Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 1717/2015. Tribunalul GORJ

Sentința nr. 1717/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 06-04-2015 în dosarul nr. 1717/2015

Dosar nr._

Cod operator 2443/2442

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința nr. 1717/2015

Ședința publică din 06 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. C.

Asistent judiciar C. D.

Asistent judiciar I. L. F.

Grefier E. L. B.

Pe rol se află judecarea cererii formulate de reclamanta R. R. - Direcția Silvică Gorj, în contradictoriu cu pârâta F. E., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială disjungere din dosarul_ .

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâta F. E. personal și asistată de avocat B. S. și consilier judiciar A. I. pentru reclamanta R. R. - Direcția Silvică Gorj.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că pricina se află la al treilea termen de judecată după ce a fost stabilită competența de soluționare a cauzei de față în favoarea Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului Gorj.

Instanța pune în discuția părților utilitatea efectuării în cauză a expertizei tehnice de specialitate.

consilier juridic A. I. pentru reclamantă apreciază că nu este de acord cu efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, întrucât întinderea prejudiciului a fost deja stabilită.

Instanța apreciază că proba cu expertiză nu este utilă cauzei, motiv pentru care revine asupra acestei probe și o respinge ca nefiind utilă soluționării cauzei.

Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 392 C.pr.civ., declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul părților mai întâi pe excepțiile invocate și pe fondul cauzei.

Avocat B. S. pentru pârâtă a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei F. E., aceasta nefigurând ca și parte în contract, părți contractante fiind reclamanta și ..

Cât privește excepția lipsei de interes, a solicitat admiterea acesteia, întrucât reclamanta are deja un titlu executoriu pe aceste sume, astfel încât acest titlu executoriu putând fi pus în aplicare.

Consilier juridic A. I. pentru reclamantă a solicitat respingerea excepțiilor ca neîntemeiate, pe fondul cauzei a solicitat admiterea acțiunii, pe motiv că pârâta nu a emis factura în termen de 5 zile de la data predării materialului lemnos și nu a solicitat bilet la ordin sau CEC pentru garantarea plății facturii, mai mult aceasta fiind emisă după predarea parchetului spre exploatare.

Avocat B. S. pentru pârâtă a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de faptul că pârâta a avut calitatea de angajat al societății reclamante și nu a emis nici un fel de dispoziție cu privire la masa lemnoasă, astfel că nu se impune obligarea acesteia la plata sumei de bani. A solicitat cheltuieli de judecată și a depus concluzii scrise la dosar.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 4 noiembrie 2013, sub nr._, reclamanta R.N.P. R. - Direcția Silvică Gorj reprezentată prin inginer A. O. C. - director și reprezentată în instanță de consilier juridic I. A., a chemat în judecată pârâții C. C., L. I. și F. E., solicitând instanței de judecată ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului C. C. la plata sumei de 1640,83 lei; obligarea pârâtei F. E. la plata sumei de 1671,15 lei și obligarea pârâtului L. I. la plata sumei de 854,02 lei, sume actualizate la data plății din momentul înaintării în instanță a prezentei acțiuni; cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamanta a precizat că prin sentința comercială nr.1670/13.12.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2009*, definitivă și irevocabilă s-a dispus obligarea pârâtei .. la plata sumei de_,34 lei reprezentând contravaloare masă lemnoasă și penalități de întârziere către R.N.P. R. - Direcția Silvică Gorj.

Executarea silită a debitorului .. nu mai poate fi efectuată, aceasta fiind radiată din registrul comerțului conform sentinței nr. 603/04.07.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ .

Față de aspectul menționat mai sus, la nivelul Direcției Silvice Gorj, a fost constituită o comisie care a analizat derularea contractului ce a dus la producerea debitului, încheiat între R.N.P. R. - Direcția Silvică Gorj si .., analiză în urma căreia s-a stabilit că pârâții C. C., F. E. și L. I., în calitate de salariați ai D.S. Gorj - O.S. Turceni nu au respectat prevederile contractuale, astfel: C. C. nu a eliberat dispoziții de livrare a masei lemnoase încălcând dispozițiile art. 5.1.3 din contractul nr._/2008; F. E. nu a emis factura în termen de 5 zile de la data predării materialului lemnos și nu a solicitat bilet la ordin sau CEC pentru garantarea plății facturii, încălcând dispozițiile art. 7.1 din contract; L. I. a procedat la predarea masei lemnoase fără dispoziție de livrare emisă de șeful de ocol, încălcând dispozițiile art. 5.1.3 din contract.

Potrivit art. 254, alineat 1 din Codul Muncii, salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina și în legătura cu munca lor.

În ceea ce privește modul de recuperare a pagubei produse de salariat, art. 169, alineat 2 din Codul Muncii prevede că reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Prejudiciul imputabil salariaților a fost calculat cu respectarea dispozițiilor art. 255, alineat 2 din Codul muncii, respectiv proporțional cu salariul net al acestora.

A precizat că prezenta acțiune este scutită de plata taxei judiciare de timbru, raportat la dispozițiile art. 270 din Codul Muncii și art. 29, alineat 3 din OUG nr. 80/2013, aceasta fiind o acțiune referitoare la executarea contractului individual de muncă, prejudiciul solicitat fiind creat datorită neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a sarcinilor de serviciu a pârâților care au calitatea de salariați ai Direcției Silvice Gorj.

În dovedirea celor afirmate s-au depus actele care au stat la baza constatării prejudiciului.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 969 din Codul civil aplicabil la data încheierii contractelor încheiate între R.N.P. R. - Direcția Silvică Gorj și .. art. 10, art. 39 alineat 2 litera a,b,c, art. 254 alineat l din Legea 53/2003.

A solicitat judecarea în lipsă.

La data de 9 aprilie 2014 pârâții L. I. și C. C. au formulat întâmpinare prin care au precizat următoarele:

Prin acțiunea reclamantei împotriva salariaților și nu împotriva administratorului societății ce a produs paguba conform titlului executoriu prin care s-a statuat cu putere de lucru judecat față de părțile procesuale vinovate de producerea pagubei precum și față de temeiul de drept precizat în acțiune art. 969 Cod de procedură civilă au invocat necompetenta materială a tribunalului fiind vorba de o acțiune în pretenții ce se judecă de Judecătoria Tg-J. și care se timbrează la valoare, excepția prematurității introducerii acțiunii împotriva acestora în calitate de salariați, excepția lipsei de interes legitim justificat și implicit a lipsei calității procesuale pasive precum și excepția prescripției dreptului la acțiune împotriva acestora, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nefondată pentru următoarele motive:

În fapt, reclamanta a formulat acțiune împotriva acestora ca salariați pentru o pagubă creată de o societate comercială scutind de responsabilitate administratorul societății debitoare și organele sale de conducere.

În atare situație acțiunea reclamantei este prematur introdusă împotriva acestora în calitate de salariați din moment ce nu a uzat de dispozițiile legi pentru recuperarea creanței sale conform procedurii Legii 85/2006 (art. 138) privind insolvența ocazie cu care reclamanta putea observa din buletinul insolvenței pus la dispoziția salariaților responsabili cu urmărirea contractelor, faptul că societatea debitoare se află în insolvență.

Pe de altă parte, reclamanta susține acțiunea sa pe raporturi contractuale comerciale cu . soluționate irevocabil prin hotărâre judecătorească iar pârâții, în calitate de salariați, nu aveau obligații contractuale în cadrul acestor contracte comerciale încheiate de reclamantă din moment ce nu au fost semnatarii contractelor si nu au luat cunoștință de clauzele contractelor, iar societatea comercială și organele de conducere ale societății puteau fi urmărite în condițiile dispuse de legea insolvenței, fiind evident că reclamanta nu dovedește interesul legitim justificat în promovarea acțiunii înainte de a se fi îndreptat împotriva administratorului și conducerii societății debitoare conform art. 138 din Legea 85/2006, fapt pentru care, în mod implicit, pârâții învederează că nu au calitate procesuală pasivă în cadrul rapoartelor comerciale încheiate de reclamantă cu societățile comerciale contractele noastre de muncă nefiind parte integrantă a contractelor comerciale încheiate de reclamantă.

Acțiunea reclamantei bazată pe considerentele menționate este peste termenul general de 3 ani de la data când reclamanta putea să cunoască așa zisele fapte consemnate în dreptul pârâților ca fiind culpabile lor pentru producerea prejudiciului prin neplata masei lemnoase adică cel puțin de la data nerespectării datei scadente de plată a agentului economic pentru facturile emise de reclamantă la dosarul partizilor fapt pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 3 și 8 din Decretul 167/1958 aplicabil cauzei de față invocăm prescripția dreptului la acțiune.

De altfel, reclamanta trebuia prin organele sale de conducere să fi luat măsuri prin contractele încheiate de asigurare a încasării prețului pentru marfa vândută fapt ce nu a fost îndeplinit sau să fi urmărit îndeaproape modalitatea de plată a prețului masei lemnoase prin analizele lunare a contractelor și prin responsabilul de contract din aparatul D.S. Gorj consemnat în contracte să fi stopat prin adresă scrisă exploatarea masei lemnoase și în acest fel nu se putea ajunge la debitul în cauză.

Din analiza derulării contractelor se constată că deși societatea debitoare nu avea plătită masa lemnoasă preluată, reclamanta prin conducerea ei a prelungit contractele în cauză prin acte adiționale la contracte și implicit la majorarea debitului prin forțarea implicită a

organelor silvice de la Ocolul Silvic Turceni să emită din nou autorizație de

exploatare cu care agentul economic s-a prezentat la șeful de district și la pădurar pentru preluarea masei lemnoase altfel, șeful de ocol și organele silvice de teren puteau răspunde juridic pentru neautorizarea masei lemnoase vândută de reclamantă respectiv pentru nepredarea spre exploatare a masei lemnoase.

Ba mai mult, reclamanta în mod eronat a precizat prin acțiune că L. I. a procedat la predarea masei lemnoase fără dispoziție de livrare fapt total nereal întrucât șeful de district nu are gestiunea arborilor marcați pentru exploatare ci pădurarul și în atare situație nu L. I. a procedat la predarea masei lemnoase în calitatea sa de șef district.

Astfel, comisia constituită la nivelul D.S. Gorj în loc să respecte propunerile juridice formulate de specialist în materie juridică prin raportul nr. 2366/12.03.2013 a denaturat cele propuse prin raport și a căutat vinovați la ocolul silvic și nu cei responsabili de contract din cadrul aparatului propriu al reclamantei invocând art. 5.1.3 din contract interpretat trunchiat de către comisie și reclamantă prin acțiunea de față, contract de care nu aveam cunoștință.

Pârâții au arătat de asemenea că au aflat cu ocazia acestei acțiuni că au fost consemnați în contracte ca responsabili a modului de ducere la îndeplinire a contractelor fără să fi fost în vreun fel înștiințați în condițiile dispuse de art. 17 din Codul muncii și fără a fi fost semnatari ai contractelor dar, sub aspectul observației este de remarcat faptul că nu au fost acționați în instanță și ceilalți salariați consemnați în contrat alături de aceștia, modalitatea discriminatorie și preferențială a reclamantei fiind evidentă și total nejustificată împotriva acestora.

Prin art. 5.1.3 din contractele de vânzare masă lemnoasă pe picior se prevede foarte clar că vânzătorul „la emiterea autorizației de exploatare predă spre exploatare întreg parchetul în condițiile HG 85/2004 iar HG 85/2004 nu prevede cele consemnate ulterior la acest articol sau obligația neemiterii autorizației de exploatare fără dovada plății anticipate a masei lemnoase si în atare situație consemnările din acțiune în sarcina fiecărui salariat sunt nejustificate, interpretarea textului din contract fiind pur speculativă și evident trunchiată și contrară dispozițiilor HG 85/2004.

Ori din moment ce s-a încheiat contractul de către reprezentanții reclamantei, șeful ocolului este obligat conform normelor tehnice și HG 85/2004 să emită autorizația de exploatare pentru întreg parchetul iar organele silvice de teren respectiv șeful de district și pădurarii să predea spre exploatare întreg parchetul conform articolului invocat de reclamantă, iar din starea de fapt impusă de normele silvice nu se constată nici o culpă a pârâților sub acest aspect și ca atare în mod cu totul eronat s-au consemnat prin acțiune în dreptul lor, starea de fapt ca fiind vinovați fără a se fi arătat în concret care este legătura de cauzalitate între așa zisa faptă consemnată în dreptul fiecăruia dintre pârâți și prejudiciul creat de societatea cumpărătoare a masei lemnoase, omițându-se practic de către reclamantă cauza producerii pagubelor care constă de fapt în încheierea de contracte neperformante la nivel de Direcție Silvică Gorj dictate de la București de la Regia Națională a Pădurilor pentru scopuri politice sau preferențiale.

Conform principiului răspunderii juridice patrimoniale bazat pe un contract individual de muncă, angajatorul trebuie să facă dovada existenței unui prejudiciu determinat sau determinabil care să fi fost produs din vina exclusivă a angajatului prin neîndeplinirea unei atribuțiuni de serviciu sau îndeplinirea în mod defectuos care să fie în legătură de cauzalitate cu atribuțiunile de serviciu și prejudiciu solicitat.

Din fișa postului pentru fiecare post ocupat de către pârâți nu rezultă că ar fi avut atribuțiunile de serviciu invocate în așa zisa faptă consemnată în acțiune în dreptul fiecăruia ci dimpotrivă sunt abilitați prin fișa postului pentru a autoriza masa lemnoasă la exploatare respectiv pentru a participa la predarea masei lemnoasă vândută fără a fi fost consemnată vreuna din condițiile invocate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.

D. pentru care, nefiind îndeplinite condițiile cumulative ale răspunderii patrimoniale, pârâții au solicitat respingerea acțiunii față de aceștia ca netemeinică, nefondată și nedovedită.

În drept, și-au întemeiat prezenta întâmpinare pe dispozițiile art. 205-208 Cod de procedură civilă.

La data de 16 aprilie 2014 pârâta F. E. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată pentru următoarele motive:

În primul rând a invocat mai multe excepții,respectiv excepția de necompetență materială, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei de interes.

În ceea ce privește excepția de necompetență materială a Tribunalului Gorj pârâta a arătat că litigiul este pur de natură contractuală, care vizează nerealizarea unor obligații care decurg din contractul încheiat între părți, respectiv R. R. - Direcția S. Gorj și .. Obiectul acestei cauze fiind de natura unor pretenții ce derivă dintr-o răspundere contractuală, competența aparține în primă instanță Judecătoriei Tg-J. așa cum prevăd dispozițiile art. 112 Cod de procedură civilă.

În ceea ce privește excepția calității procesuale pasive pârâta F. E. a arătat că raportat la faptul ca ea nu figurează ca și parte în contract - părți contractante fiind R. R. - Direcția Silvică Gorj și ., chiar dacă aceasta a avut calitatea de angajat al reclamantei în anul 2008 când a fost încheiat acest contract, nu poate fi reținută o răspundere contractuala în sarcina sa întrucât răspunderea este exclusivă a celor două părți contractante și nu a angajatului care are o relație de prepușenie.

Mai mult, pârâta a arătat că nu a avut nici măcar o funcție de execuție în cadrul R. R. - Direcția Silvică Gorj și nu a semnat acest contract.

Cu privire la excepția lipsei de interes, întrucât R. R. - Direcția Silvică Gorj are deja un titlu executoriu pe aceste sume de bani (sentința comerciala nr. 1670/13.12.2011 definitivă și irevocabilă, pronunțată în dosarul

nr._/318/2009 al Judecătoriei Tg-J.) nu are interes în promovarea prezentei acțiuni, titlul executoriu care constată creanța solicitată putând fi pus în aplicare.

Pe fondul cauzei pârâta F. E. a arătat faptul că textele de lege invocate de reclamantă, respectiv art. 254 și 169 din Codul Muncii,sunt aplicabile doar strict în relațiile de muncă dintre angajat și angajator, neavând aplicabilitate în relațiile comerciale dintre doi angajatori profesioniști (R. R. - Direcția Silvică Gorj și .) împrejurarea că . stare de insolventa, nu atrage în mod absolut o răspundere a angajatului reclamantei.

O astfel de răspundere a sa nu ar fi putut fi antrenată decât în perioada în care era angajată efectiv în temeiul unui contract, putând fi angajată doar până în momentul în care a ieșit la pensie, respectiv 14.02.2011.

În timpul în care a îndeplinit calitatea de contabil angajat al R. R. - Direcția Silvică Gorj, nu a emis nici un fel de dispoziție prin care să i se rețină anumite sume de bani de natura celor solicitate în acțiune.

Mai mult contractul de livrare a masei lemnoase a fost semnat de conducerea Direcției Silvice Gorj, iar graficul de livrare a fost semnat de B. A.-șeful de ocol silvic Turceni, Gorj.

A arătat că a întocmit facturile pentru masa lemnoasă ridicată de . pe baza proceselor verbale de predare spre exploatare, cu respectarea perioadelor de restricție la exploatare. De asemenea a informat conducerea Ocolului Silvic Turceni, prin adresa nr. 990/2009, să nu mai predea masa lemnoasă spre exploatare societăților comerciale cu datorii.

În aceste condiții, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

A solicitat și cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat și contravaloarea cheltuielilor de transport la termenele de judecată.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 40, 130 și 205 Cod de procedură civilă.

La termenul de judecată din data de 05.09.2014 a fost disjuns capătul de cerere prin care reclamanta R. R. – Direcția Silvică Gorj a solicitat obligarea pârâtei F. E. la plata sumei de 1671,15 lei, capăt de cerere ce a fost înaintat la serviciul Registratură pentru a fi înregistrat sub nr. nou de dosar cu termen de judecată la data de 19.09.2014, la completul C. 04.

La data de 05.09.2014, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj Secția C. Administrativ și Fiscal, sub nr._, cu termen de judecată la data de 19.09.2014.

În ședința publică din data de 19.09.2014, instanța a pus în discuție excepția de necompetență materială funcțională a secției contencios administrativ și fiscal și a rămas în pronunțare pe excepția invocată.

Prin sentința civilă nr. 1995 din 19.09.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal s-a admis excepția de necompetență materială funcțională a Secției de C. Administrativ și fiscal a Tribunalului Gorj și a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta R. R. – Direcția Silvică Gorj, în contradictoriu cu pârâta F. E., în favoarea Secției Litigii de Muncă a Tribunalului Gorj.

Prin sentința civilă nr. 4195 din 17.11.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a fost admisă excepția necompetenței funcționale a secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului Gorj și declinată competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta, Regia Națională A Pădurilor - Direcția Silvică Gorj, în contradictoriu cu pârâta F. E., în favoarea Secției C. Administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului Gorj și constatat ivit conflict negativ de competență și înaintată cauza Curții de Apel C., în vederea soluționării conflictului.

Prin sentința nr. 112 din 18.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C., secția I Civilă s-a stabilit competența de soluționare a cauzei de față în favoarea Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului Gorj, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._ cu prim termen de judecată la data de 23.02.2015.

Instanța, a încuviințat proba cu înscrisuri și a pus în discuție efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, probă asupra căreia a revenit, apreciind că nu este utilă soluționării cauzei.

Pârâta a depus concluzii scrise în dosar invocând excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei de interes iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Analizând acțiunea prin prisma motivelor invocate de către reclamantă, a actelor și lucrărilor dosarului precum și a textelor de lege incidente în cauză, instanța urmează a se pronunța atât cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei de interes cât și pe fondul cauzei.

Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive se reține că această excepție este neîntemeiată și va fi respinsă ca atare în condițiile în care pârâta avea calitatea de angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată iar potrivit atribuțiilor din fișa postului și dispozițiilor art. 7.1. din contract avea obligația de a emite factura în termen de 5 zile de la data predării materialului lemnos și de a solicita bilet la ordin sau CEC pentru garantarea plății facturii.

Este adevărat că încheierea contractului s-a făcut între reclamantă și CS. HANNIMAR SRL însă această din urmă societate a fost radiată și drept urmare este antrenată răspunderea subsidiară a salariaților vinovați de producerea prejudiciului în patrimoniul reclamantei respectiv a angajaților care au livrat masa lemnoasă către societatea respectivă încălcând atribuțiunile de serviciu.

Nici excepția lipsei de interes, invocată de aceeași pârâtă, nu este întemeiată întrucât, deși reclamanta are un titlu executoriu (sentința comercială nr. 1670/13.12.2011), potrivit înregistrărilor Oficiului Național al Registrului Comerțului, la data de 26.07.2011 . era radiată ca urmare a închiderii procedurii falimentului și radierii debitorului, procedura falimentului fiind închisă prin sentința nr. 603/04.07.2011.

Prin urmare, în momentul în care s-a închis procedura falimentului, s-a născut dreptul la acțiune al reclamantei împotriva salariaților care se fac vinovați de crearea prejudiciului și ca atare reclamanta are interes în promovarea acțiunii de față, urmărind de fapt recuperarea debitului astfel că, va fi respinsă excepția ridicată.

Pe fondul cauzei se reține că, prin sentința comercială nr. 1670/13.12.2011 a Judecătoriei Tg J. a fost admisă acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta R. R. – Direcția Silvică Gorj împotriva pârâtei ., fiind obligată pârâta să plătească reclamantei suma de_,34 lei reprezentând debit restant și penalități de întârziere. Sentința a rămas irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia nr. 68/05.03.2012 a Tribunalului Gorj.

În considerentele sentinței s-a reținut că pârâta . nu a achitat în totalitate contravaloarea masei lemnoase exploatate în temeiul contractului nr._/18.12.2008, înregistrând un debit restant de 4166,07 lei la care au fost calculate penalități de întârziere în cuantum de 9118,27 lei conform capitolului 8, punct 8.3.1 din contract.

Din înregistrările Oficiului Național al Registrului Comerțului, rezultă că la data de 26.07.2011 . era radiată ca urmare a închiderii procedurii falimentului și radierii debitorului, procedura falimentului fiind închisă prin sentința nr. 603/04.07.2011 astfel că sentința comercială nr. 1670/13.12.2011 a Judecătoriei Tg J. nu a mai putut fi pusă în executare.

Urmare a sentinței comerciale nr. 1670/13.12.2011 a Judecătoriei Tg J., la nivelul Direcției Silvice Gorj a fost constituită o comisie în vederea analizării situației și recuperării debitului de 4166,07 lei (debitul restant stabilit prin sentința comercială nr. 1670/13.12.2011 a Judecătoriei Tg J., fără penalitățile de întârziere).

În urma analizării modului de derulare a contractului nr._/18.12.2008 încheiat de . cu Direcția Silvică Gorj, comisia a stabilit că mai mulți salariați printre care și pârâta F. E., nu au respectat clauzele contractuale.

Astfel, comisia a stabilit că pârâta F. E. – contabil șef la data când s-au produs abaterile nu a respectat dispozițiile art. 5.1.3 din contract, conform art. 255, alineat 1 și 2 din Legea nr. 53/2003, compartimentul contabilitate din cadrul Direcției Silvice Gorj stabilind cuantumul răspunderii acesteia la suma de 1671,15 lei.

Pârâta nu invocă în apărare că ar fi respectat dispozițiile susmenționate ci faptul că nu sunt aplicabile dispozițiile art.254 din codul muncii, că nu poate răspunde întrucât nu mai este angajata reclamantei deoarece s-a pensionat iar pe de altă parte a informat conducerea Ocolului Silvic să nu mai predea masă lemnoasă societăților comerciale cu datorii.

Susținerile pârâtei nu sunt întemeiate.

Examinând contractul nr._/18.12.2008 se reține că prin acesta s-a stabilit că responsabili de aplicarea și modul de îndeplinire a contractului sunt: Ocolul Silvic Turceni care livrează masa lemnoasă pe picior prin șef de ocol – C. C., contabil șef de ocol – F. E., responsabil fond forestier – A. B., șeful de disctrict – I. L. și pădurarul titular de canton – Naluca V., iar din partea Direcției Silvice Tg J. răspunde de urmărirea derulării contractului inginer M. I..

D. urmare, prin contractul menționat, în exercitarea sarcinilor de serviciu, au fost desemnați să răspundă de aplicarea și modul de îndeplinire a contractului mai mulți salariați ai Ocolului Silvic Turceni și un salariat al Direcției Silvice Gorj, printre aceștia numărându-se și pârâta în sarcina căreia s-a reținut nerespectarea clauzelor din contractul nr._/18.12.2008.

Instanța constată astfel că în cauză s-a făcut dovada celor reținute în sarcina pârâtei, atât cu privire la termenul de emitere a facturii cât și cu privire la garantarea plății acesteia, vinovăția pârâtei, cel puțin sub forma culpei, fiind evidentă.

Potrivit dispozițiilor art. 254 al.1 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii: ” Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătura cu munca lor .”

Față de cele expuse, se reține că paguba suferită de reclamantă a fost constatată prin sentința comercială nr. 1670/13.12.2011 a Judecătoriei Tg J. iar vinovăția pârâtei F. E. alături de alți pârâți și legătura de cauzalitate dintre faptele acestora și prejudiciu au fost stabilite de comisia stabilită conform Deciziei nr. 80/08.05.2013 a conducerii Direcției Silvice Gorj.

Pe cale de consecință, fiind îndeplinite condițiile răspunderii materiale ale salariatului prevăzute de art. 254 din Legea nr. 53/2003 urmează ca instanța să admită acțiunea formulată de reclamanta R. R. – Direcția Silvică Gorj în contradictoriu cu pârâta F. E. și să dispună obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 1671,15 lei cu titlu de despăgubiri civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive și a excepției lipsei de interes, invocate de către pârâtă prin întâmpinare.

Admite acțiunea formulată de reclamanta regia Națională a Pădurilor R., Direcția Silvică Gorj, cu sediul în Tg – J.. . P., nr. 3, jud. Gorj, având J_/2002, în contradictoriu cu pârâta F. E. domiciliată în comuna Turceni, .. 27, jud. Gorj.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 1671,15 lei cu titlu de despăgubiri civile.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 06.04.2015 la Tribunalul Gorj.

Președinte,

D. C.

Asistent judiciar,

C. D.

Asistent judiciar,

I. L. F.

Grefier,

E. L. B.

Red CD/ tehn E.B.

06.05.2015/4 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 1717/2015. Tribunalul GORJ