Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 6177/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6177/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 04-11-2014 în dosarul nr. 7982/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 6177/2014
Ședința publică de la 04 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D. P.
Asistent judiciar C. D.
Asistent judiciar A. V.
Grefier S. B.
Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamantul U. S. INDEPENDENTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT D. pentru C. R. L. în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONAL "E. C." și C. L. C., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile nu au răspuns.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere dispozițiile art. 95 pct.1 din noul C.p.c. și dispozițiile art. 208 și 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, forma actualizată, instanța constată că este competentă atât material cât și teritorial a soluționa cauza dedusă judecății și legal investită.
În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza în pronunțare asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. C. invocată de acest pârât prin întâmpinare și pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
La data 26.05.2014, reclamantul U. S. INDEPENDENTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT D., pentru membrul de sindicat C. R. L. a chemat în judecată pârâții C. NAȚIONAL "E. C." C. și C. L. C., solicitând obligarea acestora la plata diferențelor salariale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011, privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, ținând cont de prevederile Legii 221/2008, pentru aprobarea OG nr.15/2008 și Legii nr.330/2009, începând cu data de 14.05.2011, utilizându-se coeficientul 1.000 în cuantum de 400,00 lei.
În fapt, a arătat că la 30 ianuarie 2008, Guvernul României a aprobat OG. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată, cu modificări, de către Parlamentul României prin Legea nr. 221/2008, principala modificare constând în majorarea coeficientului de multiplicare 1.000 pentru personalul didactic și didactic auxiliar, la valoarea de 400,00 lei, pentru perioada 1 octombrie -31 decembrie 2008 și care reprezintă valoare de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
Deși, ulterior, Guvernul României a încercat în repetate rânduri modificarea O.G. nr. 15/2008, ca urmare a constatării prin decizii succesive de către Curtea Constituțională a neconstituționalității modificărilor aduse, O.G. nr.15/2008 a rămas aplicabilă în condițiile în care a fost aprobată prin Legea nr. 221/2008, până la data de 31.12.2009, fiind confirmată, în cadrul unui recurs in interesul legii de ÎCCJ, prin Decizia nr. 3/2011
În luna ianuarie 2010 a intrat în vigoare Legea nr. 330/2009, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Pârâta ar fi trebuit să stabilească salariile personalului didactic si didactic auxiliar în conformitate cu prevederile acestei noi legi de salarizare unitară raportată la prevederile legii 221/2008.
Pârâta nu a respectat dispozițiile legale, fiind nevoie de pronunțarea unor hotărâri judecătorești prin care s-a statuat că pentru perioada 01.01._11, salariul sau trebuia calculat și plătit cu respectarea majorării consacrate de Legea nr. 221/2008, aspect confirmat și de ÎCCJ, prin decizia nr. 11/2012 în recurs în interesul legii..
Art.1 din Legea nr. 285/2010 a stabilit că salarizarea în anul 2011 pornește de la salariile de referință stabilite in luna octombrie 2010, în conformitate cu prevederile Legii 330/2009 și implicit cu luarea în considerare și a prevederilor Legii 221/2008:
Consideră că, și după data de 14.05.2011 aplicarea prevederilor Legii nr.63/2011, privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar, trebuie să fie raportată la prevederile Legii 221/2008, pentru aprobarea OG nr. 15/2008, solicitând în acest sens ca, începând cu data de 14.05.2011 parații să calculeze și să plătească aceste drepturi salariale ca diferența între drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 283/2011, respectiv prevederile Legii nr.63/2011, prin raportare la prevederile Legii 221/2008, pentru aprobarea OG nr. 15/2008.
Astfel, Legea nr. 283/2011, privind aprobarea Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 37/2008, privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, prin articolul unic, ART.II, la punctul (3) stipulează:
„În anul 2012, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învatamant, în conformitate cu prevederile Legii nr.63/2011, privind încadrarea si salarizarea în anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din învatamant se menține la același nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții".
Și din economia Legii nr.63/2011, privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învatamant, reiese clar acest lucru.
Consideră că, în cauză sunt incidente și prevederile art.l din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, act care de altfel face parte din dreptul intern, ca urmare a ratificării Convenției de către România, prin Legea nr. 30/18 mai 1994.
Conform prevederilor art.l din Constituția României, statul roman are obligația de a îndeplini întocmai si cu buna - credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte, iar tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
În drept, a invocat dispozițiile art. 17,23,25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art.l din Protocol, art. 1.4 și 20 din Carta Socială Europeană, art. 9,11,15,16,20,41,47,53,135 și 154 din Constituția României, art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, Legea nr. 63/2011, Legea nr. 283/2011, OG nr. 37/2008, Legea nr. 221/2008 și O.G. 15/2008.
A solicitat în dovedire, proba cu înscrisuri și a depus la dosar: tabel prin care membrii de sindicat împuternicesc organizația sindicală sa promoveze prezenta acțiune; carte de identitate, adeverință din care rezultă faptul că membra de sindicat nu a beneficiat ulterior datei de 12.05.2011 de salarizare, potrivit Legii nr.221/2008, practica judecătorească.
A solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 223 alin. (3) din N.c.p.c.
Pârâta unitatea școlară a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică pentru motivele că, dată cu . Legii 63/2011, la data de 13.05.2011 și până la 31.12.2011, personalul didactic și nedidactic auxiliar din învățâmânt beneficiază de drepturile salariale stabilite conform anexelor la această lege care nu a prevăzut o formulă de calcul care să se raporteze la salariul avut la momentul intrării sale în vigoare, ci o nouă reîncadrare cu un cuantum brut al salariilor stabilit în anexa la lege(art.1), orice alte dispoziții contrare cu privire la stabilirea salariilor pentru acest personal fiind abrogate(art.6).
Unitatea școlară mai arată că a aplicat întocmai prevederile Legii 63/2011, dispozițiile actelor normative anterioare fiind abrogate, calculând corect salariile tuturor angajaților cu adăugarea creșterilor salariale de 15%, 8% și 7,4%, cu precizarea că aceștia nu au contestat deciziile de reîncadrare date în aplicarea acestei legi și consideră că reclamanta a fost reîncadrată salarial corect, cererea sa din dosarul de față, fiind neîntemeiată.
Pârâtul C. L. C. a formulat întâmpinare în care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, deoarece între aceasta instituție și reclamantă nu există nici un fel de raport juridic, C. L. neavând calitatea de angajator al personalului didactic/nedidactic, între consiliu și reclamanta nefiind raporturi de muncă iar atribuțiile de calcul și plată a drepturilor salariale din învățământ revin inspectoratelor școlare și unităților școlare, în calitate de ordonatori secundari și terțiari, conf. prevederilor din Legea nr. 273/2006, privind finanțele publice locale, și nu consiliilor locale sau județene, ca autorități deliberative .
A fost încuviințată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În temeiul dispozițiilor art.248 Cod Procedură Civilă, instanța va analiza cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. C..
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. C., invocata prin întâmpinare, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 166 din Legea nr. 84/1995, O.G. 32/2001 și H.G. nr. 538/2001, coroborate, în speță, cu art.16 din H.G. 2192/2004, pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat din județele – pilot, între care și județul D. (nominalizat prin H.G. 1942/2004), calculul și plata drepturilor salariale, pentru personalul didactic de predare, didactic auxiliar și nedidactic, este realizată de unitățile școlare care au calitatea de ordonator de credite.
Dată fiind inexistența raporturilor juridice de muncă între reclamantă și autoritatea administrativă chemată în judecată, instanța constată că acest pârât nu au calitate procesuală pasivă și în consecință, va admite excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului L. C. și va respinge acțiunea promovată de reclamant împotriva acestuia, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei:
Reclamanta este salariată a unității de învățământ pârâte, având funcție didactică.
Prin sentințele pronunțate, Tribunalul D. a obligat unitățile de învățământ să calculeze și să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, începând cu 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, la data efectivă a plății, sentințe menținute de Curtea de Apel C. și confirmate de ICCJ prin decizia nr.3/2011 pronunțată în recurs în interesul legii
Ulterior Tribunalul D. a obligat unitățile de învățământ sa calculeze si sa plătească reclamanților diferența dintre drepturile salariale cuvenite, calculate în conformitate cu prevederile legii 330/2009, aplicate în raport de salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008 și cele efectiv plătită, începând cu 01.01.2010 până la 13.05.2011 sume ce vor fi actualizate cu coeficientul de inflație în raport de data fiecărei scadențe lunare, la data plății efective, soluție pronunțată în concordanță cu decizia nr. 11/2012 pronunțată de ICCJ în recurs în interesul legii.
Reclamanta consideră că era îndreptățită să beneficieze și în anii 2011, 2012, 2013, 2014 de calculul salariilor prin aplicarea Legii nr. 221/2008, invocând prevederi din Legea nr. 283/2011 pentru anul 2012, prevederile OUG nr. 84/2012, pentru anul 2013 și ale OUG nr. 103/2013, pentru anul 2014.
Instanța constată că potrivit prevederilor exprese din actele normative invocate chiar de reclamantă, aplicabile în perioada 13.05.2011 – la zi, legea de salarizare a personalului din învățământul preuniversitar a fost legea 63/2011.
Legea 63/2011, care a intrat în vigoare la 13.05.2011, a schimbat modalitatea de calcul a salariului personalului din învățământ, a reglementat alt sistem de salarizare. A prevăzut o nouă încadrare salarială, un cuantum fix al salariilor, stabilit în anexa acestei legi, iar nu o formulă de calcul care să se raporteze la salariile anterioare.
Nu a existat o formulă de calcul care să se raporteze la salariul avut până la acea dată.
Astfel, potrivit art.1 din legea 63/2011 s-a prevăzut că "începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la 31 decembrie 2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege".
"Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățămant este cel prevăzut în anexele nr. 1, 2, 3a si 3b, după caz.
Indemnizațiile de conducere specifice sunt prevăzute in anexa nr. 4.
Sporurile, indemnizațiile, compensațiile si celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul prevăzut la alin. (1), precum și metodologia de calcul al acestora sunt prevăzute în anexa nr. 5.
Cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute de prezenta lege se calculează in funcție de salariile de încadrare prevăzute în anexele nr. 1, 2, 3a sau 3b, după caz, în conformitate cu metodologia prevăzuta în anexa nr. 5, cu luarea în considerare a indemnizației de conducere prevăzuta în anexa nr. 4, dacă este cazul".
În alineatul 7 se precizează că dispozițiile art. 8, 9, 12 si 13 din Legea nr. 285/2010, privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum și cele ale art. 22, 25—30 din Legea-cadru nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se aplica în mod corespunzător și pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învătamânt, salarizat potrivit prevederilor prezentei legi, dar aceste prevederi nu se referă la salariul de încadrare.
În anul 2012, au fost aplicabile dispozițiile Legii nr. 283/2011, care la art. 1 alin.4 au prevăzut expres că începând cu ianuarie 2012, în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile Legii nr. 63/2011.
Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic si didactic auxiliar din învațamant este cel prevăzut în anexele nr. 1, 2, 3a si 3b, după caz din Legea nr. 63/2011 și nu se raportează la legile anterioare.
În anul 2013, s-au aplicat prevederile OUG nr. 84/2012, care la art. 2 a făcut trimitere expresă la legea 283/2011, care la rândul ei trimitea la legea 63/2011, așa cum am arătat mai sus: „Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și art. 13 ale art. II din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.
În anul 2014, au fost aplicabile prevederile OUG nr. 103/2013, care la art. 1 alin. 4, a prevăzut că: „ în anul 2014, în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile Legii nr. 63/2011".
Având în vedere că începând cu 13.05.2011, până la zi (data pronunțării prezentei sentințe) salarizarea personalului din învățământul preuniversitar s-a făcut exclusiv în funcție de legea 63/2011 și că această lege nu a mai prevăzut raportarea la salariul avut în momentul intrării sale în vigoare, ci a prevăzut o nouă încadrare, cuantumul brut al salariilor fiind stabilit în anexa acestei legi, instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În ce privește susținerea că sunt incidente și prevederile art.l din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, instanța constată că este neîntemeiată deoarece în jurisprudența sa CEDO susține că nu se exclude dreptul statului de a adopta, în domeniul civil, prevederi legale noi care să reglementeze drepturi ce decurg din vechea legislație. Dimpotrivă, statul se bucura de o larga marja de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor sale în acest domeniu, modificările legislative fiind în competența de apreciere a statului. Așadar, statul poate adopta o lege nouă de salarizare pentru o categorie de salariați fără să se considere că s-ar aduce atingere dreptului de proprietate în sensul prevăzut de art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeana a Drepturilor Omului.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de U. S. INDEPENDENTE DIN INVATAMANT D. cu sediul în C., .. 6, județul D., pentru reclamanta C. R. L., având CNP_, în contradictoriu cu pârâtul C. L. C., cu sediul în C., . nr. 7, jud.D., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și în contradictoriu cu pârâta unitate școlară C. NAȚIONAL "E. C." C., cu sediul în C., .. 12, jud.D. ca neîntemeiată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând să fie depusă la Tribunalul D.
Pronunțată în ședința publică de la 04 noiembrie 2014.
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
C. D. P. C. D. A. V. S. B.
Red.Jud.C.P./As.jud.A.V.
5 ex. /07.11.2014
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 2846/2014. Tribunalul DOLJ | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
