C., respectiv un numar de 14 greseli savarsite in perioada 05-12._13. Prin întocmirea defectuoasă a actelor contabile, angajatul a încalcat prevederile fisei postului pct 6, pct. 11, pct 12.

S-a retinut că salariatul, prin nota explicativa data in fata Comisiei de cercetare a abaterilor disciplinare din data de 18.02.2014 precum si prin procesul-verbal nr. 4/18.02.2014, a recunoscut greselile ce i-au fost aduse la cunostință.

Cu privire la exceptiile invocate de contestator, instanta le va analiza cu prioritate si le va respinge pentru următoarele considerente:

Astfel, exceptia nulitătii absolute pentru încălcarea dreptului său la apărare va fi respinsă ca neîntemeiată deoarece contestatorul a primit adresa nr. 138/2/12.02.2014 la data de 12.02.2014 sub semnătură, fiind respectat termenul de 5 zile prevăzut in ROI (fila 142), cercetarea fiind efectuată in data de 18.02.2014.

Totodată, cererea nr. 241/18.02.2014 prin care a solicitat intimatei dreptul legal de a fi asistat de un apărător nu a fost insotită de dovada angajării unui apărător si a fost depusă cu 5 minute înaintea sedintei, cu încălcarea dispozitiilor din ROI care prevăd in capitolul XIII Reguli referitoare la procedura disciplinară (fila 143) că cererea de solicitare de asistare a unui aparator in cadrul cercetarii prealabile trebuie adusă la cunostinta persoanei/comisiei imputernicite sa realizeze procedura disciplinară, cu cel putin 1 zi înaintea desfăsurării cercetării prealabile, prin prezentarea catre conducerea unitătii a unui act specific de reprezentare.

Instanta va respinge exceptia nulitătii absolute pentru încălcarea dispozitiilor art. 251 al. 2 din Codul Muncii care prevăd obligativitatea ca in cuprinsul convocarii in vederea desfăsurării cercetării disciplinare sa se mentioneze obiectul acesteia, deoarece în cuprinsul convocarii nr. 138/2/12.02.2014 se mentionează obiectul acesteia respectiv, lucrările contabile efectuate de contestator in calitate de contabil al C. C..

Cu privire la fondul cauzei, instanta va respinge contestatia formulată impotriva deciziei de sanctionare ca neîntemeiată, deoarece decizia contestată este legală și temeinică fiind raportată strict și limitativ la activitatea contestatorului, acesta fiind în cunoștință de cauză cu privire la dispozițiile și obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, fișa postului, Regulamentul intern la nivelul unității precum și dispozițiile legale stabilite prin Codul Muncii.

Reclamantul a dat o declaratie la data de 25.11.2013 (fila 40 din dosar) prin care a declarat pe propria raspundere că are cunostinte si cunoaste conform fisei postului efectuarea lucrărilor de contabilitate din cadrul biroului contabilitate-contabil operator.

Din actele dosarului -cererile de imprumut, chitante depuse la filele 42-113, 288-354, proces-verbal din 07.02.2014 prin care s-au constatat 37 de greseli, iar in perioada 01.01._13 inca 72 de greseli, recunoscute sub semnătura de reclamant-filele 14-22 din vol II al dosarului, precum si cererile reclamantului formulate in cursul anului 2013 in care recunostea greselile comise (filele 42, 3-14 din vol. II) rezultă că salariatul a savarsit fapta retinută in sarcina sa in decizia de sanctionare, precum si faptul că anterior acesteia a avut aceeasi atitudine a pasivitate si considerare a lipsei prejudiciului in cazul efectuării unor greseli.

Prin procesul verbal nr. 60/06.02.2013 (fila 273) s-a consemnat că salariatul P. M. a efectuat in lucrările sale contabile numeroase si diverse greseli repetate, s-a atras atentia salariatului P. M. C. asupra greselilor comise, asupra faptului că alti salariati pierd timpul cu indreptarea si corectarea acestor, s-a hotarat acordarea de prime si recompense salariatilor din compartimentul contabilitate, in functie de activitatea si calitatea muncii fiecăruia.

In nota explicativă luată salariatului P. M. (fila 23 din dosar) s-a recunoscut de acesta că are cunostintă de atributiile functiei de contabil operator conform fisei postului, ca a savarsit greseli care puteau prejudicia C. daca nu erau indreptate, că a existat o echivalenta cu colegii contestatorului in calitatea si felul muncii prestate, că in trecut i s-au solicitat note explicative in legatură cu greselile savârsite, in perioada 01.01._12 a avut un numar de 95 greseli repetate si consecutive, ca in perioada 26.11._13 a savarsit un numar de 37 greseli, ca in 11.02.2014 i s-a luat nota explicativă cu privire la greselile efectuate in perioada 05.12._13, că nu a anuntat in scris conducerea despre dificultătile intampinate in exercitarea obligatiilor de serviciu.

In interogatoriul luat contestatorului de către instanta (fila 1 din vol. II al dosarului), acesta a recunoscut savarsirea greselilor repetate atat in cursul anului 2013 cat si cele mentionate in decizie, insă a considerat că neremedierea greselilor efectuate nu generează efecte de natură patrimonială sau de altă natură pentru că există viză de supracontrol de catre contabilul sef si astfel a considerat că nu trebuia sanctionat in vreun fel.

Angajatorul a aplicat sanctiunea cu luarea in considerare a criteriilor prevăzute de art. 250 C. Muncii, respectiv imprejurările in care fapta a fost savarsita, consecintele abaterii disciplinare, faptul că in perioada anilor 2012-2013 acesta a dat dovadă de neglijență în efectuarea atribuțiunilor de serviciu, efectuând o . erori, care dacă nu ar fi făcut obiectul unui control din partea angajatorului, atât reclamantul cât și angajatorul ar fi putut răspunde în solidar față de persoanele împrumutate și păgubite prin faptele personale ale reclamantului.

Pârâta a dovedit atitudinea conciliantă a angajatorului față de reclamant pe de o parte, precum și continuitatea în abateri privind activitatea desfășurată de către reclamant în perioada anterioară celei care a determinat sanctionarea contestatorului.

Contestatorul nu a făcut dovada "procesului de persecutie la locul de muncă" si că in vreun dosar penal I. R. are calitatea de învinuit.

Cu referire la starea de discriminare invocată de reclamant considerând a încalca dispozitiile Regulamentului intern (fila 59 din dosar), nu a fost dovedită si este de reținut, că nu orice diferență de tratament semnifică discriminare; pentru a fi reținut tratamentul diferențiat, injust este necesar să se stabilească că persoanele aflate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial, iar dacă o asemenea distincție între situații analoage sau comparabile există, ea să nu-și găsească nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.

Cu privire la motivul invocat de contestator in sensul că sancțiunea aplicată este disproporționată cu faptele efectiv reținute în cadrul interogatoriului denumit " notă explicativă" având în vedere faptul că nu există nici un prejudiciu real produs angajatorului C. C. si că există organul de " Control Preventiv" care verifică documentația și operațiunile efectuate de contabilii – operatori tocmai pentru a diminua riscul apariției unor greșeli, instanta il va respinge deoarece fapta retinută in sarcina contestatorului consituie abatere gravă conform ROI, indiferent de producerea unor prejudicii.

Fapta savarsita de contestator in sensul de a întocmi in mod gresit acte constituie abatere disciplinară gravă care poate conduce la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă conform art. 4 din Cap. Sanctiuni disciplinare din ROI (fila 138 din dosar) care prevede următoarele abateri:"este executarea unor lucrări de proastă calitate, ca urmare a nerespectării fisei postului"-la pct. 7, "savarsirea de greseli in lucrările specifice postului ocupat, care au caracter repetat"-la pct.15.

In concluzie sanctiunea aplicata de intimată nu este disproportionată, ci este stabilită in mod corect, contestatorul considerând in mod nejusitificat că nu poate fi tras la răspundere pentru erorile comise.

In baza art. 453 C.p.c. va obliga reclamantul la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimata in cuantum de 1000 lei cheltuieli de judecată constând in onorariu avocat.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția nulității absolute a deciziei de sancționare nr. 7/28.02.2014.

Respinge contestația formulată de contestatorul P. M. C. cu domiciliul în C., . 8, . 2 . în contradictoriu cu intimata C. DE A. RECIPROC A PENSIONARILOR C., cu sediul în C.,. 38, județul D. împotriva deciziei de sancționare nr. 7/28.02.2014 emisă de intimată.

Obligă contestatorul să plătească intimatei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 18 Decembrie 2014.

PREȘEDINTE,

C. Uncheașu

Asistent judiciar, M. V. C.

Asistent judiciar, L. C. O.

Grefier, L. R. M.

4 ex

Red.Jud.C.Uncheașu

Tehnored.M.J.

13.01.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 7579/2014. Tribunalul DOLJ