Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2776/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2776/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 2776/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința civilă Nr. 2776/2015
Ședința publică de la 11 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Asistent judiciar D. C. P.
Asistent judiciar M. Ș.
Grefier L. M. B.
Pe rol fiind judecarea cauzei privind pe reclamanta R. R. – Direcția Silvică Gorj, în contradictoriu cu pârâtul S. I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat D. D. pentru pârâtul S. I. și consilier juridic A. I. pentru reclamanta R. R. – Direcția Silvică Gorj, lipsă fiind pârâtul S. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral cauzei de către grefierul de ședință după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic A. I., pentru reclamantă, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată,obligarea pârâtului la plata sumei de_,56 lei reprezentând contravaloarea materialului lemnos, omologarea raportului de expertiză, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert.
Avocat D. D. pentru pârâtul S. I. a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și prematur introdusă conform probatoriul existent, și, pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca nefondată.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 03.07.201 pe rolul Tribunalului Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului Gorj sub nr._, reclamanta Regia Națională a Pădurilor - Direcția Silvică Gorj,, a formulat acțiune în constatare a pagubei, prin care a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul S. I., să plătească suma de_,56 lei, reprezentând lipsa de masă lemnoasă aflată în gestiunea sa, actualizată la data plății din momentul înaintării în instanță a prezentei acțiuni și cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtul S. I. este angajatul D.S. Gorj - O.S. Hurezani în funcția de pădurar, iar cu ocazia unor controale în cantonul nr. 13 Toiaga aflat în gospodărirea acestuia s-a constatat lipsa unui volum de 92,017 mc, masă lemnoasă cu o valoare totală de_,56 lei.
Lipsa de masă lemnoasă menționată mai sus reiese în mod cert din actele de control înregistrate la O.S. Turceni cu nr. 7538/09.12.2013.
Prin actele de control menționate mai sus s-a constatat de către reprezentanții D.S. Gorj că paguba în cuantum de_,56 lei este produsă din vina angajatului și în legătură cu munca sa, fapt ce argumentează că sunt îndeplinite în totalitate condițiile art.254, alin. l, din Legea 53/2003.
Potrivit art. 254 alin. l din Codul Muncii, salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina și în legătura cu munca lor.
În ceea ce privește modul de recuperare a pagubei produse de salariat, art. 169, alin. 2 din Codul Muncii prevede că reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, fapt ce a determinat formularea prezentei acțiuni.
Față de cele arătate mai sus și având în vedere faptul că în situația gestionarilor sarcina probei este inversată în sensul că din momentul în care printr-un act constatator se stabilește o lipsă în gestiune, gestionarul este cel ținut a dovedi că lipsa respectivă nu-i este imputabilă, solicitând a dispune admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în speța dedusă judecății Direcția Silvică Gorj depunând la dosar actele care atestă lipsa în gestiune, respectiv actul de control înregistrat la O.S. Hurezani cu nr. 7538/09.12.2013.
În dovedirea celor afirmate a depus în dublu exemplar actele care au stat la baza constatării prejudiciului, înțelegând să facă și alte probe admise de lege.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 10, art. 39 alin. 2 litera a, b, c, art. 254 alin. l din L. 53/2003, solicitând judecarea în lipsă.
Pârâtul S. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală, având în vedere obiectul cauzei pentru următoarele motive:
În primul rând, pe cale de excepție, a solicitat respingerea acțiunii ca prematur introdusă întrucât așa cum rezultă din lecturarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea sa la plata sumei de_,56 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasă aflată în gestiune.
A arătat că, nu mai este angajat ca pădurar în cadrul Ocolului Hurezani ci a fost angajat ca pădurar în cantonul nr.2 Păișani la O.S.Motru și că s-a constata nereal lipsa arborilor aflați în cantonul respectiv, nr. 13 Toiaga, astfel că nu se poate reține în sarcina sa o lipsă în „gestiune” de_,56 lei.
A menționat că actul de control nr. 7538/09.12.2013 a fost încheiat de către personalul din cadrul Ocolului Silvic Hurezani, personal care nu are calitatea și nici competența de a stabili cu certitudine volumul și prejudiciul adus fondului forestier.
A considerat că acțiunea formulată de R.N.P.R. -D.S. Gorj este inadmisibilă și datorită faptului că așa cum reclamanta a susținut în acțiune, modul de recuperare a pagubei nu poate fi finalizat decât dacă sunt parcurse anumite etape și dacă sunt îndeplinite anumite condiții.
A solicitat să se aibă în vedere tot pe cale de excepție, că acțiunea a fost introdusă prematur, deoarece reclamanta nu a parcurs etapele prevăzute, respective fără a exista un act administrativ premergător.
S-a subliniat că reclamanta nu a analizat dacă pârâtul S. I. a primit sarcini de pază prin condica de serviciu cu privire la suprafața controlată, nu i-a fost predată harta cantonului și că mare parte a cioatelor consemnate în filele de inventar sunt cioate vechi ce au mai fost imputate anterior, cantonul fiind răspândit pe 12 sate.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se rețin următoarele:
În condițiile art. 245 și urm. C.proc.civ, tribunalul se va pronunța mai întâi asupra excepției prematurității invocată de către pârât.
Acțiunea promovată de reclamantă privește răspunderea patrimonială a pârâtului S. I. pădurar în cadrul Direcției Silvice Gorj pentru prejudiciul cauzat la Ocolul Silvic Hurezani.
Potrivit art. 6 alin. 1 din OUG 85/2006 personalul cu atribuții de pază a pădurilor răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile cap. III al Titlului XI din Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare pentru pagubele produse pe suprafețele de pădure pe care le are în pază constatate și evaluate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
Dispozițiile art. 254 alin. 1 din Codul Muncii republicat prevăd că: salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Cât privește modul de recuperare a pagubei, art. 169 alin.2 din același act normativ prevede că „ reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Prin urmare, în ipoteza în care salariatul nu înțelege să achite de bună voie prejudiciul, angajatul va trebui să promoveze o acțiune în realizare pentru repararea prejudiciului și să obțină o hotărâre judecătorească definitivă în acest sens.
Așadar, răspunderea patrimonială în dreptul muncii are ca temei contractul individual de muncă și se întemeiază pe normele și principiile răspunderii civile contractuale.
Cum pârâtul este salariatul reclamantei și nu a achitat de bunăvoie prejudiciul cauzat din vina și în legătură cu munca sa, constatarea și recuperarea acestuia se face prin hotărâre judecătorească definitivă și nu prin emiterea unui ordin de imputare sau prin încheierea unui angajament de plată, astfel încât excepția prematurității acțiunii invocată de către pârât prin apărător, nu este întemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Referitor la fondul cauzei, tribunalul constată și reține că acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată în parte pentru cele ce succed:
În fapt, pârâtul este angajatul D.S. Gorj - O.S. Hurezani în funcția de pădurar.
În urma controlului desfășurat în raza sa de activitate, respectiv în cantonul nr. 13 Toiaga și consemnat în actul de control nr. 7538/09.12.2013 s-a constatat lipsa unui volum de 92,017 mc, masă lemnoasă cu o valoare totală de_,56 lei, lemn provenit din tăieri ilegale.
Astfel, din cuprinsul carnetelor de inventar al delictelor silvice și al fișelor de calcul încheiate în perioada 11.11._13, (fila 4), rezultă un număr de 630 delicte silvice, fiind lipsită de relevanță declarația pârâtului de început de inspectie.
Totodată, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize silvice, lucrare efectuată de Dr.ing. expert P. B. Ș. M., care a avut ca obiective principale identificarea cioatelor menționate în actul de constatare precum și calculul eventualului prejudiciu.
Acesta, a constatat că, cantonul nr.13 Toiaga gestionat de pădurarul S. I. este expus tăierilor ilegale de arbori, fiind foarte accesibil sătenilor din jur, și că, în teren nu se pot identifica, cu certitudine, cioatele menționate în actul de constatare și nici nu se poate stabili vechimea lor.
Expertul concluzionează că valoarea masei lemnoase nejustificată, cu acordarea limitării răspunderii patrimoniale este de_,32 lei cu TVA iar fără acordarea răspunderii patrimoniale este de_,10 lei cu TVA (filele 60-62), gestiunea pârâtului fiind o gestiune deschisă, greu de controlat, cu mult peste media suprafeței cantoanelor.
Apărările pârâtului, așa cum sunt expuse în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, se referă la prematuritatea acțiunii întrucât nu exista paza cantonului pentru restul parcelelor care nu puteau fi controlate zilnic, la faptul că nu i s-a predat harta cantonului fapt ce putea duce la erori, așa cum prevede Regulamentul de pază a pădurilor aprobat prin HG 1076/2009.
Aceste apărări nu pot fi primite în condițiile în care a acceptat să preia cantonul, dându-și acordul în mod expres.
Pârâtul a mai invocat riscul serviciului așa cum este dispus în art.254 Codul muncii, precum și limitarea răspunderii patrimoniale dispuse de art.6 alin.2 din OUG 85/2006 care se referă la condițiile de trebuiesc îndeplinite pentru limitarea acestei răspunderi.
Astfel, potrivit art. 6 alin.2 din OUG 85/2006 răspunderea persoanelor cu atribuții de pază a pădurilor care fac dovada că și-a îndeplinit cu diligență și cu bună credință obligațiile de serviciu și au luat măsurile necesare pentru evitarea producerii pagubelor poate fi limitată în următoarele situații: a) din aceeași pădure se constată că se distrug/însușesc ilegal,în mod constant arbori, puieți, lăstari, sau pomi de C., după caz; b) trupurile de pădure care fac obiectul pazei de către aceeași persoană sunt dispersate; c) pădurile au accesibilitate ridicată.
Ori, așa cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză gestiunea pârâtului este cu mult peste media suprafeței cantoanelor( 912,1 ha), ceea ce reprezintă de 2 ori media normată a cantonului silvic din zona de câmpie.
Expertul P. B. Ș. M. a mai subliniat că suprafața gestionată de pârât este o gestiune deschisă, greu de controlat, zi și noapte împotriva tăierilor ilegale de arbori, împrejurări în care se apreciază de către instanță că se justifică răspunderea limitată a pârâtului.
Pârâtul S. I. a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, criticând faptul că nu apare calculul volumului precizat valoric, precum și faptul expertul nu a analizat din punct de vedere tehnic cioatele menționate, ci a luat în calcul doar fișele de inventar.
A mai arătat acesta că expertiza trebuia să precizeze și volumul correspondent al valorii limitării răspunderii patrimoniale, cee ce nu s-a întâmplat.
Expertul silvic a răspuns criticilor formulate de pârât arătând că în u.a.149 C s-au înregistrat eronat 6 cioate, ce au fost scăzute prin raportul de expertiză, și că raportul cuprinde constatările părților din teren și că, de asemenea, prezervarea cioatelor la data controlului nu este posibilă, întrucât intervin procese biologice complexe.
Prin urmare, se va reține culpa pârâtului cu privire la prejudiciul creat în patrimoniul reclamantei, urmând să fie avute în vedere dispozițiile art.6 alin 2 din OUG 85/2006 în sensul că va fi omologat raportul de expertiză în varianta răspunderii limitate, fiind obligat pârâtul la plata sumei de_,04 lei cu titlu de despăgubiri civile către reclamantă. Același pârât va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei reprezentând onorariu expert, potrivit art. 453 alin 2 . C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prematurității introducerii acțiunii invocată de către pârât.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta R. R. – Direcția Silvică Gorj, Cod fiscal R_ cu sediul în Tg-J.. Lt. C.. D. P., nr. 3, județul Gorj în contradictoriu cu pârâtul S. I. domiciliat în comuna Crușeț, ..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de_,04 lei, reprezentând prejudiciu produs.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 300 lei reprezentând onorariu expert.
Sentință executorie.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 11.06.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte,
L. T.
Asistent judiciar, Asistent judiciar,
D. C. P. M. Ș.
Grefier,
L. M. B.
P.C.D./ 19.06.2015/ 4 exp.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2779/2015. Tribunalul GORJ | Contestaţie decizie modificare unilaterală contract de muncă.... → |
|---|
