Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 3392/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3392/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 10-09-2015 în dosarul nr. 3278/95/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA. Nr. 3392/2015
Ședința publică de la 10 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. M.
Asistent judiciar N. M.
Asistent judiciar R. N.
Grefier N. R.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamanta N. G. , în contradictoriu cu pârâții ȘCOALA G. NR 1 MOTRU și C. L. MOTRU , având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință.
Tribunalul constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În consecință, în temeiul art. 223 alin.3 si art. 411 alin.1 pct. 2 din noul Cod de procedura civilă, lipsa părților legal citate nu va împiedica judecarea cauzei.
Fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța procedează la verificarea competenței, potrivit dispozițiilor art. 131 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, și apreciază că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, în temeiul dispozițiilor art. 269 alin.1 și 2 din Codul muncii și art. 208 si 210 din Legea nr. 62/2011.
În temeiul art. 258 alin.1 din noul Cod procedură civilă raportat la art. 255 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o admisibila si concludenta pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, instanța o retine spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._, reclamanta N. G. a chemat în judecată pârâții ȘCOALA G. NR 1 MOTRU și C. L. MOTRU , solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâtei la plata sumelor compensatorii reprezentând sporul pentru condiții vătămătoare și periculoase, în cuantum de 10% din salariul de bază, pentru că în realizarea sarcinilor de serviciu, acesta lucrează cu calculatorul cel puțin 50% din programul de lucru, începând cu luna iulie 2010 și până în luna iunie 2014sume actualizate cu indicele de inflație până la data efectivă a plății, precum și plata dobânzii legale aferente drepturilor cuvenite;
- plata în viitor a acestor sume compensatorii reprezentând echivalentul sporului pentru condiții vătămătoare și periculoase, în cuantum de 15% din salariul de bază pentru personalul didactic de predare, pentru ca în realizarea sarcinilor de serviciu, lucrează cu calculatorul cel puțin 50% din programul de lucru, până la data la care nu va mai îndeplini condițiile legale pentru acordarea acestora, ca urmare a modificării legislației în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
- Obligarea Consiliului L. Motru să aloce fondurile bănești astfel stabilite.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că până la data de 31 decembrie 2009, salarizarea personalului didactic de predare și pregătire/instruire practică și a personalului didactic auxiliar a fost reglementată printr-o . acte normative (legi, hotărâri ale Guvernului, ordine ale ministrului de resort), precum și prin contractele colective de muncă. Intre aceste drepturi, se regăsește și sporul pentru condiții vătămătoare și periculoase, în cuantum de 15% din salariul de bază pentru personalul care, în realizarea sarcinilor de serviciu, lucrează cu calculatorul cel puțin 50% din programul de lucru.
A precizat reclamanta că până la data de 31 decembrie 2009, în funcție de condițiile în care și-a desfășurat activitatea, a beneficiat de sporul pentru condiții vătămătoare și periculoase în cuantum de 15% din salariul de bază, având în vedere Legea nr. 128/1997, Hotărârea Guvernului nr. 281/1993, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național și Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de R. de Învățământ. În plus, art. 30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009 prevedea că în anul 2010, personalul aflat în funcție la data de 31.12.2009, își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, iar în Anexa nr. II, s-a prevăzut că în raport de condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate personalului salarizat, cu respectarea dispozițiilor legale următoarele categorii de sporuri: sporul pentru condiții vătămătoare sau periculoase de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective și sporul pentru condiții grele de muncă de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat în astfel de condiții.
De asemenea, potrivit art. 6, alin. 1 din OUG nr. 1/2010, în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea nr. 330/2009 și această ordonanță sunt mai mici decât cele avute în luna decembrie 2009, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența.
Ulterior, posibilitatea acordării sporului pentru condiții periculoase de până la 15%, a fost prevăzută și prin Legea nr. 284/2010 și Legea nr. 285/2010.
În opinia reclamantei, faptul că, și în anul 2011 personalul didactic trebuia să beneficieze de sporul pentru condiții periculoase de muncă, rezultă și din prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ. Astfel, în anexa nr. 5 ce reglementează metodologia de calcul a drepturilor salariale, la art. 9 alin. 1 se prevede că în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
În ceea ce privește anul 2012, prin Legea nr. 283/2011 pentru aprobarea OUG nr. 80/2010 s-a prevăzut că salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ se menține la același nivel cu cel acordat pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Referitor la anul 2013, în materia salarizării personalului din sectorul
bugetar este aplicabilă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea
salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte
normative, precum si unele măsuri fiscal-bugetare (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
845/13.12.2012), care face însă trimitere expresă la actul normativ citat la pct. VI:
„ Art. 2. Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și art. 13 ale art. II din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.
A menționat reclamanta că salarizarea personalului didactic din didactic auxiliar din învățământ în anul 2014 se realizează în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (3) și alin. (4) din Ordonanța de Urgență nr. 103/2013, conform cărora:
„(3) In anul 2014, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(4) In anul 2014, în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile Legii nr. 63/2011.
Reclamanta a susținut că în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 20 alin. (1) din Constituția României și implicit documentele internaționale ratificate de România
sau la care România este parte - respectiv - art. 1 al Protocolului nr. 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, care consacră dreptul persoanei fizice la
respectarea bunurilor sale.
De altfel, instanțele de judecată au reținut deja, în mii de dosare având ca obiect plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic, faptul că în practica C.E.D.O. s-a statuat că noțiunea de «bunuri». în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, cuprinde atât «bunuri actuale», cât și valori patrimoniale, inclusiv, în anumite situații bine stabilite, creanțe al căror titular demonstrează că acestea au o bază eficientă în dreptul intern și în virtutea cărora reclamantul poate pretinde cel puțin «o speranță legitimă» în exercitarea efectivă a dreptului său (...). Sentințele respective sunt definitive și irevocabile.
In ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea daunelor - interese sub forma dobânzii legale, a învederat reclamanta următoarele aspecte: reclamanta a invocat art. 1530 din Codul civil, potrivit căruia creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației. De asemenea, a invocat și prevederile art. 1535 alin. 1 Cod civil, conform cărora în cazul în care o sumă de bani nu este plătită, la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
Referitor la capătul de cerere privind plata în viitor a acestor sume compensatorii reprezentând echivalentul sporului pentru condiții vătămătoare și periculoase, în cuantum de 15% din salariul de bază pentru personalul didactic de predare și didactic auxiliar care, în realizarea sarcinilor de serviciu, lucrează cu calculatorul cel puțin 50% din programul de lucru, până la data la care nu vor mai îndeplini condițiile legale pentru acordarea acestora, ca urmare a modificării legislației în vigoare în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a învederat reclamanta că munca și salariul cuvenit este o prestație periodică iar pârâta poate fi obligată la echivalentul sporului de condiții vătămătoare până la data la care nu va mai îndeplini condițiile legale de acordare a acestuia.
In drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 34 alin. (2), ale art. 194 coroborate cu cele ale art. 148 alin. (1) teza a II-a din Noul Cod de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 28 și art. 208-211 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 1 alin. (5), art. 20 alin. (1), ale art. 11 și art. 30 din Legea nr. 130/1996, republicată, ale art. 41 alin. (2) și (5) din Constituția României, ale art. 48, art. 50 alin. (12) si art. 146 din Legea nr. 128/1997, ale art. 8 din H.G. nr. 281/1993, precum și pe prevederile mai sus citate din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de R. învățământ, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel N. pe anii 2007-2010, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învățământ Preuniversitar, ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale O.U.G. nr. 1/2010, ale art. 3 lit. c) și art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, Legii nr. 285/2010, ale Legii nr. 63/2011, ale Legii nr. 283/201 1, ale O.U.G. nr. 84/2012 și ale O.U.G. nr. 103/2013.
Reclamanta a depus la dosar, în copie xerox următoarele înscrisuri: C.I, adeverința nr. 2615/20.05.2015 și nr. 2614/20.05.2015, buletine de determinare prin expertizare a locurilor de muncă nr.104/2012 și 99/2013,deciziile nr. 134/2012 și 58/2009, buletine de analize sanitare cu rezultatul determinărilor aeromicroflorei..
Analizând actele și lucrările dosarului, probatoriul administrat în cauză și dispozițiile aplicabile prezentei cauze, tribunalul urmează se respingă acțiunea de față, cu următoarea motivare:
Reclamanta N. G. este angajată a pârâtei Școala G. nr.1 Motru, în funcția de secretar, așa cum rezultă din adeverința nr. 2615/20.05.2015, emisă de instituția de învățământ pârâtă fila (20).
Prin cererea formulată, reclamanta a solicitat pârâtei plata sumelor compensatorii reprezentând echivalentul sporului pentru condiții vătămătoare și periculoase, în cuantum de 15% din salariul de bază, începând cu luna ianuarie 2010 și până la data pronunțării sentinței, sume actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, precum și plata dobânzii legale aferente drepturilor cuvenite, precum și plata în viitor a acestor sume compensatorii reprezentând echivalentul sporului pentru condiții vătămătoare și periculoase, în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
În esență, reclamanta a susținut că, în realizarea sarcinilor de serviciu, lucrează cu calculatorul cel puțin 50% din programul de lucru, iar legislația în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010 permitea acordarea sporului în discuție.
Instanța reține că potrivit art. 30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009, în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;
b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
Ori, așa cum rezultă din adeverința nr. 2614/20.05.2015 (fila 21) , reclamanta a beneficiat de plata sporului de condiții vătămătoare și periculoase în perioada 01.09._13, după această dată acest spor nemaifiind acordat.
Potrivit art. 14 alin. 1 din Anexa nr. II din Legea nr. 284/2010, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. La alineatul 2 se prevede că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea partenerilor sociali, în limita prevederilor din regulamentul prevăzut la art. 21 din prezenta lege, elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
Începând cu 13 mai 2011, salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar a fost reglementată de Legea nr. 63/2011. Astfel, a fost adoptată Metodologia de calcul a salariilor, iar în conformitate cu prevederile art. 9 alin. 1 din această metodologie, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază calculat ca sumă între lit. A, B, C, D, E ale art. 3, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. La alineatul 2 se precizează că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea partenerilor sociali, în limita prevederilor din regulamentul aprobat, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
Până la aprobarea regulamentului prevăzut la alin. (2), sporurile pentru condiții de muncă, aprobate în condițiile legii, se acordă numai persoanelor care au beneficiat de aceste sporuri și numai în măsura în care activitatea se desfășoară în aceleași condiții, potrivit art. 9 alineatul 3.
Așa cum se poate observa, dispozițiile legale enunțate anterior reglementează posibilitatea ca persoanele care își desfășoară activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare să poată primi un spor de până la 15% din salariul de bază și nicidecum posibilitatea acordării de sume compensatorii, cum solicită reclamanta. Ori, potrivit art. 22 alin. 6 cod de procedură civilă, judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele investirii.
Având în vedere că reclamanta a solicitat să-i fie acordate sume compensatorii, iar nu sporul pentru condiții vătămătoare sau periculoase, spor prevăzut de legislația în vigoare începând cu ianuarie 2010, instanța urmează să respingă cererea formulată de acesta.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta N. G. , CNP._, domiciliată în Motru, ., ., ., în contradictoriu cu, pârâții ȘCOALA G. NR 1 MOTRU , cu sediul în Motru, ., Județul Gorj și C. L. MOTRU, cu sediul în Motru, ., Județul Gorj.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 10.09.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, T. M. | Asistent judiciar, N. M. | Asistent judiciar, R. N. |
Grefier, N. R. |
EX/4/N.M. 22 Septembrie 2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 3406/2015. Tribunalul GORJ | Acţiune în constatare. Sentința nr. 1069/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
