Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 2008/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2008/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 8265/95/2014
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 2008/2015
Ședința publică de la 28 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. G.
Asistent judiciar O. F. P.
Asistent judiciar I. R. G.
Grefier T. U.
Pe rol fiind judecarea cererii formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta B. M., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic V. D. pentru reclamanta ., pârâta B. M. asistată de avocat D. B. A. și martorul I. D. E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că s-a depus la dosarul cauzei la data de 27.04.2015 prin serviciul registratură de către pârâtă un set de înscrisuri, respectiv: decizia nr. 323/29.11.2011 privind constituirea Comisiei de Cercetare, raportul privind cercetarea împrejurărilor în care a dispărut materialul tombac, procesul-verbal nr. 7685/29.11.2011 întocmit cu ocazia cântăririi cantității de produs ,,bandă tombac”, fișa de magazie a materialului bandă tombac, decizia nr. 316/29.10.2012 privind constituirea comisiei de inventariere, declarația de inventar a pârâtei B. M. și lista de inventariere pe anul 2012.
S-a ascultat martorul I. D. E. propus de către pârâtă, a cărui declarație a fost consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei – fila 130.
După care constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat s-a acordat cuvântul părților prezente.
Consilier juridic V. D. pentru reclamanta . a solicitat admiterea cererii și obligarea pârâtei la plata sumei de 51.637,34 lei, reprezentând valoarea pentru o cantitate de 1.677 kg bandă tombac dispărută din gestiunea pârâtei B. M., conform motivelor expuse prin concluziile scrise, cu cheltuieli de judecată.
Avocat D. B. A. pentru pârâta B. M. a solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, la data de 31.10.2014, sub nr._ reclamanta . a chemat în judecată pârâta B. M. solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 51.637,34 lei reprezentând lipsuri în gestiune.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că pârâta B. M. îndeplinește funcția de magaziner la . S.A - Filiala CN Romarm SA.
Că, la data de 28.11.2011 pârâta a sesizat verbal șeful direct despre faptul că la obiectivul nr. 307, lipsește de la locul de depozitare materialul bandă tombac motiv pentru care conducerea unității a sesizat Poliția Bumbești-J. și a dispus numirea unei comisii prin decizia nr. 323/29.11.2011, constituită la nivel de unitate pentru inventarierea materialelor aflate în obiectivul nr.307.
În urma inventarierilor făcute comisia a constatat că în gestiunea pârâtei lipsește o cantitate de 1.677 Kg bandă tombac, conform raportului nr. 7921/14.12.2011 încheiat de comisie.
S-a reținut faptul că magazinera B. M. nu a respectat legislația în vigoare, respectiv Legea 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor, prin faptul de a nu fi încheiat nici un proces-verbal de custodie cu magazinerul B. I. în a cărui locație se află materialul și totodată nu a înștiințat comisia de inventariere cu privire la existenta acestui material în altă gestiune, conform notelor explicative date de către membri comisiei de inventariere numită prin decizia nr.286/2011.
Că, potrivit dispozițiilor art.24 și art.25 din Legea nr.22/1969 gestionarul răspunde pentru pagubele care le-a constatat în gestiunea, iar conform art.254 alin. 1 din Codul Muncii „Salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor".
S-a apreciat de către reclamantă că pârâta trebuie să răspundă patrimonial atâta timp cât nu se poate dovedi modalitatea dispariției cantității de 1.677 Kg bandă tombac, întrucât acest material a fost intrat în gestiunea sa conform actelor contabile.
Că, au fost încălcate de pârâtă atribuțiile din fișa postului pct.6 și 8 și alte sarcini prevăzute în fișa postului.
S-a precizat că magazia se afla în incinta unității, unitatea având pază proprie autorizată iar la fața locului lacătul a fost găsit intact de către organele poliție.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 22/1969 coroborate cu dispozițiile Codului muncii și dispozițiile Codului de procedură civilă.
În dovedirea cererii s-au depus la dosarul cauzei decizia nr. 323/29._ privind constituirea comisiei de cercetare a împrejurărilor prin care a dispărut cantitatea de bandă tombac din depozitul central al societății, raportul privind cercetarea împrejurărilor prin care a dispărut cantitatea de bandă tombac din depozitul central al societății și fișa postului reclamantei B. M. din data de 07.10.2009.
Pârâta Baloi M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
S-a invocat de către pârâtă faptul ca în data de 26.11.2011, la terminarea programului de lucru, a predat magaziile, respectiv magazia identificata ca Obiectivul 307, serviciului de pază pe baza de proces verbal, fiind verificate toate încuietorile rezultând ca lacătul si sigiliul de la obiectiv sunt intacte.
Că, din momentul predării 26.11.2011 și pana la data de 28.11.2011 răspunderea privind paza acestor obiective intra în sarcina serviciului de pază.
În data de 28.11.2011, a aflat de la agenții de paza ca în zona obiectivului în cauza s-a observat că la poarta de acces secundara a obiectivului, lanțul este rupt și i s-a recomandat verificarea magaziilor.
În urma verificărilor a constatat că la obiectivul 307, peretele care era realizat din tabla, era îndoit și desfăcut la colț, fiind creată astfel o breșa de acces în magazie, fapt pentru care a sesizat imediat șeful ierarhic superior, care la rândul sau a sesizat conducerea unității cu privire la acest aspect, aceasta din urma sesizând organele politie, în momentul actual fiind în curs de cercetare.
S-a arătat faptul că în perioada 14.09._11, s-a desfășurat inventarul la gestiunea în cauza și nu s-a înregistrat vreo lipsa in gestiune, anterior acestui incident, deci nu se poate reține ca prejudiciul s-a comis prin alta fapta decât prin furtul reclamat.
De asemenea, s-a arătat că ulterior incidentului, respectiv în data de 27.11.2014, agentul de pază a consemnat in procesul verbal încheiat în data de 26.11.2014, deci retroactiv, faptul ca a fost găsit lanțul rupt de la poartă.
Pârâta a invocat faptul că și-a îndeplinit sarcinile de serviciu si nu i se poate imputa vreo acțiune contrara prevederilor legale, deoarece lipsește și legătura de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciul produs, precum si condiția privind atitudinea subiectiva, culpabila a sa, ca gestionar.
Că, în practica judiciara s-a statuat că gestionarul nu este in culpa când paguba este consecința unui furt comis de autori necunoscuți.
Cu privire la aspectul prezentat de către reclamanta în ceea ce privește lipsa unui proces verbal de custodie încheiat intre pârâtă și magazinerul B. I., pârâta arătat că materialul în cauza se află depozitat în obiectivul 307 aparținând magazinerului B. I., datorita insuficienței spațiului de depozitare in alta locație; că în anul 2005, ca urmare a întreruperii activității pe platforma Sadu II, materialele reprezentând "rezerva mobilizare", au fost transferate în Sadu I, si depozitate în obiectivul 307, 1a indicațiile verbale ale șefilor ierarhici, imobil în care era depozitat anterior și materialul în cauză; iar ulterior acestui transfer obiectivul 307, a devenit magazie RM (rezerva mobilizare), având drept gestionar pe B. I., deși in locația respectiva mai existau materiale aparținând si altor gestionari.
S-a arătat că în imobilul respectiv, existau materiale aparținând mai multor gestionari, la care puteau avea acces fiecare dintre aceștia, astfel, că întocmirea unui proces verbal de custodie nu schimba cu nimic starea de fapt și mai mult, aceasta depozitare s-a făcut din dispoziția șefilor ierarhici superiori si nu la inițiativa sa ca gestionar.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205-206 Cod procedură civilă, art. 223 alin 2 Cod procedură civilă.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, reiterând în mare aceleași aspecte invocate prin cererea principală, aducând următoarele precizări:
S-a arătat că din nota explicativă a agentului de pază A. M. care a încheiat procesul verbal în data de 26.11.2011 și a preluat și obiectivul 307 în care se afla și materialul bandă tombac reiese faptul că conform procedurii efectuate zilnic între magazineri și agentul de pază se încheie un proces verbal de predare-primire a obiectivelor aflate în pază, și la fel s-a procedat și în data de 26.11.2011.
Că lacătul a fost găsit intact pe ușa obiectivului 307 și la data încheieri procesului verbal respectiv 26.11.2011 cu agentul de pază si după dispariția materialului bandă tombac la sosirea organelor de politie în data de 28.11.2011.
Referitor la comisia de inventariere desfășurată în perioada 10.09._11 de care face vorbire pârâta în întâmpinarea depusă „că nu s-a înregistrat vreo lipsă în gestiune" s-a precizat de către reclamantă că din notele explicative ale membrilor care au făcut parte din comisie reiese faptul că inventarierea la gestiunea magazionerului B. M. s-a efectuat în conformitate cu procesul-verbal întocmit, însă inventarierea propriu-zisă a materialului tombac nu s-a efectuat datorită faptului că gestionarea B. M. nu a precizat că mai are bunuri materiale în alte locații aparținând altor gestionari.
Că, la verificarea faptică a terenului, materialul nefiind în magazia respectivă nu a fost găsit.
Fișa de magazie a materialului tombac nu a fost prezentată la comisia de inventariere și nu a fost confruntată cu terenul, conform declarației membrilor comisiei (anexa nr.1).
Că, agentul de pază a consemnat în procesul verbal încheiat mențiunea „poartă cale ferată lanț rupt" întrucât magazinerii au obligația de a preda obiectivele la sfârșitul programului de lucru, iar constatarea lanțului la poartă s-a observat după primirea în paza obiectivelor, acest aspect reiese din nota explicativă a agentului de pază A. M. (anexa nr.2).
În concret, s-a invocat de către reclamantă că pârâta B. M. nu a respectat Legea nr.22/1969 prin faptul că nu a încheiat nici un proces verbal de custodie cu magazinerul B. I. în a cărei locație se afla materialul și totodată nu a înștiințat comisia de inventariere cu privire la existenta acestui material aflat în altă gestiune.
S-au depus la dosarul cauzei înscrisuri doveditoare, respectiv: declarația unui membru din comisia de inventariere, declarația agentului de pază A. F., adresa nr. 367/20._ către Ministerul Administrației și Internelor – Poliția Bumbești – J., adresa emisă de IPJ Gorj și notele explicative ale membrilor din comisia de inventariere și a agentului de pază.
În cauză au fost audiați martorii A. M. și B. M. propuși de către reclamantă și martorii P. I. și I. D. E. propuși de către pârâtă și s-a solicitat relații Poliției Bumbești J. și Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg J. cu privire la fapta sesizată de societatea reclamantă . SA, referitoare la furtul comis de autori neidentificați în perioada 25-28.11.2011.
Prin adresa nr._/22.10.2014 IPJ Gorj – Poliția Bumbești J. a comunicat instanței că de la data sesizării au fost efectuate toate verificările necesare care se impun pentru descoperirea autorilor faptei sesizate, însă nu s-a reușit identificarea acestora, iar la data de 2908.2014 s-a aprobat trecerea dosarului în evidențele cu autori neidentificați.
Tribunalul analizând cererea de față în raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, susținerile părților și dispozițiile legale în materie, reține și constată următoarele:
Pârâta B. M. îndeplinește funcția de magaziner la . SA – C. Achiziții Administrativ (conform fișei postului – fila 7 la dosarul cauzei).
Astfel, antrenarea răspunderii sale patrimoniale va fi analizată și prin prisma dispozițiilor Legii nr. 22/1969.
Prin cererea formulată în prezenta cauză reclamanta . SA a solicitat obligarea pârâtei B. M. la plata sumei de 51.637,34 lei reprezentând lipsa din gestiunea acesteia a unei cantități de 1.677 kg bandă tombac.
Potrivit art. 254 alin.1 Codul Muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Rezultă așadar că, pentru a exista răspundere patrimonială este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de salariat a celui care a produs paguba, fapta ilicită și personală a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimonial angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția salariatului.
Mai mult, pentru a da naștere răspunderii, prejudiciul trebuie să întrunească cumulativ anumite trăsături, respectiv să fie real și cert, să fie cauzat direct angajatorului, să fie material și să nu fi fost reparat la data la care angajatorul solicită acoperirea pagubei.
Cu privire la fapta ilicită, aceasta se stabilește prin raportare la obligațiile ce incubă salariatului în temeiul legii, a contractului de muncă aplicabil, a regulamentului intern și a contractului individual de muncă. Fapta ilicită poate consta într-o neexecutare totală sau parțială a obligațiilor de serviciu, într-o executare cu întârziere a obligațiilor sau într-o executare necorespunzătoare a obligațiilor.
În concret obligațiile salariatei B. M. se regăsesc în fișa postului de lucrător gestionar, unde se găsesc atribuțiile acesteia a căror executare necorespunzătoare atrage antrenarea răspunderii patrimoniale.
Referitor la prejudiciul adus societății în cuantum de 51.637,34 lei, instanța reține că acesta este efectiv, în sensul că reprezintă valoarea pagubei efectiv suportată de reclamanta . SA, care a înregistrat o lipsă în gestiune, la obiectivul nr. 307 de 1.677 kg bandă tombac.
Cu privire la raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul material, se reține că acesta este prezumat de lege în materie contractuală iar vinovăția (culpa) nu prezintă relevanță practică, deoarece salariatul răspunde indiferent de intenția sau culpa dovedite în săvârșirea faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu material.
Astfel, în speță se impune angajarea răspunderii patrimoniale a salariatei B. M. fiind îndeplinite cumulativ condițiile referitoare la fapta ilicită și personală a acesteia, prejudiciu cauzat patrimoniului angajatorului, legătura de cauzalitate între fapta ilicită, prejudiciu și vinovăția salariatului.
Acționând cel puțin neglijent prin încălcarea obligațiilor de serviciu (fișa postului magaziner, salariata a produs din vina sa și în legătură cu munca sa o pagubă materială a angajatorului, pentru care se impune să răspundă patrimonial în temeiul normelor și principilor normelor răspunderii contractuale.
Chiar dacă fapta nu se situează în sfera ilicitului penal, întrucât nu poate fi reținută reaua credință a salariatei, nu se poate ignora săvârșirea unor fapte ilicite imputabile cauzatoare de prejudicii în patrimoniul angajatorului.
Din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor, consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei filele 70, 71, 87 și 130 și din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, se reține că pârâta deși avea atribuții în gestionarea mărfurilor din magazie, aceasta nu a procedat la depozitarea materialelor conform normelor tehnice de depozitare, nu a asigurat primirea, depozitarea, pentru a evita degradarea și sustragerea de materiale, nu a întocmit documente necesare prin care să ateste ieșirea mărfurilor din gestiune și nu a întocmit un proces-verbal de custodie cu numitul B. I..
De asemenea, conform fișei postului (fila 7 la dosarul cauzei), pârâta avea printre alte sarcini obligația să organizeze și să țină evidența materialelor depozitate, să efectueze transferul de materiale, să participe la recepția cantitativă și calitativă a materialelor primite și să semneze bonul de consum, transfer, predare, recepție, procese-verbale de constatare, liste de inventar, etc..
În ipoteza răspunderii gestionarului, prin dispozițiile art. 25 din Legea nr. 22/1969 se instituie o prezumție de culpă pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea lor.
Elementele răspunderii patrimoniale prevăzute de art. 245 Codul muncii coroborate cu art. 25 din Legea nr. 22/1969 au fost dovedite, în conformitate cu art. 287 Codul muncii de către societatea reclamantă.
Astfel, din probatoriul administrat în cauză a reieșit că bandă tombac în cantitate de 1.677 kg a intrat în gestiunea pârâtei, iar la efectuarea inventarului nu s-a mai găsit, fără să existe documente din care să rezulte faptul că această cantitate a fost eliberată din gestiunea acesteia sau s-a efectuat un transfer a acestui material către o altă gestiune.
Pârâta în calitate de gestionar (magaziner) nu a răsturnat prezumția de culpă, în sensul că nu a făcut dovada că între momentul intrării mărfii în gestiune și momentul inventarierii acesteia a intervenit o cauză care a determinat lipsa mărfii din gestiune.
Nu se poate reține că banda tombac a fost furată, aspect invocat de pârâtă prin întâmpinare, deoarece din adresa organelor de cercetare penală nu a reieșit acest aspect, ci doar faptul că s-au efectuat toate verificările necesare pentru descoperirea autorilor faptei sesizate, însă nu s-a reușit identificarea acestora.
Instanța reține că, în calitate de gestionar, pârâta avea obligația de a se îngriji de gestionarea corespunzătoare a bunurilor ce i s-au încredințat și de a lua toate măsurile ce se impuneau pentru prevenirea sustragerii bunurilor aflate în gestiunea sa, răspunderea intervenind în baza prevederilor art. 23-25 din Legea nr. 22/1969 și art. 254 Codul muncii.
În speța de față, pârâta nu a contestat faptul că banda tombac s-a aflat în gestiunea sa, ci doar a susținut că lipsa în gestiune a cantității de 1.677 kg bandă tombac se datorează unor fapte de sustragere a unor persoane necunoscute, sens în care nu se află în culpă atunci când paguba este consecința unui furt comis de autori necunoscuți.
Aceste aspecte nu au fost însă confirmate de probele administrate în cauză.
Pârâta nu a înlăturat prezumția de culpă în producerea lipsei în gestiune prin dovedirea unor cauze care înlătură răspunderea sa.
Pentru aceste considerente și cu motivarea mai sus expusă instanța va admite în parte cererea formulată de reclamanta . SA în contradictoriu cu pârâta B. M., va obliga pârâta B. M. la plata către reclamanta . SA a sumei de 51.637,34 lei reprezentând despăgubiri materiale și va respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta . SA, CUI R_, înregistrată la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Gorj sub nr. J18/330/28.12.2001, cu sediul în Bumbești J., ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâta B. M., domiciliată în ., ..
Obligă pârâta B. M. la plata către reclamanta . SA a sumei de 51.637,34 lei reprezentând despăgubiri materiale.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Sentință executorie de drept.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 28.04.215, la Tribunalul Gorj.
Președinte, E. G. | Asistent judiciar, O. F. P. | Asistent judiciar, I. R. G. |
Grefier, T. U. |
E.G./T.U.
4 ex./20 Mai 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
