Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 6002/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6002/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 28-10-2014 în dosarul nr. 2098/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 6002/2014
Ședința publică de la 28 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. N.
Asistent judiciar G. A. D.
Asistent judiciar I. G.
Grefier E. C.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant A. M. N. și pe pârât C. DE NAVIGAȚIE FLUVIALĂ R. NAVROM SA G., pârât S. D., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: - pârât - C. DE NAVIGAȚIE FLUVIALĂ R. NAVROM SA G. - pârât - S. D. prin consilier juridic E. G. lipsind: - reclamant - A. M. N..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Consilier juridic E. G. pentru pârâti invocă excepția prescripției la acțiune pentru drepturile solicitate la pct. 3 și perioada 1998- februarie 2011 de la punctul 2.
În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea procesului.
Nemaifiind alte cererii de formulat și constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Consilier juridic E. G. pentru pârâti, având cuvântul, pune concluzii respingerea acțiunii.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față ;
La data de 11.02.2014, reclamant A. M. N. în contradictoriu cu pârât C. DE NAVIGAȚIE FLUVIALĂ R. NAVROM SA G., pârât S. D., a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța,să fie obligată pârâta la plata salariilor compensatorii în cuantumul prevăzut de lege, de CCM și cel individual de muncă, să fie obligată pârâta la plata sumei de 25.000 lei reprezentând drepturi salariale pe perioada 14.10.1998 – 25.06.2013, să fie obligată pârâta la plata sumei reprezentând echivalentul taxei de îmbarcare pentru perioada 1998 – 2007 așa cum rezultă din expertiza contabilă.
In fapt, a arătat că a fost salariata pârâtei în perioada 14.10.1998 – 25.06.2013, pe postul de referent casierie la punctul de lucru Calafat, conform contractului de muncă nr 211/27/01.07.2008. In data de 21.06.2013 a primit notificarea nr B 5077/21.06.2013, prin care i s-a adus la cunoștiinta că începând cu data de 25.06.2013 îi va înceta contractul individual de muncă în baza art 65 Codul Muncii.
Prin adresa nr B 893/27.08.2013 i s-a adus la cunoștiintă că nu i se vor plăti drepturile bănești sub formă de salarii compensatorii în cazul concedierii din motive ce nu țin de persoana salariatului.
Privitor la aspectul susținut de pârâtă, potrivit căruia nu a fost disponibilizată prin concediere colectivă, acesta este ilegal, dispozițiile legale în vigoare demonstrează contrariul.
Referitor la cel de al doilea capăt de cerere menționează că, deși din contractul individual de muncă și din ștatele de plată, reiese faptul că durata timpului de lucru era de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, timpul efectiv lucrat era de 12 ore pe zi, 60 de ore pe săptămână.
Reclamanta a mai arătat că nu i s-a acordat sporul pentru turele de noapte și munca prestată în timpul sărbătorilor legale.
Pentru stabilirea cu exactitate a perioadei în care a prestat munca efectivă și partea neachitată din drepturile salariale a solicitat proba cu expertiza contabilă și proba cu doi martori.
In privința celui de al treilea capăt de cerere, a arătat că referentul casier care era în tura, în punctul de lucru Calafat, avea ca sarcină de serviciu îmbarcarea, care presupunea că referentul – casier era trecut pe listele de echipaj și îi însoțea pe malul bulgăresc al Dunării. Această operație de îmbarcare era plătită, după cum urmează: 7 lei norma zilnică de hrană și îmbarcarea propriu - zisă, era plătită în valută( aproximativ 3 euro/cursă) pe ștate separate. Aceste sume de bani pârâta nu i-a plătit niciodată.
Cu referire la capătul IV al cererii, a solicitat plata orelor suplimentare lucrate și a turelor din timpul nopții și din perioada sărbătorilor legale și dobânda legală calculată pentru drepturile bănești cuvenite, până la plata efectivă a acestora.
Întrucât a fost lipsită de o parte din drepturile salariale datorate pentru activitatea prestată, consideră că este îndreptățită să solicite despăgubiri de la pârâtă pentru prejudiciul astfel creat.
A depus la dosar în copie: cartea de identitate, decizia nr 45/2013, adresa nr B 893/2013, actul adițional la contractul individual de muncă nr 211/2008, adresa nr B 1064/2013.
La data de 12.03.2014, pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate.
A arătat că reclamanta a fost angajata unității din data de 14.10.1998 – 24.07.2013 cu contract individual de muncă, contract ce a încetat pentru motive care nu țin de persoana salariatului, conform art .65 Codul Muncii.
A considerat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă ca fiind neîntemeiată pentru următoarele motive:
Privitor la plățile compensatorii solicitate de reclamantă în baza CCM – ului și celui individual de muncă a arătat că în contractul individual de muncă, în afară de salariul de bază brut lunar, acordat pentru munca prestată, nu s-a prevăzut acordarea de plăți compensatorii. Temeiul legal al acordării de salarii compensatorii la încetarea contractului individual de muncă prin concediere pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, este contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
La data încetării contractului individual de muncă al reclamantei, la nivelul societății nu exista un contract colectiv de muncă în vigoare/valabil, aplicabilitatea acestuia curge de la data înregistrării la Direcția de Muncă și Protecție Socială.
Începând cu anul 2009, respectiv 27.05.2009 unitatea nu a mai avut încheiat contract colectiv de muncă și vechiul contract s-a încheiat între sindicat și . D. Tr S..
. DR TR S. la data de 30.06.2008 și-a încetat existenta, fiind radiată de la Oficiul Registrului Comerțului datorită fuziunii prin absorbție cu . FLUVIALA NAVROM SA, . SA fiind absorbită.
Începând cu anul 2010 nu s-a mai încheiat contract unic la nivel național și nici cel la nivel de ramură transporturi, nu s-a mai încheiat nici la nivelul Companiei de Navigație Fluvială Navrom SA.
Referitor la drepturile bănești cuvenite și neachitate a arătat că reclamanta a lucrat în punctul de lucru Calafat în funcția de referent.
Reclamanta avea ca obiect al muncii, taxa – elibera bilete celor care urcau pe bac, persoane sau conducători autovehiculelor, în vederea traversării, pe perioada cât bacul SĂLCUTA era în activitate.
La punctul de lucru Calafat își desfășurau activitatea 3 referenți, deși bacul funcționa 24 de ore, timp în care serviciul de taxare era asigurat de 2 referenți care prestau o activitate de 12 ore fiecare,iar în următoarele 24 de ore bacul nefuncționând, referenții nu mai avea activitate. Cu toate acestea societatea a menținut 3 referenți la Calafat, în condițiile în care aceștia nu puteau acoperi timpul normal de lucru – respectiv 168 ore/lună, adică 40 de ore pe săptămână.
Foile colective de prezență,ștatele de plată, au fost întocmite pentru munca prestată, respectiv 12 ore, în acestea fiind menționate atât orele suplimentare cât și sporul de noapte.
Pe toată perioada lucrată în cadrul societății pârâta a primit drepturile salariale la termenele stabilite, respectiv 14 și 28 ale lunii, nu a existat întârzieri la plata salariului nici măcar de una zi – din contra dacă data de 14 a căzut într-o zi de sâmbătă sau duminică, salariul s-a plătit vinerea, adică înainte de termen.
A mai precizat că suma de bani la care face referire reclamanta – cu titlu de îmbarcare, se numește de fapt alocație de hrană, reglementată de lege pentru personalul îmbarcat pe nave și se acordă pentru o prezență mai mare de 12 ore la bordul navei. Reclamanta fiind personal T. a beneficiat și de bonuri de masă pe toată perioada cât a fost angajata societății.
In ceea ce privește cel de al 4 – lea capăt de cerere, reclamanta solicită 30.000 lei despăgubiri pentru prejudiciul suferit urmare neexecutării de către societate, a obligațiilor contractule de plată a salariului, astfel reluând solicitarea din cel 2 – lea capăt de cerere.
A depus la dosar: împuternicirea Companiei de Navigație Fluvială Navrom SA nr.4289/13.10.2008, extras foi colective de prezență din perioada 2011 – 2013 și ștate de salariu, contractul individual de muncă al reclamantei, HG nr 25/2000.
Din ansamblul probelor administrate în cauză, tribunalul constată că acțiunea formulată este neîntemeiată și pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare va fi respinsă.
În conformitate cu prevederile art. 141 din Legea 62/2011
"(1)Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni și mai mare de 24 de luni.
(2)Părțile pot hotărî prelungirea aplicării contractului colectiv de muncă, în condițiile stabilite de prezenta lege, o singura dată, cu cel mult 12 luni.". Reclamanta își întemeiază cererea privind plata salariilor compensatorii pe prevederile contractului colectiv de muncă însă, așa cum rezultă și din Adresa B 1064/09.10.2013 "ultimul contract colectiv a fost încheiat pentru anul 2007, respectiv începând cu 31.05.2007(data înregistrării), efectele acestuia producându-se până la 31.05. 2009 (s-a prelungit încă un an conform clauzelor contractuale )
Deci începând cu 01.06.2009, CNFR Navrom SA S. D. nu a mai încheiat contract colectiv de muncă…"
În aceste condiții tribunalul constată că un asemenea contract ca și izvor de drepturi și obligații nu există, deci nu există un temei legal pentru pretențiile reclamantei, mai ales că nici contractul individual de muncă pe care îl invocă reclamanta nu conține clauze referitoare la aceste drepturi (sume compensatorii) În condițiile în care, prin întâmpinare, pârâta a învederat că toți salariații și-au primit la timp și în totalitate drepturile salariale, în aplicarea prevedeilor care reglementează principiul contradictorialității în procesul civil, reclamanta putea să dovedească prin orice lte mijloace de probă faptul neîncasării drepturilor salariale, ca și dovadă contrară. O asemenea atitudine procesuală, reclamanta nu a manifestat, deși în motivarea cererii de chemare în judecată solicita o expertiză contabilă "pentru stabilirea cu exactitate a perioadei în care s-a prstat munca efectivă și partea neachitată din drepturile salariale…"
Tribunalul constată că înainte ca orice angajator sau oricare dintre exeprți ar stabili faptul prestării unei activități, reclamantul, însuși, trebuie să aibă reprezentarea exactă (sau chiar aproximativă) a activităților prestate el fiind primul care are interesul în a-și apăra drepturile de îndată ce îi sunt încălcate. Potrivit art. 268 alin (1) lit c din Codul muncii "Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate …în termen de trei ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate…" și în aceste condiții, perioada 14.10._11 este afectată de prescripție și cererea va fi respinsă și pe excepție.
Pe de altă parte criticile reclamantei referitoare la faptul încetării raporturilor de munca, care, în opinia sa, ar fi urmarea unei concedieri colective, nu pot fi examinate în prezenta cauză deoarece reclamanta nu a formulat contestație împotriva deciziei de încetare a contractului individual de muncă, în condițiile legii.
Opinia asistenților judiciari este conformă cuc hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamant A. M. N. cu domiciliul în Calafat, . 71, județul D. în contradictoriu cu pârât C. DE NAVIGAȚIE FLUVIALĂ R. NAVROM SA G., cu sediul social în G., ., județul G., pârât S. D. cu sediul social în D. T. S., ., județul M..
Cu apel în 10 zile de la comunicare ce se depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 28 Octombrie 2014
A
PREȘEDINTE M. N.
Asistent judiciar G. A. D. Asistent judiciar I. G.
Grefier E. C.
5 ex
Red.Jud.M.N.
10.12.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
