Despăgubire. Sentința nr. 5477/2015. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 5477/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 5477/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 5477/2015

Ședința publică de la 20 Octombrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE C. Uncheașu

Asistent judiciar L. M. S. B.

Asistent judiciar Nicolița T.

Grefier L. R. M.

Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de contestatoarea O. M. în contradictoriu cu intimata S.C. I. C. OIL SRL, având ca obiect contestație decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatoarea personal și asistată de avocat C. O. și avocat N. P. pentru societatea intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:

Avocat P. pentru societatea intimată depune la dosarul cauzei hotărârile judecătorești ce o privesc pe cealaltă angajată și înscrisuri ale firmei strict raportate la declarațiile extrajudiciare depuse de apărătorul contestatoarei; arată că a comunicat duplicatele contestatoarei, prin apărător.

Avocat O. pentru contestatoare depune la dosar înscrisuri din care arată că rezultă, contrar afirmațiilor făcute la interogatoriu de reprezentantul intimatei, că li se impuneau și imputau angajaților targete; precizează că a comunicat duplicatele intimatei, prin avocat.

Având pe rând cuvântul, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat în prezenta cauză.

Instanța acordă cuvântul pe excepția nulității.

Avocat O. pentru contestatoare consideră că decizia este nulă absolut, motiv pentru care solicită admiterea excepției nulității.

Avocat P. pentru societatea intimată solicită respingerea excepției nulității absolute a deciziei de concediere. Solicită să se observe că aceasta cuprinde în totalitate elementele obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 252 alin. 2 din Codul Muncii, iar în preambul sunt cuprinse toate elementele cercetării disciplinare, inclusiv cu privire la conținutul și apărările salariatei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară încheiată cercetarea procesului în raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat O. pentru contestatoare solicită admiterea contestației, anularea deciziei de concediere, reintegrarea în funcția avută și obligarea intimatei să plătească despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate sau reactualizate, cu cheltuieli de judecată. consideră că decizia este netemeinică și nelegală. Arată că nu s-a făcut inventarierea tuturor bunurilor la momentul angajării contestatoarei. În momentul inventarierii produselor din gestiunea punctului de lucru Stația 5 C., contestatoarea nu a participat la operațiunile efectuate, fiindu-i arătate anumite înscrisuri și impunându-i-se să le semneze pentru a nu fi concediată. Arată că în cadrul intimatei existau mai multe nereguli, aspect ce rezultă din probatoriul administrat în prezenta cauză. Mai arată că a înștiințat contestatoarea șeful de stație în nenumărate rânduri de aceste nereguli. Pentru aceste motive, consideră că se impune anularea deciziei de concediere, cu despăgubirile aferente.

Avocat P. pentru societatea intimată solicită respingerea contestației formulate împotriva deciziei de concediere, cu cheltuieli de judecată. Arată că i s-a desființat contestatoarei contractul individual de muncă pentru încălcarea a două obligații foarte importante care țin de esența muncii de casier la Stația 5 C., respectiv ascunderea lipsei din gestiune (art. 4.1.2 lit. a și 4.1.3 din Regulamentul Intern, Contract Colectiv de Muncă și fișa postului) și generarea de minusuri în gestiune. Precizează că era vorba de o gestiune colectivă la acest punct de lucru. Mai arată că a dat notă explicativă contestatoarea, în care a recunoscut că a ascuns minusurile din gestiune, notă ce se află la fila 73 din dosarul de fond. Precizează că nu insistă asupra aspectului privind lipsa din gestiune, ci asupra abaterii disciplinare privind ascunderea lipsurilor din gestiune, abatere suficient de gravă care să ducă la concedierea contestatoarei. Arată că aceasta avea cunoștință exact de ce s-a întâmplat la Stația 5 C., dar nu a înștiințat conducerea societății.

În replică, avocat O. pentru contestatoare arată că exista o listă de dinainte de angajarea contestatoarei despre care toți angajații știau, iar contestatoarea a înmânat acea listă chiar reprezentantului societății.

Instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 25.09.2014 contestatoarea O. M. în contradictoriu cu intimata . SRL C., a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de desfacere a contractului individual de muncă nr. 337/26.08.2014, reintegrarea în funcția avută și plata despăgubirii egale cu salariile indexate, majorate sau reactualizate, cu cheltuieli de judecată.

In fapt, a arătat că a fost salariata pârâtei în funcția de casier, iar prin decizia sus menționată a fost concediată pe motiv de săvârșire abatere disciplinară .

A susținut că măsura este nelegală și netemeinică, întrucât la angajare în funcție nu s-a făcut inventariere, nu a participat la inventarierea produselor din gestiunea pct.de lucru Stația 5 C., iar pe parcursul desfășurării activității în muncă persoane cu răspundere gestionară au plecat din unitate fără ca, după plecarea lor, să efectueze operațiuni de inventariere a produselor .

Contestatoarea a menționat că, în perioada în care a lucrat, a relatat șefului de stație generarea de lipsuri în gestiune de către anumite persoane și a considerat că este de datoria acestuia să facă demersuri la conducerea societății pentru rezolvarea situației, învederând și faptul că a înțeles că reprezentantul societății avea cunoștință de existența unor diferențe în gestiune.

A invocat și nulitatea absolută a deciziei pe considerentul că aceasta prevede numai apărările înlăturate ce au fost impuse de conducere, fără a fi luate în calcul și celelalte apărări din nota explicativă.

În drept, și-a întemeiat contestația pe disp. art.252 alin 2 lit c C muncii, art.76-78 C muncii.

La data de 21.11.2014 societatea pârâtă a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate și menținerea deciziei ca temeinică și legală.

Referitor la excepția invocată de contestatoare, a arătat că în decizie s-a menționat detaliat cuprinsul cercetării disciplinare cu privire la conținutul și apărările salariatei, acestea reprezentând de fapt recunoașterea încălcării prevederilor ROI și ale fișei postului, astfel că solicită respingerea excepției nulității absolute.

Pe fondul cauzei, a arătat că din nota explicativă a salariatei reiese cu exactitate faptul că se face vinovată de săvârșirea abaterii disciplinare prin ascunderea față de conducerea societății a lipsurilor în gestiune și a generării minusurilor, încălcându-se astfel obligațiile expres asumate prin fișa postului .

Intimata a susținut că abaterea disciplinară este gravă, fiind imposibil ca aceasta să mai dețină calitatea de salariat, angajat credibil și care ar putea să respecte obligațiile contractuale, fără a aduce prejudicii societății.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de către ambele părți, interogatorii reciproce, precum si proba cu martori.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele:

Prin decizia nr. 337/26.08.2014 intimata a dispus sancționarea disciplinară a contestatoarei cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă în temeiul art. 248 alin 1 lit e corob. cu art.61 lit a din C muncii, începând cu data de 27.08.2014, reținându-se că a încălcat obligațiile reglementate prin fișa postului, contractul individual de muncă și regulamentul intern, respectiv: sustragerea de bani din gestiunea pct. de lucru Stația 5 C. și ascunderea minusurilor generate de ceilalți angajați față de conducerea societății.

Cu privire la nulitatea deciziei de sancționare, instanța o găsește neîntemeiată .

Potrivit art.252 alin 2 lit c, în decizia de sancționare se cuprind în mod obligatoriu motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile.

Se constată că decizia cuprinde în totalitate elementele obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 252 alin. 2 din Codul Muncii, iar în preambul sunt cuprinse toate elementele cercetării disciplinare, inclusiv cu privire la conținutul și apărările salariatei, ceea ce face ca această critică a contestatoarei să fie nefondată.

Pe fondul cauzei, se constată că intimata a dispus aplicarea sancțiunii de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă prevăzută de art. 248 alin 1 lit e din C muncii, după efectuarea cercetării disciplinare prealabile în cadrul căreia contestatoarea a dat o notă explicativă cu privire la cele sesizate în urma inventarului efectuat la Stația 5 C. în data de 08.08.2014.

Abaterile disciplinare reținute au constat în sustragerea de bani din gestiunea pct. de lucru Stația 5 C. și ascunderea minusurilor generate de ceilalți angajați față de conducerea societății.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că intimata a formulat și o plângere penală în legătură cu faptele sesizate în urma efectuării inventarului, însă nu s-a făcut dovada că s-a dispus începerea urmării penale, motiv pentru care instanța, constatând neîndeplinite cerințele art.413 alin 1 pct 2, a respins solicitarea contestatoarei de suspendare a judecății prezentei cauze.

Instanța constată că apărările contestatoarei nu sunt de natură a înlătura sancțiunea ce i-a fost aplicată. Astfel, salariata a susținut în nota explicativă (fila 73) faptul că avea cunoștință de lipsurile în gestiune de la punctul de lucru în care își desfășura activitatea ("banii au fost luati de seful de statie, in mai multe randuri", precizând că nu a "anunțat conducerea societății cu privire la aceste nereguli din teama de razbunarea sefului de statie".

Totodată, in răspunsul la interogatoriu întrebările 3, 5 (fila 217) contestatoarea a recunoscut ca avea cunostinta de lipsurile de inventar si ca a anuntat seful direct T. L., iar nu conducerea societatii.

Având în vedere declarațiile date de contestatoare, declarațiile celor implicați în incidentul care a determinat cercetarea disciplinară, procesul verbal de sfarsit de inventar din 01.07.2014 (fila 250) in care nu s-au constatat minusuri, procesul verbal de sfârșit de inventar din 08.08.2014 (fila 77), instanța reține că salariata contestatoare a săvârșit abaterea disciplinară de ascundere a minusurilor generate de ceilalți angajați față de conducerea societății, deși potrivit fișei postului avea obligațiade a întreprinde în mod permanent măsuri pentru eliminarea oricăror factori ce ar putea genera risipă, pierderi, degradări, contaminări sau sustrageri, precum și de a asigura încasarea banilor din vânzarea produselor petroliere cât și a celorlalte produse din magazin, efectuarea monetarelor și depunerea lor, manipularea cu responsabilitate a banilor rezultați din vânzări și depunerea lor la seif.

Acționând contrar acestor dispoziții, contestatoarea se face vinovată de încălcarea prevederilor fișei postului cu referire la responsabilitățile cerute pentru ocuparea funcției de casier.

Cu privire la activitatea de sustragere de bani din gestiune menționată de intimată în decizia de concediere, instanța constată că s-a formulat plângere penală și urmează a se efectua cercetări penale în acest sens, în prezenta cauză neexistând dovezi referitor la o eventuală vinovăție a salariatei contestatoare.

Potrivit dispozițiilor art. 250 din Codul Muncii, angajatorul stabilește sancțiunea disciplinară aplicabilă în raport de gravitatea abaterii săvârșite de salariat, având în vedere împrejurările în care a fost săvârșită, gradul de vinovăție a salariatului, consecințele abaterii, comportarea generală la serviciu, eventualele sancțiuni aplicate anterior acestuia.

În ceea ce privește dozarea sancțiunii dispuse, instanța apreciază că abaterile săvârșite sunt de o gravitate suficientă pentru a justifica aplicarea unei sancțiuni de natura concedierii.

Se cunoaște că raportul juridic de muncă este unul intuitu personae, bazat pe încrederea reciprocă a părților. Încrederea manifestată de angajator trebuie să aibă o corelație în obligația de loialitate a salariatului în realizarea atribuțiilor de serviciu.

În aceste condiții, relațiile de încredere reciprocă de natură a caracteriza raporturile de muncă dintre contestatoare și intimată au fost iremediabil afectate, iar aceasta nu mai poate fi reintegrată într-un colectiv în care și-a pierdut respectul pentru calitățile și abilitățile sale.

Pe de altă parte, sancțiunile aplicate trebuie să îndeplinească și un rol preventiv de natură a împiedica în cadrul unității săvârșirea faptelor de natura celor de la punctul de lucru în care contestatoarea și-a desfășurat activitatea. Nesancționarea acestor fapte pe măsura gravității lor nu poate conduce la crearea unui climat de disciplină în cadrul unității.

Având în vedere considerentele expuse, instanța va respinge cererea contestatoarei privind anularea deciziei de sancționare cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă cu consecința respingerii și a capetelor de cerere subsecvente .

În temeiul art.453 alin 1 Cpciv, instanța va obliga contestatoarea să plătească intimatei suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariul avocațial .

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge exceptia nulitatii absolute a deciziei de concediere invocata de contestatoare.

Respinge contestatia formulată de contestatoarea O. M. impotriva deciziei de concediere nr. 337/26.08.2014 emisă de . SRL.

Obliga contestatoarea să plătească intimatei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.

Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2015.

PREȘEDINTE,

C. Uncheașu

Asistent judiciar, L. M. S. B.

Asistent judiciar, Nicolița T.

Grefier, L. R. M.

Red. CU/4 ex/03.11.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Despăgubire. Sentința nr. 5477/2015. Tribunalul DOLJ