Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2304/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2304/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 6037/95/2014
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 2304/2015
Ședința publică de la 14 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. V. U.
Asistent judiciar E. B.
Asistent judiciar C. R.
Grefier L. C.
Pe rol fiind judecarea cererii formulată de reclamantul C. N. împotriva pârâtei . de Construcții Montaj J., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile, pentru reclamant a răspuns avocat D. C., pârâta fiind reprezentată de consilier juridic P. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se dosarul în stare de judecată, luându-se act de precizarea că nu se mai solicită administrarea altor probe, s-a acordat cuvântul pe fond.
Avocat D. C. pentru reclamantul C. N. a solicitat admiterea acțiunii, în sensul obligării pârâtei la plata a două salarii de bază în favoarea reclamantului, potrivit art. 34 din Contractul colectiv de muncă, precizând că nu solicită cheltuieli de judecată. A susținut că reclamantul are o vechime în muncă de 8 ani, aspect față de care acesta se încadrează în dispozițiile art. 34 alin 1 din contractul colectiv de muncă pentru acordarea cuantumului a două salarii de bază.
Consilier juridic P. A. pentru pârâtă a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată conform motivelor dezvoltate prin întâmpinare și prin concluziile scrise depuse la dosar, susținând că reclamantul a fost informat de faptul că, dacă în decurs de 6 luni de la data concedierii nu va fi rechemat pentru reangajare, va primi plățile compensatorii. Apreciază că reclamantul a refuzat să se reangajeze și intenționat nu a primit plicul ce a fost trimis din partea pârâtei și că art. 35 alin. 6 modificat prin actul adițional la contractul colectiv de muncă sesizează faptul că, cei care refuză reangajarea pierd dreptul de a primi drepturi compensatorii.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamantul C. N. a chemat în judecată pârâta . - Sucursala Târgu-J. solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata contravalorii a două salarii de bază, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă pentru anii 2010-2013, suma urmând a fi actualizată la data plății și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că a fost angajat al pârâtei în perioada 12.07._13, iar raporturile de muncă au încetat prin decizia nr. 265 pentru cauze neimputabile salariatului, în temeiul art. 65 alin. 1 coroborat cu art. 68 din Codul muncii.
A precizat reclamantul că în conformitate cu prevederile art. 34 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, pârâta avea obligația să-i acorde la concediere compensații în valoare de 2 salarii de bază, având în vedere vechimea neîntreruptă de 8 ani în cadrul societății, drepturi care nu i-au fost acordate nici până in prezent. Potrivit alineatului 2 al art. 34, excepție fac angajații care în decurs de 6 luni de la data concedierii se reangajează în cadrul societății pârâte.
Apreciază că este relevant și faptul că intervalul de 6 luni prevăzut de textul de lege a fost depășit, fără a i se oferi un loc de muncă in cadrul unității.
De asemenea, arată reclamantul că potrivit art.229 alin.4 din Codul Muncii, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților. Astfel, el devine obligatoriu pentru părțile semnatare și se aplică tuturor salariaților unității. Că dispozițiile art.28 din OG nr.98/1999 definesc plata compensatorie ca fiind o sumă al cărei cuantum lunar este egal cu salariul mediu net pe unitate, realizat in luna anterioară disponibilizării, iar dispozițiile art.32 alin.1 prevăd că, suma totală de bani acordată cu titlu de plată compensatorie se stabilește diferențiat pentru fiecare persoană căreia i s-a desfăcut contractul individual de muncă și este egală cu mai multe salarii medii nete pe unitate pentru salariați. Diferența acordării acestora fiind reprezentată de vechimea in muncă.
Se precizează de către reclamant că salariul său de bază in anul 2013 a fost in cuantum de 2500 lei.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 34 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă, art. 67 și art. 229 alin. 4 din Codul muncii.
În dovedirea cererii, s-a folosit de proba cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie, cartea de identitate,carnetul de muncă, decizia nr.265, extra a contractului colectiv de muncă adeverința nr. 2040/02.04.2013, adresa nr. 3938/14.11.2013, extras din Contractul colectiv de muncă pe anii 2010-2013.
Legal citată cu această mențiune, pârâta HIDROCONSTRUCȚIA SA prin Sucursala Râul M.-J. a formulat întâmpinare in cauză prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
In motivare, a arătat că reclamantul a fost salariat in cadrul societății pârâte in perioada 12.07._13.
A susținut că, datorită impactului economic, care a dus la concedieri colective în anul 2013 la nivelul Sucursalelor S.C. Hidroconstrucția S.A. București, din care face parte și fosta Sucursală J., la care reclamantul a fost angajat, precizează ca Sucursala J. a fost comasată cu Sucursala Râul M.-Retezat, formând astfel Sucursala Râul M.-J., conform hotărârilor Consiliului de Administrație al societății, nr. 3556 și 3544/25.09.2013.
Astfel, aflându-se în interiorul termenului prevăzut de art. 34 alin. 2 din contractul colectiv de muncă valabil în anii 2010-2013, prelungit și pe perioada următoare și ținând cont de prevederile art. 8 alin. 1 din Codul Muncii, în urma reorganizării s-a decis chemarea în mod treptat a personalului concediat colectiv, în vederea reluării activității în condiții optime și normale, a Sucursalei Râul M.-J..
Din aceste considerente, reclamantul a fost convocat prin adresa nr. 3906/14.11.2013, la sediul Sucursalei Râul M.-J. din municipiul D., ., parter, județul Hunedoara, în vederea reangajării pe aceeași funcție deținută anterior concedierii colective, sau pe altă funcție la care acesta corespunde din punct de vedere al calificării profesionale, ținând cont de alin. 2 al art. 74 din Codul muncii, însă reclamantul a refuzat să-și ridice corespondența sau să mai comunice efectiv cu unitatea pârâtă.
Având în vedere cele consemnate mai sus, reclamantul avea obligația de a-și exprima consimțământul cu privire la locul de muncă oferit în cadrul Sucursalei Râul M.-J. în termen de 5 zile, conform art. 74 alin. 3 din Codul muncii și art. 35 alin.3 din actul adițional nr. l la contractul colectiv de muncă nr. 94/10.12.2010, lucru care nu s-a întâmplat, deși Sucursala a fost destul de înțelegătoare, acordându-i un termen de 10 zile în vederea comunicării consimțământului.
Față de împrejurarea că reclamantul nu și-a respectat obligația de a comunica un răspuns cert, afirmativ sau negativ, în tot acest timp, pârâta a apreciat că este rea-credință din partea acestuia și un răspuns negativ la solicitarea unității.
S-a arătat că, dacă reclamantul între timp și-a găsit altceva de lucru, care în opinia sa îl motivează mai mult decât activitatea din cadrul S.C. Hidroconstrucția S.A., societatea nu se poate opune voinței sale, iar Codul Muncii ,în art. 4, interzice munca forțată. Totodată, s-a învederat că acest lucru nu obligă Sucursala la plata salariilor compensatorii, în condițiile în care aceasta a fost de bună-credință.
De asemenea, a menționat pârâta că în art. 4 al deciziei de încetare a contractului individual de muncă al reclamantului unitatea pârâtă își asumă răspunderea de a-i acorda plăți compensatorii reclamantului, în condițiile în care nu îl va rechema în termen de 6 luni la serviciu.
S-a învederat că Noua Sucursală și-a respectat obligația de rechemare la serviciu a reclamantului, așa cum s-a promis scriptic în decizia de concediere, susținând că și-a respectat toate obligațiile financiare și morale pe care le-ar fi putut avea față de reclamant și nu poate fi obligată la plata salariilor compensatorii, fiind incidente dispozițiile alin. 6 al art. 35 modificat prin actul adițional nr. l la C.C.M., cu nr. 94/2010.
Cu privire la termenul prevăzut de alin. l al art. 35 din actul adițional nr. 1 la C.C.M. (45 de zile), s-a arătat că se aplică doar dacă postul a fost reînființat în termen de 45 de zile, iar în astfel de condiții salariatul restructurat poate să fie angajat în aceleași condiții, fără concurs sau perioadă de probă.
Pentru că activitatea societății este una cu regim special, acela de construcții hidrotehnice și, datorită situației economice existenta atât la nivelul acestei societăți cât și la nivel național, în fiecare an organizarea proprie durează mai mult decât termenul precizat în art. 35 al C.C.M.- ului, cât și în alin. 1 al art. 74 din Codul muncii. Astfel, conducerea societății, de comun acord cu sindicatele, a cuprins în acest C.C.M., care este de fapt legea dintre angajator și salariați, la art. 34, termenul limită în care, în condițiile în care societatea nu se încadrează să-și recheme salariații la serviciu, va plăti acestora salarii compensatorii.
Totodată, dacă în acest termen de 6 luni societatea are un număr mai mic de lucrări și posturi disponibile, limitate ,atunci își rezervă dreptul de a rechema toți salariații disponibilizați și de a-și face propria selecție de personal. Astfel personalul care îndeplinește condițiile va fi reangajat, iar cel care nu corespunde locurilor de muncă disponibile primește plăți compensatorii.
În ceea ce îl privește pe reclamant, s-a arătat că a fost membru de sindicat, a cunoscut prevederile C.C.M. - ului, lucru ce reiese și din dosarul cauzei, întrucât la momentul depunerii acțiunii a atașat acesteia extrase din C.C.M. și, ținând cont de vechimea în muncă a reclamantului, în S.C. Hidroconstrucția S.A., Sucursala J., practica societății nu-i era deloc străină.
A mai arătat pârâta că în anul 2006 Sucursala J. avea 1200 de angajați, iar din acel an până la momentul restructurării reclamantului, permanent, an de an, s-au făcut disponibilizări colective.
A concluzionat pârâta că, conform art. 35, alin. 6 din Actul Adițional nr. 1 la C.C.M.- ul aplicabil, reclamantul nu poate beneficia de plata salariilor compensatorii.
In complinirea probatoriului, pârâta a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri, respectiv adresa nr.7033/16.12.2014, adresa nr. 3906/14.11.2013, dovada comunicării prin poștă, hotărârea nr.3544, actul adițional nr.1 la contractul colectiv de muncă.
Apărătorul ales al reclamantului a solicitat instanței, în complinirea probatoriului, încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv obligarea pârâtei să depună la dosarul cauzei contractul individual de muncă al reclamantului și organigrama unității angajatoare la data de 14.12.2013, data la care pârâta susține că ar fi intenționat să-l reangajeze pe reclamant în funcția deținută anterior sau pe o funcție corespunzătoare pregătirii și calificării profesionale a acestuia, depunând și o cerere scrisă in acest sens-fila 77 din dosar.
Prin compartimentul Registratură, pârâta a depus la dosarul cauzei organigrama Sucursalei Râul M.-J. la 01.11.2013, contractul individual de muncă al reclamantului, precum și concluzii scrise.
Prin încheierea de ședință din data de 16 aprilie 2015, Tribunalul, a dispus conceptarea in cauză, in calitate de pârâtă, a S.C. Hidroconstrucția S.A. și, raportat la susținerile verbale ale reprezentantului pârâtei, sub aspectul schimbării denumirii acesteia, a solicitat a fi depusă la dosar, dovada înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului a subunității independente Unitatea de Construcții Montaj J..
Răspunsul la cele dispuse de către instanță a fost depus prin adresa înregistrată la data de 13.05.2015.
De asemenea, prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, pârâta . de Construcții Montaj J. a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală, reiterând susținerile din întâmpinare, menționând totodată că salariile compensatorii solicitate de către reclamant nu reprezintă drepturi obligatorii prin Codul muncii, ci clauze negociate intre organizațiile sindicale și conducerea societății, cărora le sunt aplicabile dispozițiile art.268 alin.1, lit. e.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată că acțiunea reclamantului este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Reclamantul C. N. a lucrat în cadrul pârâtei S.C. Hidroconstrucția S.A. București - Sucursala J., cu contract individual de muncă, fiind încadrat în meseria de inginer, începând cu 12.07.2005 și până la data de 05.06._.
Prin decizia nr.265, contractul individual de muncă al reclamantului a încetat, în temeiul art.65 alin.1 coroborat cu art.68 din Codul muncii, începând cu data de 05.06.2013, ca urmare a desființării postului ocupat de reclamant.
În conformitate cu prevederile art.40 alin.2 lit. c din Codul muncii republicat(Legea nr.53/2003), angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă.
Prin acțiunea dedusă judecății în prezenta cauză, reclamantul solicită obligarea pârâtei la plata contravalorii a două salarii de bază, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. l din contractul colectiv de muncă pentru anii 2010-2013, sumă ce urmează a fi actualizată până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
Pentru perioada pretențiilor deduse judecății, la nivelul societății pârâte a fost aplicabil contractul colectiv de muncă nr.94/10.12.2010, înregistrat la I.T.M. București sub nr._/ 10.12.2010, încheiat pe o durată de 3 ani .
În conformitate cu art.34 alin.1 și 2 din contractul colectiv de muncă pe 2010-2013(fila 50 din dosar):
"(1) Angajatorul va acorda, la disponibilizare, pentru salariații care se regăsesc in condițiile prevăzute de art.30 din prezentul contract următoarele compensații:
- pentru vechime neîntrerupta în S.C. Hidroconstrucția S.A. corespunzător contractului individual de munca in vigoare:
- de la 5-10 ani - 2 salarii de bază;
- de la 10-20 - 3 salarii de bază;
- peste 20 - 4 salarii de bază.
(2) Fac excepție salariații care au fost angajați pe perioada determinată și cei care în decurs de 6 luni se reangajează în cadrul societății".
În baza art.35 din contractul colectiv de muncă pe 2010-2013, așa cum a fost modificat prin actul adițional nr.1/16.06.2011, înregistrat la I.T.M. București sub nr.2/08/07.2011(fila 41 din dosar):
„(1) În termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectivă are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînființat în aceeași activitate, fără examen, concurs sau perioada de probă.
(2) În situația în care în perioada prevăzută la alin.(1) se reiau aceleași activități, angajatorul va transmite salariaților, care au fost concediați de pe posturile a căror activitate este reluată în aceleași condiții de competență profesională, o comunicare scrisă prin care sunt informați asupra reluării activității.
(3) Salariații au la dispoziție un termen de maximum 5 zile calendaristice de la data comunicării angajatorului, prevăzută la alin.2, pentru a-și manifesta în scris consimțământul cu privire la locul de muncă oferit.
(4) În situația în care salariații, care au dreptul de a fi reangajați potrivit alin.(2), nu își manifestă în scris consimțământul în termenul prevăzut la alin.(3), sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi angajări pe locurile de muncă vacante.
5) Prevederile articolelor privind concedierea colectivă nu se aplică în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe perioadă determinată, cu excepția cazurilor în care aceste concedieri au loc înainte de data expirării acestor contracte.
(6) Salariații care refuză reangajarea în condițiile de mai sus, nu vor mai beneficia de prevederile art.34”.
Așa cum rezultă din dispozițiile art.34 din C.C.M., sunt exceptați de la acordarea compensațiilor prevăzute la alin.1 al aceluiași articol angajații pe durata determinată și cei care se reangajează în decurs de 6 luni.
De asemenea, conform prevederilor art.35 alin.6 din C.C.M., nu se acordă plăți compensatorii în situația în care se reînființează postul desființat, reluându-se aceleași activități, în 45 de zile de la disponibilizare, iar salariatul disponibilizat prin concediere colectivă, ce primește prin comunicare scrisă oferta de a fi reangajat pe același post, nu își exprimă consimțământul în termen de 5 zile calendaristice de la primirea comunicării.
În speță, reclamantul a fost angajat în cadrul pârâtei, pe perioadă nedeterminată, începând cu data de 12.07.2005 (poziția 32 din carnetul de muncă – fila 7 din dosar), in funcția de inginer, astfel că la data încetării raporturilor de muncă, respectiv 05.06.2013, avea o vechime neîntreruptă în cadrul societății de 8 ani.
Reclamantul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de plățile compensatorii prevăzute de art.34 din contractul colectiv de muncă, întrucât raporturile de muncă dintre reclamant și pârâtă au încetat prin concediere colectivă, iar la data încetării raporturilor de muncă, reclamantul avea peste 8 de ani vechime neîntreruptă în cadrul societății.
Totodată, reclamantul nu se încadrează în categoria salariaților exceptați de la acordarea plăților compensatorii, conform prevederilor art.34 alin.2 din contractul colectiv de muncă, întrucât a avut încheiat contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată și nu s-a angajat în cadrul societății în termen de 6 luni de la data concedierii.
Nu sunt incidente în cauză nici prevederile art.35 alin.6 din contractul colectiv de muncă, invocate de către pârâtă, întrucât aceasta nu a făcut dovada că a oferit reclamantului, în termen de 45 de zile de la concediere, posibilitatea de a fi reangajat pe postul deținut anterior, în cazul reluării activității în aceleași condiții, respectiv dovada refuzului reclamantului de a primi oferta.
Instanța reține că oferta pârâtei, comunicată prin adresa nr.3906/14.11.2013, nu respectă prevederile art.35 din contractul colectiv de muncă.
Astfel, prin adresa nr.3906/14.11.2013(fila 28 din dosar), S.C. Hidroconstrucția S.A. - Sucursala R. M.-J. a solicitat reclamantului: ,,să se prezinte la sediul Sucursalei ,,R.M.-J, loc. D., ..15, parter - jud. Hunedoara, in vederea angajării, la contractele:
- C.L.7 Reabilitare rețele apa-canal, punct lucru Ineu – Pancota, județul A.
- C.L.12 Reabilitare rețele apa-canal, loc. Pecica, județul A.”.
În aceeași adresă s-a menționat că reclamantul are la dispoziție maxim 10 zile lucrătoare de la data comunicării adresei pentru a-si exprima in scris consimțământul cu privire la locul de muncă oferit.
Prin urmare, prin aceasta adresă nu s-a oferit reclamantului posibilitatea de reangajare pe același post și loc de muncă anterior deținute, ci au fost menționate doar lucrările de investiții unde ar putea fi angajat, situate în județul A..
De asemenea, reclamantul nu avea posibilitatea de a accepta oferta pârâtei, întrucât această ofertă nu cuprinde informațiile necesare, nefiind nominalizat postul oferit, pentru a-i permite acestuia să aprecieze în ce măsură oferta corespunde competențelor sale profesionale.
Nu are nicio relevanță mențiunea de la art.4 din decizia de concediere a reclamantului, conform căreia, va beneficia de compensațiile prevăzute de art.34 din C.C.M., în cazul în care, în termen de 6 luni de la data concedierii nu va fi chemat pentru reluarea activității, întrucât această mențiune nu corespunde prevederilor contractului colectiv de muncă invocate.
Instanța reține, pe de o parte, că modificarea clauzelor unui contract colectiv de muncă se poate face doar prin act adițional semnat de toate părțile care au încheiat contractul, conform prevederilor art.150 din Legea nr.62/2011 privind dialogul social, iar pe de alta parte, în decizia de concediere se face referire la rechemarea reclamantului pentru ,,reluarea activității”, deci pentru reînceperea activității avute anterior, ori reclamantului nu i-a fost făcută o astfel de ofertă.
În consecință, instanța reține că reclamantul este îndreptățit să primească însă două salarii de bază, așa cum solicită prin cererea de chemare în judecată. Astfel, pentru a beneficia de compensații constând în 2 salarii de bază, trebuie ca reclamantul să aibă o vechime neîntreruptă în cadrul pârâtei între 5 și 10 ani. Ori, această condiție este îndeplinită, el lucrând neîntrerupt în cadrul pârâtei în perioada 12.07._13.
În aceste condiții se încadrează în prima situație expusă de art. 34 alin. 1 din contractul colectiv de muncă, în tranșa de vechime de la 5 la 10 ani, fiind îndreptățit la 2 salarii de bază.
Față de considerentele expuse, instanța va admite cererea reclamantului C. N. și va obliga pârâta să plătească reclamantului contravaloarea a 2 salarii de bază, în temeiul prevederilor art.34 alin.1 din Contractul Colectiv de muncă pe anii 2010-2013, suma cuvenită urmând să fie actualizată în raport cu indicele de inflație până la data plății efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul C. N., CNP_, domiciliat in comuna Peștișani, ., județul Gorj și domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat D. C., cu sediul în Târgu-J., Bulevardul C. B., ., ., județul Gorj, împotriva pârâtei .– Unitatea de Construcții Montaj J., cu sediul în Târgu-J., ., județul Gorj.
Obligă pârâta să plătească reclamantului contravaloarea a 2 salarii de bază, în temeiul prevederilor art.34 alin.1 din Contractul Colectiv de muncă pe anii 2010-2013, suma cuvenită urmând să fie actualizată în raport cu indicele de inflație până la data plății efective.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Sentință executorie de drept.
Cu apel în termen de 10 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 14.05.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, S. V. U. | Asistent judiciar, E. B. | Asistent judiciar, C. R. |
Grefier, L. C. |
Red.C.R./ex.4
11 Iunie 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
