Contestaţie decizie modificare unilaterală contract de muncă. Sentința nr. 1052/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1052/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 6110/95/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 1052/2015
Ședința publică de la 02 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Asistent judiciar S. C.
Asistent judiciar I. R. G.
Grefier Șef G. Ș.
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamantul D. D., în contradictoriu cu pârâtele S. C. ENERGETIC OLTENIA S.A. și S. D. MINIERĂ TG-J., având ca obiect contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, reclamantul fiind reprezentat de avocat D. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează că pârâta S. C. Energetic Oltenia S.A. a înaintat la dosar, în dublu exemplar, statele de plată aferente lunilor iulie, august și septembrie 2014, un exemplar fiind comunicate reprezentantei reclamantului, după care:
Instanța constată încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei contestate, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. A susținut faptul că prin decizia din 03.07.2014 reclamantului i s-au modificat unele elemente ale contractului individual de muncă. Este adevărat că după data comunicării cererii de chemare în judecată privind contestarea deciziei pârâta a revenit asupra deciziei luată și l-a reîncadrat pe reclamant pe vechiul loc de muncă. Instanța trebuie să constate că au existat două decizii prin care s-a modificat locul de muncă al salariatului, respectiv cea din iulie care a fost comunicată reclamantului, a fost contestată în termenul legal de 30 de zile și a intrat în circuitul civil, astfel că nu mai putea fi revocată pe cale unilaterală de către emitent și cea de-a doua decizie prin care s-a dispus mutarea la vechiul loc de muncă, decizie pe care reclamantul nu a contestat-o întrucât și-a dorit acest lucru. Mai susține faptul că, decizia nu mai putea fi revocată și pentru faptul că a produs consecințe juridice pe o perioadă de 3 luni de zile. La noul loc de muncă nu a mai beneficiat de sporul de tură pentru perioada de 3 luni iar la vechiul loc de muncă beneficia de acest spor, astfel că reclamantul are și o pierdere din acest punct de vedere. În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicită să se facă aplicabilitate disp. art. 453 C. proc. civ. Opinează că prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul nu a achiesat total de pretențiile reclamantului, nesolicitând admiterea acțiunii, ci respingerea acesteia ca rămasă tară obiect. Revocarea deciziei contestate a intervenit după investirea instanței și chiar după comunicarea cererii de chemare în judecată. Ori față de natura litigiului, contestarea unei decizii de modificare contractului individual de muncă în 30 zile, recunoașterea nu este permisă în contextul în care intimata nu a recunoscut motivele de nelegalitate ale deciziei contestate.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 22.07.2014, sub nr._, reclamantul D. D., în contradictoriu cu pârâtele S. C. ENERGETIC OLTENIA S.A. și S. D. MINIERĂ TG-J., a solicitat instanței, ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună anularea deciziei înregistrată în registrul special sub nr. 2930/03.07.2014 și în registrul general sub nr._/03.07.2014, prin care a fost trecut din sudor la formația mecanică revizii săptămânale - Secția Mecanică a Unității Miniere de Carieră R., din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății, în sudor la formația mecanică revizii anuale - Secția Mecanică a Unității de Servicii și Mentenanță Rovinari din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății, cu consecința repunerii în situația anterioară, respectiv reîncadrarea în sudor la formația mecanică revizii săptămânale - Secția Mecanică a Unității Miniere de Carieră R., din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății și obligarea intimatei la plata drepturilor bănești reprezentând diferența dintre salariul negociat conform contractului individual de muncă (ultimul act adițional semnat de salariat) cu toate sporurile aferente și salariul acordat după emiterea deciziei, sume pe care le solicită actualizate de la data când trebuiau acordate până la data plății efective.
De asemenea, reclamantul a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a menționat că este salariat al Societății C. Energetic Oltenia S.A., în funcția de sudor la formația mecanică revizii săptămânale - Secția Mecanică a Unității Miniere de Carieră R. din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății.
A susținut reclamantul că, fără încheierea unui act adițional, prin decizia înregistrată în registrul special sub nr. 2930/03.07.2014 și în registrul general sub nr._/03.07.2014, a fost trecut din sudor la formația mecanică revizii săptămânale - Secția Mecanică a Unității Miniere de Carieră R. din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății, în sudor la formația mecanică revizii anuale - Secția Mecanică a Unității de Servicii și Mentenanță Rovinari, din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății.
Astfel, s-a învederat că au survenit următoarele modificări unilaterale ale contractului individual de muncă: felul muncii - din sudor la formația mecanică revizii săptămânale în sudor la formația mecanică revizii anuale; locul de muncă - de la UMC R. la Unității de Servicii și Mentenanță Rovinari.
A arătat reclamantul că nu cunoaște aspecte privind salarizarea și atribuțiile din noua fișă a postului, precizând că, fiind trecut la revizii anuale, a pierdut și din drepturile bănești negociate, neputând beneficia de toate sporurile pe care le avea anterior.
Consideră reclamantul că măsura nu este justificată, dat fiind faptul că potrivit anexei nr. 8 la contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, valabil pentru anii 2013-2014, fila 51 din anexe, CR 23A, formația mecanică revizii săptămânale-5 utilaje mari + 15 TMC max. 15 Km, este un necesar de personal de asigurat de 5 sudori la 5 zile, unitatea neasigurând nici anterior emiterii deciziei contestate acest necesar, cu atât mai puțin în lipsa locului său de muncă.
De asemenea a învederat reclamantul că nu i-a fost prezentată noua fișă a postului, însă atribuțiile nu pot fi identice, fiind trecut la revizii anuale și nu i s-a permis prezența reprezentantului sindicatului al cărui membru este și i s-a interzis să semneze cu obiecțiuni.
1. În principal, reclamantul înțelege să invoce nelegalitatea deciziei de modificare unilaterală a contractului individual de muncă, pe considerentul că este dată cu încălcarea disp. art. 41 din Codul Muncii și art. 17 din C. Muncii, precizând că nu există un act adițional la contractul individual de muncă.
S-a învederat că, tot cu nerespectarea disp. art. 17 alin. 2 din Codul Muncii, nu i s-a adus niciodată la cunoștință: funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative si atribuțiile postului; riscurile specifice postului; alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plătii salariului la care salariatul are dreptul; durata normala a muncii, exprimata în ore/zi si ore/săptămână; indicarea contractului colectiv de munca ce reglementează condițiile de munca ale salariatului, intimata nerespectând obligația de informare.
2. Decizia contestată concretizează în fapt o măsură de modificare unilaterală a contractului de muncă, cu caracter definitiv, sub aspectul unor elemente esențiale: locul de muncă, felului muncii (și salariului) în condițiile în care în cauză nu este incidenta nici una dintre situațiile de excepție prevăzute de art. 48 Codul muncii, care să permită angajatorului să modifice unilateral contractul de muncă.
A mai arătat reclamantul că, în ipoteza prevăzută de art.48 din Codul muncii, măsura modificării unilaterale a contractului individual de muncă are caracter temporar, însă în cauză măsura dispusă are caracter permanent și putea fi dispusă numai cu acordul părților, acord inexistent în cazul salariatului contestator în prezenta cauză.
Decizia contestata nu cuprinde nicio motivație în fapt și nici motivarea în drept.
În conținutul acesteia este menționată L. 31/1990, L. 53/2003, fără măcar o indicare a articolului din lege și se prevede doar „având în vedere necesitatea modificării structurii organizatorice a societății” fără însă a se preciza dacă este vorba de o desființare a locului de muncă.
De altfel, măsura dispusă nu poate fi încadrată în nici una dintre masurile prevăzute de Codul muncii ca justificând modificarea unilaterala a contractului individual de muncă.
Decizia unilaterală a angajatorului, prin care se modifică locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului, trebuie să cuprindă mențiuni obligatorii privind motivele ce au stat la baza acesteia pentru a fi posibilă verificarea legalității acesteia de către instanța de judecată.
Totodată, s-a arătat că această decizie nu este un act administrativ, întrucât aceasta a fost emisă de angajator în timpul derulării raporturilor de muncă cu reclamantul și în executarea acestora, iar din conținutul deciziei nu rezultă că trecerea contestatorului de la un loc de muncă la un altul ar fi o sancțiune disciplinară aplicată acestuia.
Potrivit dispozițiilor art. 41 (3) Codul Muncii, modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: durata contractului, locul muncii, felul muncii, condițiile de muncă, salariul, timpul de muncă și timpul de odihnă. Prin decizia contestată, s-a dispus modificarea locului de muncă al contestatorului, o astfel de modificare neputând fi dispusă decât în condițiile; art. 42 care reglementează delegarea sau detașarea.
Aceste elemente, conform dispozițiilor imperative ale Codului Muncii pot fi modificate doar cu acordul salariatului (art. 41 alin. 1) și, doar cu titlu de excepție, în cazurile și condițiile prevăzute expres și limitativ prin art. 42-48 Codul muncii.
S-a susținut că, deși angajatorul are într-adevăr, conform art. 38 (1) din C.C.M., posibilitatea să
coreleze structura de personal cu nevoile unității, aceste prerogative pot fi exercitate doar în limitele legale anterior menționate.
În practică s-a reținut că locul muncii se concretizează prin localitatea unde se prestează munca, precum și salariul, putând fi concretizat într-o secție, birou etc, dacă se precizează locul unde se lucrează efectiv, fiind sinonim cu noțiunea de post. Această definiție este reglementată de Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Astfel locul muncii presupune adaptarea la particularitățile fiecărui loc de muncă.
A mai arătat reclamantul că măsura este una discriminatorie, având în vedere că aceste modificări au intervenit numai pentru salariații membrii ai Sindicatului Liber EMC R., afiliat Federației Naționale Mine Energie.
Că, angajatorul este obligat să respecte aceste legi ale părților, fără a putea modifica unilateral clauza privitoare la salarizare.
I. Încălcarea principiului obligativității C.C.M. și C.I.M.
Contractul individual de muncă este un act juridic. Acest contract reprezintă manifestarea de voință a două persoane în scopul stabilirii de drepturi și obligații corelative ce alcătuiesc conținutul raportului juridic de muncă. El este deci un act juridic guvernat de principiul libertății de voință, care presupune elemente: o libertate a părților în ce privește dorința manifestată de a încheia, contract de muncă (dacă doresc sau nu să încheie contractul) și o libertate în ceea ce privește condițiile în care vor încheia acest contract (stabilirea clauzelor contractuale convenabile pentru ambele părți).
Contractul individual de muncă este obligatoriu pentru cele două părți ale sale - angajator (patron) - angajat (salariat), în virtutea principiului înscris în art. 1270 din Codul civil, potrivit căruia „ contractul legal încheiat are putem, de lege între părțile contractante".
Așa fiind, părțile nu se pot sustrage de la obligativitatea contractului legal încheiat, ci ele trebuie să-și execute întocmai obligațiile lor: salariatul să presteze munca, angajatorul în principal, să plătească salariul.
În virtutea obligativității menționate, oricare dintre părți, ca titulară a drepturilor dobândite, prin contract, este îndreptățită să pretindă satisfacerea acestor drepturi.
Obligativitatea contractului prezintă o deosebită însemnătate, nu numai pentru raporturile dintre cele două părți dar și pentru certitudinea și eficiența raporturilor juridice în general.
Ea decurge nu doar din voințele individuale ale părților contractante, ci constituie un adevărat imperativ social; dispozițiile legale impun respectarea strictă a contractelor încheiate, societatea, în întregul său, presupune o anumită securitate și ordine juridică. Relația de muncă este caracterizată mecanismul contractual, de schimbul sinalagmatic de prestații reciproce dintre contracara: interdependența obligației salariatului de a presta munca și cea a angajatorului de a-i remunera.
Modificarea mutuală, care constituie o operațiune juridică ce reprezintă consecința existenței unui contract încheiat între aceleași părți, aflat în executare, se materializează printr-un act adițional la contractul individual de muncă, încheiat, de asemenea, în formă scrisă, condiție ad validitatem.
Ca legislație aplicabilă în cauză, au fu fost invocate prevederile art. 10, 11, 16, 17, 19, 37, 38, 39, 40, 41, 159, 160,162 din Codul muncii.
A precizat reclamantul că nu i-a fost înmânată noua fișa a postului și nici un act adițional din care să reiese dacă au fost modificate și drepturile bănești, însă modificarea drepturilor bănești este inerentă, având în vedere că nu poate beneficia de aceleași sporuri lucrând acum la revizii anuale.
În aceste condiții, apreciază reclamantul că se impune admiterea și a capătului II de cerere și obligarea intimatei la plata drepturilor bănești reprezentând diferența dintre salariul negociat conform C.I.M. (ultimul act adițional semnat de salariat) și C.C.M. la nivel de unitate și drepturile bănești acordate începând cu data emiterii deciziei contestate, sume pe care le solicită actualizate de la data când trebuiau acordate, până la data plății efective.
În drept, a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 17, 41, 252 și urm. Codul Muncii, art. 10 din Legea 62/2011, anexa 8 din C.C.M. raportat la disp. art. 194 din Noul Cod de procedură civilă.
Pârâta S. C. Energetic Oltenia S.A. a formulat întâmpinare în cauză, prin care a solicitat acțiunii ca fiind rămasă fără obiect.
A menționat că la data de 13.10.2014, prin decizia nr. 4962, reclamantul revine la vechiul loc de muncă din cadrul U.M.C. Peșteana deoarece s-a dispus revocarea deciziei contestate.
În consecință, solicitarea de a se restabili situația anterioară, în sensul de a fi reîncadrat pe postul deținut și plata drepturilor salariate urmează a fi respinsă.
De asemenea, având în vedere că societatea a dispus revocarea deciziei contestate înainte de primul termen de judecată urmează a se respinge cheltuielile.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat să se dispună respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, deoarece se observă că reclamantului nu i s-a modificat unilateral nici felul muncii, nici locul muncii, nici salariul.
Cu privire la „felul muncii” urmează ca instanța să observe că felul muncii a rămas același respectiv atribuțiile meseriei de sudor.
Cu privire la „locul muncii” urmează a se observa că locul muncii îl reprezintă sediul angajatorului ,astfel că locul muncii poate fi oriunde angajatorul asigură salariatului postul pentru care a fost încadrat.
Cu privire la „salariu”, s-a învederat că prin decizia contestată nu se modifică salariul, astfel că nu este întemeiată această susținere.
În drept, pârâta a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă și dispozițiile legale în materie.
Prin notele de ședință depuse la dosar, reclamantul a arătat că își reapreciază poziția procesuală, considerând că prin noua decizie emisă nu a putut fi revocată decizia anterioară, astfel că este necesară anularea deciziei înregistrată în registru special nr. 2930/03.07.2014 și în registru general sub nr._/03.07.2014, prin care a fost trecut din sudor la formația mecanică revizii săptămânale - Secția Mecanică a Unității Miniere de Carieră Roșiuța din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății, în sudor la formația mecanică revizii anuale - Secția Mecanică a Unității de Servicii și Mentenanță Rovinari din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății, cu consecința repunerii în situația anterioară, respectiv reîncadrarea în la formația mecanică revizii săptămânale - Secția Mecanică a Unității Miniere de Carieră R. din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății și obligarea intimatei la plata drepturilor bănești, reprezentând diferența dintre salariul negociat conform C.I.M. (ultimul act adițional semnat de salariat) cu toate sporurile aferente și salariul acordat după emiterea deciziei, sume pe care le solicită actualizate de la data când trebuiau acordate până la data plății efective.
A susținut reclamantul că prima decizie contestată a produs efecte și produce în continuare până la data 24.09.2014 (de la data comunicării noii decizii).
A precizat că prin noua decizie contestată, începând cu 13.10.2014, a fost reîncadrat pe postul ocupat anterior, însă din conținutul acesteia nu reiese că a operat efectiv o repunere în situația anterioară, ci doar că începând cu 13.10.2014 este încadrat pe postul deținut anterior emiterii deciziei contestate.
Din conținutul acesteia nu reiese că a operat efectiv o repunere în situația anterioară, ci doar că începând cu 13.10.2014 este încadrat pe postul deținut anterior emiterii deciziei contestate.
Practic prima decizie contestată a produs efecte și produce în continuare până la data 13.10.2014 (de la data comunicării noii decizii), perioadă în care a fost încadrat ca și sudor la formația mecanică revizii anuale - Secția Mecanică a Unității de servicii și Mentenanță Rovinari, din cadrul sucursalei D. Minieră a societății, iar prin noua decizie contestată, începând cu 13.10.2014 a fost reîncadrat pe postul ocupat anterior. Din conținutul acesteia nu reiese că a operat efectiv o repunere în situația anterioară, ci doar că începând cu 13.10.2014 este încadrat pe postul deținut anterior emiterii deciziei contestate.
A susținut că repunerea în situația anterioară, deci reîncadrarea pe post nu mai poate opera câtă vreme pentru anterioară emiterii deciziei contestate a produs efecte juridice prima decizie contestată.
De asemenea, reclamantul a mai arătat că înțelege să atace ca inadmisibilă revocarea unui act juridic după ce acesta a intrat în circuitul civil, precizând că în practica judiciară s-a decis că actul juridic civil - unilateral - este guvernat de principiul irevocabilității și, deci, neexistând o reglementare specială în legislația muncii, decizia de modificare, comunicată angajatului, nu poate fi revocată de autorul acesteia. Chiar și în situația în care s-ar susține teza posibilității revocării actelor unilaterale, trebuie ca aceste acte să nu depindă de acceptarea destinatarului. Revocarea actului civil unilateral este interzisă atunci când prin această revocare s-ar aduce atingere drepturilor altuia (ceea ce în cazul dat este real, figurând pentru două luni pe un alt loc de muncă).
Posibilitatea angajatorului de a revoca decizia este discutabilă, față de dispozițiile Codului muncii, potrivit cărora decizia produce efecte de la data comunicării ei salariatului, în temeiul primei decizii contestate fiind făcute inclusiv modificările în REVISAL.
S-a arătat că decizia a intrat în circuitul civil, fiind comunicată salariatului și contestată în instanță și pretinsa revocare a intervenit doar după comunicarea cererii de chemare în judecată.
În opinia reclamantului, dreptul angajatorului de a revoca actele emise nu este un drept absolut, existând o limită in dreptul de revocare, marcat de principiul drepturilor legitim câștigate și odată ce actul intrat în circuitul civil s-a creat o situație juridica nouă.
Indiferent cum se înțelege nulitatea ori revocarea actelor unilaterale, ea trebuie să fie constată și pronunțată de organele competente, iar față de noul sistem constituțional, competența de a constata nulitatea unui act care a produs efecte nu mai poate reveni decât instanțelor judecătorești, care își întemeiază dreptul de anulare pe dispozițiile exprese ale art. 21 și art. 52, coroborate cu dispozițiile art. 123 alin. (5), art. 124 și art. 126 alin. (6) din Constituția României Republicată.
S-a arătat că, în argumentarea acestei teze a irevocabilității actului juridic de către organul emitent, trebuie avut în vedere principiul din dreptul civil, după care contractul nu poate fi reziliat decât pe cale judecătorească, organul emitent a avut posibilitatea să verifice legalitatea și oportunitatea unui raport juridic civil când a emis actul contestat.
În privința cheltuielilor de judecată, a solicitat reclamantul să se facă aplicabilitatea disp.art.453 Cod procedură civilă.
În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate în cauză, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța reține:
Prin acțiunea dedusă judecății, reclamantul a solicitat anularea deciziei înregistrată în registrul special sub nr. 2930/03.07.2014 și în registrul general sub nr._/03.07.2014, prin care a fost trecut din sudor la formația mecanică revizii săptămânale - Secția Mecanică a Unității Miniere de Carieră R., din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății, în sudor la formația mecanică revizii anuale - Secția Mecanică a Unității de Servicii și Mentenanță Rovinari din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății, cu consecința repunerii în situația anterioară, respectiv reîncadrarea în sudor la formația mecanică revizii săptămânale - Secția Mecanică a Unității Miniere de Carieră R., din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății și obligarea intimatei la plata drepturilor bănești reprezentând diferența dintre salariul negociat conform contractului individual de muncă (ultimul act adițional semnat de salariat) cu toate sporurile aferente și salariul acordat după emiterea deciziei, sume pe care le solicită actualizate de la data când trebuiau acordate până la data plății efective.
După comunicarea cererii de chemare în judecată, directorul general executiv al Societății C. Energetic Oltenia S.A., a emis decizia înregistrată în registrul special sub nr. 4962/13.10.2014 și în registrul general sub nr._/13.10.2014(fila 27 din dosar), prin care a dispus revocarea deciziei contestată de reclamant, cu nr. 2930/_/03.07.2014, începând cu data emiterii deciziei de revocare(13.10.2014).
Așadar, până la data de 13.10.2014, decizia contestată de reclamant, înregistrată în registrul special sub nr. 2930/03.07.2014 și în registrul general sub nr._/03.07.2014, prin reclamantul care a fost trecut sudor la formația mecanică revizii anuale - Secția Mecanică a Unității de Servicii și Mentenanță Rovinari, din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății, și-a produs efectele juridice, contestația reclamantului nefiind rămasă fără obiect.
Instanța reține că la emiterea deciziei contestate nu au fost respectate de către angajator prevederile art.41 alin.1 din Codul muncii republicat .
Astfel, conform dispozițiilor legale menționate mai sus contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților .
În mod excepțional, potrivit prevederilor alin. 2 al aceluiași articol, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă doar în cazurile și condițiile prevăzute de lege. Aceste cazuri sunt reglementate în mod expres, respectiv la art. 42 din Codul muncii, care prevede schimbarea locului de muncă prin delegare și detașare și art. 48 din Codul muncii, care prevede schimbarea locului și felului muncii în mod temporar, în situații excepționale.
În conformitate cu prevederile art.41 alin. 3 din Codul Muncii republicat, modificarea contractului de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: durata contractului, locul muncii, felul muncii, condițiile de muncă, salariul, timpul de muncă și timpul de odihnă.
De asemenea, conform prevederilor art. 17 alin.5 din Codul muncii republicat, orice modificare a unuia dintre elementele contractului individual de muncă prevăzute la alin.3, între care și locul muncii, impune întocmirea unui act adițional la contract.
În speță, prin decizia nr.2930/_/03.07.2014, reclamantul a fost trecut din funcția de sudor la formația mecanică revizii săptămânale - Secția Mecanică a Unității Miniere de Carieră R. din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății, în funcția sudor la formația mecanică revizii anuale - Secția Mecanică a Unității de Servicii și Mentenanță Rovinari, din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății.
Așadar, prin decizia de mai sus, deși a fost menținută funcția de sudor, reclamantului i-a fost schimbat locul de muncă, acesta fiind trecut în funcția sudor la formația mecanică revizii anuale - Secția Mecanică a Unității de Servicii și Mentenanță Rovinari, din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății, fără să fie încheiat un act adițional la contractul individual de muncă.
Prin urmare, prin decizia contestată, pârâta a modificat unul dintre elementele esențiale ale contractului individual de muncă, respectiv locul de muncă, fără consimțământul salariatului - reclamant.
Dispozițiile legale menționate sunt imperative, astfel că angajatorul nu poate modifica un element esențial al contractului individual de muncă, în speță locul de muncă, în mod unilateral, fără consimțământul salariatului.
Față de cele arătate, instanța urmează să anuleze decizia nr.2930/_/03.07.2014, prin care reclamantul a fost trecut din funcția de sudor la formația mecanică revizii săptămânale - Secția Mecanică a Unității Miniere de Carieră R. din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății, în funcția sudor la formația mecanică revizii anuale - Secția Mecanică a Unității de Servicii și Mentenanță Rovinari, din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății.
În ceea ce privește cererea reclamantului de reîncadrare la formația mecanică revizii săptămânale - Secția Mecanică a Unității Miniere de Carieră R. din cadrul Sucursalei D. Minieră a societății, instanța reține că începând cu data de 13.10.2014 reclamantul a fost reîncadrat pe acest post prin decizia înregistrată sub nr. 4962/_/13.10.2014 .
Cu privire la cererea reclamantului, privind obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești reprezentând diferența dintre salariul negociat conform contractului individual de muncă(ultimul act adițional semnat de salariat), cu toate sporurile aferente și salariul acordat după emiterea deciziei, sume actualizate de la data când trebuiau acordate până la data plății efective, instanța constată că este neîntemeiată, întrucât, așa cum rezultă din statele de plată depuse la dosar(filele 43, 48-50), după emiterea deciziei de modificare a contractului individual de muncă din data de 03.07.2014, acesta a primit un salarii mai mari decât în perioada anterioară.
Având în vedere considerentele expuse, instanța va anula decizia nr.2930/_/03.07.2014, emisă de către directorul general al S.C. C. Energetic Rovinari S.A. și va respinge restul pretențiilor formulate de reclamant.
În conformitate cu prevederile art. 153 din Codul de procedură civilă, va fi obligată pârâta, aflată în culpă procesuală, să plătească reclamantului suma de 400 lei(chitanța de la fila 44 din dosar), reprezentând onorariu avocat, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul D. D., având CNP_, cu domiciliul în oraș Rovinari, ., ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtele S. C. ENERGETIC OLTENIA S.A., având CF: RO30267310, cu sediul în Tg.J., ., nr. 5, județul Gorj și S. D. MINIERĂ TG-J., având C.U.I._, cu sediul în Tg.J., ., nr. 5, județul Gorj.
Anulează decizia nr.2930/_/03.07.2014, emisă de către directorul general al S.C. C. Energetic Rovinari S.A.
Respinge restul pretențiilor formulate de reclamant.
Obligă pârâtele să plătească reclamantului suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Sentință executorie de drept.
Cu apel în termen de 10 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 02.03.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. B. | Asistent judiciar, S. C. | Asistent judiciar, I. R. G. |
Grefier Șef, G. Ș. | ||
Red. A.B./5 ex.
01 aprilie 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 1434/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
