Obligaţie de a face. Sentința nr. 1848/2015. Tribunalul GORJ

Sentința nr. 1848/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 1848/2015

Dosar nr._

Cod operator 2443/2442

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința Nr. 1848/2015

Ședința publică de la 16 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. R.

Asistent judiciar S. C.

Asistent judiciar I. R. G.

Grefier R. R.

Pe rol fiind judecarea acțiunii formulate de reclamanta M. D. împotriva pârâților Școala G. nr. 3 Rovinari și C. L. Rovinari, având ca obiect drepturi bănești-decontare transport.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință,

Tribunalul constată că reclamantul a solicitat judecarea cauzei in lipsă.

În temeiul art. 223 alin.3 si art..411 alin.1 pct.2 Cod de procedura civilă, lipsa părților legal citate nu împiedică judecarea cauzei, având in vedere cererea scrisă a reclamantei de judecare a cauzei și în lipsa părților.

Fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța procedează la verificarea competenței, potrivit dispozițiilor art. 131 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, și apreciază că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, în temeiul dispozițiilor art. 269 alin.1 și 2 din Codul munci și art. 210 din Legea nr. 62/2011.

În temeiul art.258 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art.255 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți, considerând-o admisibila si concludenta pentru soluționarea cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat si probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, instanța o retine spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 12.02.2015, sub nr._ reclamanta M. D. a chemat în judecată pârâții Școala G. nr. 3 Rovinari și C. L. Rovinari, solicitând ca prin sentința ce va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata sumei de 1754 reprezentând cheltuielilor de transport nedecontate pentru perioada ianuarie - iunie2014 - septembrie - decembrie 2014, indexarea sumelor restante în funcție de indicele de inflație, precum si obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare acțiunii reclamanta a arătat că este încadrată în funcția de profesor la Școala G. nr. 3 Rovinari, unitate de învățământ care se află în raport de subordonare față de C. L. Rovinari-ordonator principal de credite, căruia îi revine obligația de a asigura finanțarea de bază și complementara a unității de învățământ menționate.

A menționat reclamanta că, în conformitate cu prevederile Legii 128/1997, art.1, art.2, art.104 și cu Instrucțiunile nr. 2/2011 emise de MECTS si publicate in M.O.. partea 1 nr. 123/17.02.2011 si cu Legea 1/2011 " personalului didactic din unitățile de invatamant de stat, care nu dispune de locuința si căruia nu i se poate oferi o locuința corespunzătoare in localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport in comun, din localitatea de reședința la locul de munca si de la locul de munca in localitatea de reședința. In cazul in care nu exista mijloace de transport in comun intre localitatea de reședința si sediul unității de invatamant, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 l benzina Premium la 100 km parcurși, daca, transportul se face cu autoturismul proprietate personala. In cazul in care exista mijloc de transport in comun, dar personalul didactic prefera sa circule cu autoturismul proprietate personala, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport in comun. Atunci când transportul mai multor cadre didactice se face cu un singur autoturism, plata se face numai posesorului autoturismului respectiv. Decontarea sau plata echivalenta costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ - teritoriala pe raza căreia se afla unitatea de invatamant la care îsi desfășoară activitatea cadrul didactic, in urma solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale".

In aplicarea acestor legi, la sfârșitul fiecărei luni de activitate, reclamanta a arătat că s-a adresat cu cerere către conducerea unității de invatamant, însoțita de documente justificative, solicitând decontarea cheltuielilor de transport, însă nu a primit sumele ce reprezintă contravaloarea transportului, desi nu exista nicio dispoziție legala privind suspendarea acestui drept.

Reclamanta a arătat că obligația de acordare a cheltuielilor de transport este atât in sarcina unității de invatamant, ca angajator, dar si in sarcina consiliului local, care primește lunar din partea consiliului de administrație al unității de invatamant, spre aprobare, drepturile bănești aferente personalului didactic care solicita decontarea cheltuielilor de transport.

Reclamanta a depus la dosar, în copie xerox următoarele înscrisuri: cartea de identitate, adeverința nr. 452/21.03.2014, adresa nr. 873/24.06.2014, adresa nr. 452/21.06.2014, proces verbal nr. 31.03.2014, adeverința nr. 220/10.02.2015, cererile formulate de reclamantă adresate unității de învățământ pentru decontarea cheltuielilor de transport ( pag. 11- 20).

Deși legal citată pârâta Școala G. nr. 3 Rovinari nu a formulat întâmpinare.

Pârâtul C. L. Rovinari a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsa calității procesuale pasive si in subsidiar, respingerea acțiunii ca nefondata.

Referitor la excepția lipsa calității procesuale pasive pârâtul C. L. Rovinari a precizat că prin definiție raporturile juridice de muncă au caracter „intuituu personae", presupunând existența numai a două părți contractante, spre deosebire ele raporturile juridice civile și cele comerciale. C. L. Rovinari nu poate plăti drepturi salariale cadrelor didactice sau nedidactice din învățământul preuniversitar, deoarece nu-i incumbă o atare obligație, nici în considerarea unui acord contractual și nici în virtutea legislației în vigoare.

Mai mult decât atât, C. L. al orașului Rovinari este în imposibilitate să calculeze drepturile salariale sau de altă natură ale personalului din învățământ, atât timp cât nu deține nici cele mai mici date cu privire la persoana reclamantului, respectiv dacă este cadru didactic ce grad are, daca este director, contabil sau altceva, dacă lucrează cu normă întreagă sau nu. dacă are ore suplimentare, concedii medicale sau de altă alură etc.

A mai susținut pârâtul că reclamanta nu a făcut dovada solicitării unei locuințe si a refuzului atribuirii unei astfel de locuințe fapt care conduce la concluzia ca cererea de decontare transport este netemeinica si nelegala.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:

În conformitate cu prevederile art.248 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură sau de fond, care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Potrivit dispozițiilor art. 167 alin. 13 din Legea învățământului nr. 84/1995: ”Finanțarea de baza si finanțarea complementară a unităților de învățământ se fac pe baza de contract întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar încheiat între directorul unității de învățământ ți primarul localității în a cărei rază teritorială se afla unitatea de învățământ .”

In conformitate cu disp. art. XIII al. 1 din OUG nr. 32/2001: “Începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea,” iar potrivit art. 167 al. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995 :”Ministerul Educației Naționale, prin inspectoratele școlare, asigura, cu sprijinul material al consiliilor locale, administrarea și funcționarea tuturor unităților din învățământul preuniversitar de stat.”

In același sens sunt si dispozițiile art. 1 din HG nr. 538 /2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat:” Începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale in a căror raza acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat.”

In conformitate cu art. 36 al. 4 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 coroborat cu art. 16 din HG 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, instituțiile cu rol in stabilirea calculul aprobarea si plata drepturilor salariale pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt unitatea de învățământ, primarul si consiliul local. Astfel unitatea de învățământ elaborează proiectul de buget al unității pe care îl înaintează autorității administrației publice locale in faza de fundamentare a proiectului bugetului local, buget din care va face parte ca si capitol distinct bugetul unităților de învățământ.

Mai mult, la art. 2 din Instrucțiunea MECTS nr.2/2011 privind decontarea navetei cadrelor didactice se arată că “ C. de Administrație al unității de învățământ propune, lunar, spre aprobarea Consiliului local drepturile bănești aferente personalului didactic care solicită cheltuieli de deplasare”.

Având în vedere aceste considerente instanța urmează să respingă excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Rovinari invocată de acesta.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține că reclamanta M. D. are calitatea de profesor în cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 3 Rovinari, conform adeverinței nr. 220/10.02.2015 (fila 10).

În conformitate cu dispozițiile Legii 1/2011, reclamanta a adresat conducerii școlii cereri de decontare a cheltuielilor de transport, deoarece domiciliază într-o altă localitate decât cea în care își are sediul instituția de învățământ la care activează.

Conform art. 276 din Legea 1/2011 (intrată în vigoare la data de 09.02.2011) „Personalului didactic din unitățile de învățământ conexe, care nu dispune de locuință în localitatea unde are postul, i se decontează cheltuielile de transport, conform legii”.

Potrivit art. 1 din Instrucțiunile 2/2011 “Personalului didactic din unitățile de învățământ de stat, care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință. În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 l benzină Premium la 100 km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală. În cazul în care există mijloc de transport în comun, dar personalul didactic preferă să circule cu autoturismul proprietate personală, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun. Atunci când transportul mai multor cadre didactice se face cu un singur autoturism, plata se face numai posesorului autoturismului respectiv. Decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic, în urma solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale, astfel:

a) decontarea contravalorii călătoriei pe mijloacele de transport în comun prin depunerea la sfârșitul fiecărei luni de activitate a biletelor de călătorie sau a abonamentului, iar decontarea contravalorii corespunzătoare a 7,5 l benzină Premium la 100 km parcurși, prin depunerea la sfârșitul fiecărei luni de activitate a documentelor justificative eliberate de unitatea de învățământ, care certifică efectuarea transportului cu autoturismul proprietate personală;

b) solicitarea contravalorii călătoriei efectuate cu mijloacele de transport în comun sau a contravalorii corespunzătoare a 7,5 l benzină Premium la 100 km parcurși, pentru cei care își asigură transportul cu autoturismul proprietate personală, ca urmare a pontajului zilnic efectuat de conducerea unității de învățământ”.

Obligația de acordare a cheltuielilor de transport este atât în sarcina unității de învățământ (decontarea contravalorii călătoriei se obține prin depunerea cererilor la consiliul de administrație al unităților de învățământ, potrivit dispozițiilor art. 104 alin.3 litera a din legea nr.128/1997) în considerarea calității acesteia de angajator, dar și în sarcina consiliului local deoarece, potrivit dispozițiilor art.104 alin.31 din legea nr.128/1997 consiliul de administrație al unității de învățământ propune lunar spre aprobare consiliului local drepturile bănești aferente personalului didactic care solicită cheltuielile de deplasare.

Mai mult decât atât, chiar în dispozițiile art.16 din HG nr. 2192/2004, art. 14 alin. 4 din legea nr. 486/2006 și art. 167 din legea nr. 84/1995 se menționează în mod expres că unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii se instituie calitatea consiliului local de debitor al acestei obligații.

În speța de față, conform actelor depuse de reclamantă la dosarul cauzei, respectiv copiile cererilor pentru decontarea cheltuielilor de transport, reclamanta și-a îndeplinit obligația de a depune la unitatea de învățământ solicitarea de decontare a cheltuielilor efectuate cu transportul de la domiciliu la unitatea de învățământ unde lucrează și retur.

Din adeverința emisă de unitatea de învățământ (fila 10), reiese că aceasta datorează reclamantei c/val. transportului aferent perioadei ianuarie-decembrie 2014. Astfel, având în vedere actele depuse la dosarul cauzei și văzând dispozițiile Legii 128/1997, Legii 1/2011 și Instrucțiunile nr. 2/2011, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de C. L. Rovinari, va admite cererea, va obliga pârâta Școala G. Nr. 3 Rovinari să plătească reclamantei suma de 1754 lei reprezentând cheltuieli de transport pentru perioada ianuarie-decembrie 2014, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății, iar C. L. Rovinari să aloce sumele necesare.

Opinia asistenților judiciarii este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de C. local Rovinari.

Admite cererea formulată de reclamanta M. D., CNP_, domiciliată în Mun. Tg-J., ..3, ..1, ., împotriva pârâților Școala G. nr. 3 Rovinari, cu sediul în Rovinari, ., jud. Gorj și C. L. Rovinari, cu sediul în Rovinari, ., jud. Gorj.

Obligă pârâta Școala G. Nr. 3 Rovinari să plătească reclamantei suma de 1754 lei reprezentând cheltuieli de transport pentru perioada ianuarie-decembrie 2014, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății, iar pârâtul C. local Rovinari să aloce sumele necesare.

Sentință executorie. Cu apel în 10 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședința publică din 16.04.2015 la Tribunalul Gorj.

Președinte,

L. R.

Asistent judiciar,

S. C.

Asistent judiciar,

I. R. G.

Grefier,

R. R.

L.R. / 5 mai 2015

5 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 1848/2015. Tribunalul GORJ