Pretentii. Sentința nr. 2085/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2085/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 12180/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 2085/2014
Ședința publică de la 09 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. S.
Asistent judiciar M. G. M.
Asistent judiciar C. S.
Grefier C. C. P.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant U. O. M. și pe pârâta C. DE A. OLTENIA SA, având ca obiect pretenții
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul reprezentat de avocat G. B. și consilier juridic D. C. pentru intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
La interpelarea instanței părțile arată că nu mai au obiecțiuni la raportul de expertiză .
Instanța lasă dosarul la a doua strigare potrivit art. 104 lin 13 din ROI.
La reluarea dosarului, la apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns reclamantul, reprezentat de avocat G. B. și consilier juridic, D. C. pentru intimată.
Avocat G., pentru reclamant, învederează că înscrisul care atesta achitarea onorariului pentru expertul desemnat în cauză s-a atașat din greșeală la un alt dosar și solicită acordarea unui nou termen de judecată, pentru depunerea acestuia la prezenta cauză.
Instanța respinge cererea de amânare, în vederea depunerii chitanței achitării onorariului expertului la dosarul cauzei și, constatând cercetarea judecătorească încheiată, acorda cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat G. B., pentru reclamant, arată că refuză să pună concluzii pe fondul cauzei.
Consilier juridic D. C., pentru intimata, solicită respingerea acțiunii.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
La 26.07.2013 reclamantul U. O. M. s-a adresat Tribunalului D. Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale cu cerere de chemare in judecată a pârâtei C. de A. Oltenia SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta la plata orelor suplimentare efectuate in perioada 06.12._12, indexate cu sporurile aferente, cu cheltuieli de judecată.
In fapt, a arătat că a fost angajat al pârâtei in funcția de agent de pază cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată,.
In perioada 06.12._12 a efectuat serviciul de pază conform graficelor de lucru întocmite de conducerea pârâtei și a depășit timpul normal de lucru de 40 de ore pe săptămână stabilit de codul muncii in art 112 și de contractul colectiv de muncă în art 56.2 si 56.3.
Munca suplimentară prestată în acest fel nu a fost compensată prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile calendaristice cum prevedea art.119 din codul muncii și art.56.2 din contractul colectiv de muncă, astfel că i se cuvine plata orelor suplimentare cu un spor de 75% potrivit art 56. 3 din contractul colectiv de muncă.
A mai arătat că s-a adresat pârâtei cu cerere pentru plata orelor suplimentare dar nu a primit nici un răspuns.
In drept a întemeiat cererea pe dispozițiile codului muncii art.112, 119, 120,122 și 123 și pe dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, art. 51.1 și următoarele .
In scop probator, reclamantul a depus la dosar în copie, cartea de identitate, contractul individual de muncă nr.6426/2011, decizia nr.637/15.11.2012 emisă de pârâtă de încetare a raporturilor de muncă și a solicitat probele cu inscrisuri, expertiza contabilă și interogatoriu.
La 25.10.2013 pârâta a formulat întâmpinare in care a solicitat respingerea acțiunii va netemeinica și nelegală deoarece, potrivit graficelor nu au fost efectuate ore suplimentare de către reclamant și că toti salariatii au fost informați sa ia măsuri pentru derularea activitatii fara depășirea a 40 ore/sapt. conf.deciziilor nr.841/2009 și 256/2012.
In scop probator, pârâta a depus la dosar deciziile nr.841/2009 și 256/2012 și anexele cu semnaturile la acestea, și in suplimentare, graficele de planificare a turelor, foile colective de prezentă în perioada dedusă judecății, statele de salarii pentru aceeași perioadă.
La termenul din 15.01.2014, instanța a luat act de renunțarea reclamantului la administrarea probei cu interogatoriu iar la solicitarea reclamantului, instanța a încuviințat proba cu expertiză contabilă cu următoarele obiective: să stabilească numarul de ore suplimentare efectuate de reclamant in perioada 06.12._12 si necompensate cu timp liber și care este cuantumul drepturilor bănești pe ar trebui sale plateasca pârâta după aplicarea sporului de 75% și 100% pentru orele suplimentare.
Expertiza a fost efectuată de către expert B. E. L., desemnat prin tragere la sorti, raport de expertiză depus la dosar la data de 06.03.2013 și față de care pârâta a formulat obiecțiuni la data de 12.03.2014, în sensul că experta a calculat greșit numărul de ore suplimentate pe luna decembrie 2011.
La termenul din 12.03.2013, instanța a încuviințat obiecțiunile, răspunsul la obiecțiuni fiind depus de expertă la data de 04.04.2014, părțile fiind de acord cu acest răspuns.
Analizând actele și lucrările dosarului precum și prevederile legale in materie, instanța reține următoarele:
Reclamantul a fost angajatul pârâtei in funcția de agent de pază, cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată .
In această calitate, in perioada 06.12._12, a efectuat serviciul de pază conform graficelor de lucru întocmite de conducerea pârâtei, depășind timpul normal de lucru de 40 de ore pe săptămână, așa cum rezultă din graficele de planificare a turelor, din foile colective de prezentă și din raportul de expertiză.
Expertul desemnat in cauză a verificat in vederea efectuării raportului de expertiză graficele de lucru, foile colective de prezentă si statele de salarii pe perioada decembrie 2011 - noiembrie 2012.
Din foile de pontaj rezultă că pârâta, in marea majoritate a situațiilor in care existau ore suplimentare, nu a respectat art. 56 pct. 2 din Contractul colectiv de muncă, respectiv nu au fost remunerate toate orele suplimentare prestate si nici nu a acordat zile libere plătite.
Potrivit art 109 alin 1 din codul muncii „ durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână”, reglementare ce se regăsește și in dispozițiile art 51 pct 1 din contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul unității pârâte.
Potrivit art 117 alin 1 din codul muncii „munca prestată în afara duratei normale a timpului de lucru săptămânal prevăzut la art 109 este considerată muncă suplimentară", iar potrivit art 119 din codul muncii „ munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite in următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia”, dispoziție ce se coroborează cu prevederile art 56 . 2 din contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul unității pârâte potrivit cărora „munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite in următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia, in aceste condiții salariatul beneficiind de salariu corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru”.
„In cazul in care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, potrivit art 56. 2, munca suplimentară va fi plătită conform legislației in vigoare, cu un spor de 75%”, așa cum prevede art 56.3 din contractul colectiv de muncă, coroborate cu dispozițiile art 120 din codul muncii.
Pârâta nu a compensat cu ore libere plătite, orele suplimentare efectuate de reclamant și nici nu le-a plătit cu un spor de 75 % așa cum prevăd dispozițiile din codul muncii și din contractul colectiv de muncă, articolele 56.2 și 56.3 .
Potrivit art. 40 alin 2 lit c din codul muncii „angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă” .
Pârâta a încălcat această dispoziție legală, prin aceea că nu a plătit reclamantului orele suplimentare efectuate și i-a produs un prejudiciu material constând in contravaloarea acestora, așa cum a fost calculată de expert prin raportul de expertiză depus la dosar asupra cărora părțile nu au formulat obiecțiuni.
Expertul a constatat că nu a existat vreo solicitare scrisă din partea angajatorului pentru efectuarea orelor suplimentare, conform obiectivului dispus de instanță, însă prin întocmirea si semnarea graficelor de lucru li s-a impus salariaților, în mod obligatoriu, efectuarea de ore suplimentare.
Având în vedere dispozițiile art. 269 din codul muncii, potrivit cărora „angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul” instanța va admite cererea de chemare in judecată și va obliga pârâta să plătească reclamantului suma netă de 1772 lei reprezentând contravaloarea orelor suplimentare efectuate in perioada 06.12._12.
In baza art.453 al.1 Noul.cod.pr.civilă, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert dovedit cu devizul existent la fila 51 din dosar conform căruia rezultă plata acestuia cu chitanța /O.P.din 03.02.2014.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea precizată de reclamantul U. O. M., având CNP_ cu domiciliul procesual ales in C., .. 2, jud.D. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. OLTENIA S.A., cu sediul in C., ., D., CF RO_.
Obligă pârâta către reclamant la plata sumei nete de 1772 lei, corespunzătoare sumei brute de 2530 lei, reprezentând contravaloarea orelor suplimentare lucrate de reclamant în perioada 06.12._12.
Obligă pârâta către reclamant la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată., reprezentând onorariu de expert.
Executorie. Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 09.04. 2014.
Președinte,Asistenți judiciari,Grefier,
D. S. M.G.M. C.S. C.C.P.
Red. As.jud. M.G.M/Jud.D.S./
4 ex/22.04.2014
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 3018/2014. Tribunalul DOLJ | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
