Acţiune în constatare. Sentința nr. 1614/2014. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1614/2014 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 29-09-2014 în dosarul nr. 883/98/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA – SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA nr.1614 F
Ședința publică din data de 29.09.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - M. A. G.
ASISTENTI JUDICIARI: A. S. și L. A.
GREFIER - P. M.
Pe rol, soluționarea litigiului de muncă privind pe reclamantul I. B. în contradictoriu cu pârâta O. P. S.A. BUCUREȘTI, având ca obiect acțiune în constatare (grupă de muncă).
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: reclamantul asistat de av. C. A. cu împuternicire avocațială la dosar (fila 4), reprezentantul pârâtei, cons.jr.V. S., cu împuternicirea nr. 3952/21.07.2014 depusă la dosar (fila 47) și martorii reclamantului, M. A. identificat cu CI. . nr._ și V. A. V. identificat cu CI . nr._.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual și procedura de citare, după care;
In baza art. 313-318 Cod pr.civ. instanța procedează la audierea martorilor, declarațiile acestora, separat consemnate, fiind atașate la dosar.
Părțile, pe rând, arată că nu mai au alte probe de solicitat, toate înscrisurile de care înțeleg să se folosească în susținerea acțiunii aflându-se deja la dosar. Sunt de acord ca dezbaterea fondului să aibă loc în această zi.
Instanța ia act că nu mai sunt alte cereri și nu s-au ridicat excepții, și nemaifiind probe de propus și dovezi de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească, fixează termen pentru soluționarea pe fond a cauzei tot astăzi și acordă cuvântul pentru dezbaterea fondului .
Apărătorul reclamantului, av. C. A. solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată în sensul de a se constata că activitatea desfășurată de reclamant în perioada 1981-1992 raportat la funcțiile deținute și la condițiile deosebite de lucru se încadrează în grupa a II-a de muncă.
Consideră că lipsa mențiunilor din carnetul de muncă referitoare la încadrarea în grupa de muncă nu îl poate priva de posibilitatea de a beneficia de pensia corespunzătoare muncii prestate, reclamantul putând beneficia de încadrare în grupa a II-a de muncă deoarece potrivit Ordinului nr. 50/1990 Anexa 2 pct. 125 și Ordinului nr. 125/1990 Anexa nr. 2 pct.3 a încărcat, descărcat și manipulat produse petroliere.
Ultima hotărâre depusă de pârâtă la dosar nu poate fi primită de instanță întrucât a
fost atacată cu apel, având termen de judecată în noiembrie 2014. Consideră că s-au făcut suficiente dovezi referitoare la condițiile de muncă (periculozitate și risc, mediu toxic) și funcția deținută (muncitor necalificat circulația mărfurilor, vânzător, lucrător gestionar șef stație), poziția pârâtei care nu a înțeles să acorde acest beneficiu a determinat reclamantul să vină în fața instanței să solicite acest lucru. Pentru faptul că pârâta nu a eliberat adeverința solicitată, întrucât nu deține acte în acest sens în arhivă, nu i se poate reține reclamantului vreo vină și nu îl poate prejudicia de drepturile prevăzute de lege. Mai mult, efectele acestei constatări sunt pentru viitor și nu se prejudiciază în nici un fel drepturile pârâtei.
Având în vedere că cea mai mare parte a colegilor săi beneficiază de drepturile pe care le conferă grupa a II-a de muncă apreciază că și reclamantul este îndreptățit în acest sens, trebuind a avea un tratament egal cu aceștia. A depus în susținerea cererii, hotărârea privind pe martorul M. A.. Consideră că odată recunoscută grupa a II-a de muncă chiar și numai pentru un singur salariat, acest drept trebuie recunoscut și ulterior, pentru că astfel s-ar crea un tratament discriminatoriu. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtei, cons.jr. V. S. pune concluzii de respingere a cererii reclamantului, ca nefondată, cu motivația prezentată pe larg în întâmpinare. Dorește doar să puncteze anumite aspecte și anume: societatea nu a putut elibera o adeverință în sensul celor solicitate de reclamant întrucât nu sunt îndeplinite condițiile încadrării acestuia în grupa a II a de muncă de vreme ce nu sunt documente în acest sens în arhiva societății; martorul M. A. a primit adeverință din partea fostei . e clar că acolo s a făcut o analiză amănunțită și a declarat că acesta a devenit ulterior sef de stație deci este clar că în această funcție avea alte atribuții.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza rămâne în pronunțare.
După deliberare,
INSTANTA:
Cu privire la litigiul de muncă de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 31.03.2014 sub nr._, reclamantul I. B. cu domiciliul în Slobozia nr. 99 .. MB 19, . ., CNP_ și cu domiciliul procedural ales la sediul C..Av. C. A., situat în Slobozia, ., . a chemat în judecată pârâta . cu sediul în București, ., sector 1, înreg. la ORC București sub nr. J_, având CUI_ pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauză instanța să constate că activitatea desfășurată de către acesta în perioada 11.02.1981 – 17.06.1992, în funcția de muncitor necalificat circulația mărfurilor, vânzător, lucrător gestionar șef stație, se încadrează în grupa a II - a de muncă.
În motivarea cererii sale reclamantul arată că și-a desfășurat activitatea în cadrul CDPP PECO București, ILPP PECO Slobozia, . respectiv M.I. CH.Centrala pentru desfacerea produselor petroliere PECO București, M.I.CH CDPP PECO Intreprindere pentru livrarea produselor petroliere PECO Slobozia și M.R.I. Dep. Industr. Chimice și Petrochimice, actualmente S.C. O. P. S.A., în perioada 11.02.1981 – 17.06.1992, având pe rând funcția de muncitor necalificat circulația mărfurilor, vânzător, lucrător gestionar șef statie, desfășurându-și activitatea în condiții nocive, grele și periculoase, drept pentru care solicită încadrarea în grupa a II–a de muncă a acestei activități.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile Ordinul nr. 50/1990 Anexa II pct. 125, Ordinul nr. 125/1990 Anexa 2 pct. 3, Ordinului MMFES nr.590/2008, art.266-267 din Legea nr.53/2003 republicată.
În dovedire solicită probele cu înscrisuri și 2 martori .
Cererea este legal scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art.270 Codul muncii.
Pârâta . a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului pentru neparcurgerea procedurii prealabile, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată, arătând că dovedirea vechimii în muncă precum și încadrarea în grupe superioare de muncă se face în baza mențiunilor din carnetul de muncă, forța probantă a acestui document fiind instituită de prezumția legală a corectitudinii mențiunilor din carnetul de muncă.
Prin încheierea de ședință din data de 25.08.2014, tribunalul a soluționat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată invocată de pârâta S.C. O. P. S.A. BUCUREȘTI, respingând-o ca nefondată, față de decizia Curții Constituționale cu privire la art. 2 alin.1 din Legea nr.192/2006.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Reclamantul I. B. în perioada 11.02.1981 – 17.06.1992 a exercitat funcția de muncitor necalificat circulația mărfurilor, vânzător, lucrător gestionar șef stație în cadrul CDPP PECO București, ILPP PECO Slobozia, . respectiv M.I. CH.Centrala pentru desfacerea produselor petroliere PECO București, M.I.CH CDPP PECO Intreprindere pentru livrarea produselor petroliere PECO Slobozia și M.R.I. Dep. Industr. Chimice și Petrochimice, actualmente S.C. O. P. S.A, așa cum reiese din carnetul de muncă al acestuia, aflat la dosarul cauzei, filele 10-25.
Încadrarea locurilor de muncă pentru perioada lucrată până la data de 01.03.1990 se făcea conform Ordinului nr. 50/1990.
Prin Ordinul nr. 50/1990 se precizează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cu condiții deosebite de muncă, care se încadrează în grupele I și II de muncă, în vederea pensionării, iar Ordinul nr. 125/1990 precizează aceleași activități, pentru perioada lucrată după data de 01.03.1990.
Ordinul nr. 50 din 5 martie 1990, pentru precizarea locurilor de munca, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II demunca în vederea pensionarii, emis de MINISTERUL MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MUNCII, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 20 martie 1990 prevedea: “În baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială și în conformitate cu prevederile art. 2 din Decretul-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția Muncii emit prezentul ordin, prin care se precizează locurile de munca, activitățile și categoriile de personal care lucrează în condiții deosebite, ce se încadrează în grupele I și II de munca în vederea pensionarii.
În grupa I de munca se încadrează locurile de munca, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 1.
În grupa II de munca se încadrează locurile de munca, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 2.
Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de munca, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de munca se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de munca concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).(…)
Dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de munca și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de munca în vederea pensionarii se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de munca conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale.”
De asemenea, potrivit Anexei 2 a Ordinului nr. 125/1990 a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Sănătății și Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii sunt prevăzute activitățile care pot fi încadrate în grupa a II –a de muncă, iar în cuprinsul Anexei 14 la CCM, sunt prevăzute, în mod expres ,activitățile care pot fi încadrate în grupa a II –a de muncă, respective:,,încărcare, descărcare și manupulare a produselor petroliere, a produselor toxice, caustice-corozive, pulverulente sau granulare, cât și a celor electroizolante”.
Potrivit art. 11 din Decretul nr. 92/1976: “(1) Datele privind activitatea depusă pe baza unui contract de munca se înscriu în carnetul de muncă, așa cum acestea rezultă din contract sau din actele originale eliberate de unități pe baza scriptelor pe care le dețin.”
Din carnetul de muncă al reclamantului, depus în copie la dosarul cauzei, rezultă că pentru activitatea desfășurată de către acesta, în perioada anilor 1981-1992, în funcția de muncitor necalificat circulația mărfurilor, vânzător, lucrător gestionar șef stație, nu a fost încadrat de către unitatea angajatoare în grupa a II –a de muncă.
Înscrierile din carnetul de muncă au forța juridică a unui înscris autentic, raportat la prevederile art. 15 din Ordinul nr. 50/1990. Pentru perioada în litigiu nu există nicio dovadă că reclamantul ar fi fost nominalizat conform pct. 6 din Ordinul 50/1990 pentru a fi încadrat în grupa a II-a de muncă, iar în arhiva unității angajatoare nu se regăsesc documente care să ateste faptul că activitatea desfășurată de reclamant a fost nominalizată de către conducerea societății și sindicatul acesteia, pentru a fi încadrată în grupa a II –a de muncă, nefiind emisă nicio decizie a unității angajatoare de încadrare în grupa I sau a II –a de muncă în ceea ce îl privește pe reclamant.
Activitatea de vânzare a produselor petroliere și a produselor complementare prin stațiile de distribuție nu presupune condiții deosebite de muncă, acest fapt rezultând și din adresa nr._/31 mai 1994 emisă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale –Direcția Generală de Asigurări Sociale și Pensii ( fila 50), rezultă că vânzătorii PECO nu lucrează în condiții nocive, pentru că își desfășoară activitatea în aer liber, nu lucrează în condiții grele pentru că nu depun un efort fizic în condițiile de microclimat nefavorabil și nu lucrează în condiții periculoase pentru că activitatea acestora, prin respectarea normelor de prevenire a incendiilor și de protecția muncii, nu poate fi considerată ca fiind o activitate periculoasă.
În cauză, instanța a dispus administrarea probei cu martori, fiind audiați numiții M. A. și V. A. V., foști colegi cu reclamantul și care au declarat că au desfășurat activitate în aceleași condiții cu reclamantul, respectiv activități de recepționare a produselor petroliere, efectuarea măsurătorilor de carburanți în rezervoare, comercializarea produselor petroliere la pompă, indiferent de condițiile meteo, unul din fiind pensionar gr. A II-a de muncă obținută în baza unei hotărâri judecătorești, celălalt nefiind pensionar și neavând stabilită nicio grupa de muncă (filele 68-71).
Instanța apreciază că faptul că la nivelul Sucursalei Peco Ialomița s-a acordat grupa a II-a de muncă altor salariați, nu constituie o dovadă că și reclamantul se încadra în grupa a II-a cât timp din adresa nr. 252/24.02.2014 emisă de O. P. SA (fila 9), a rezultat că în arhiva O. P. nu s-a putut identifica niciun act administrativ care să certifice faptul că reclamantul era încadrat în grupa a II-a de muncă.
Mai mult decât atât, instanța are în vedere și faptul că în anexa 2 a Ordinului nr. 125/1990, pentru perioada lucrată după 01.03.1990, la poz. 3 se menționează că încărcarea, descărcarea și manipularea produselor petroliere, a produselor toxice (alte categorii de personal decât cele prevăzute în Ordinul nr. 50/1990, anexa nr. 1, poz. 59), s-ar încadra în grupa a II-a de muncă, însă este necesară existența unor buletine de determinări de noxe, pentru a demonstra condițiile deosebite în care ar fi lucrat reclamantul, înscrisuri de care acesta nu a beneficiat și nici nu a produs probe care să ateste existența unor astfel de buletine în privința sa.
Coroborând întregul materialul probator aflat la dosarul cauzei și având în vedere dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul privește ca neîntemeiată cererea formulată de reclamant, urmând să o respingă motivat de faptul că unitatea pârâtă îi putea elibera, eventual reclamantului un înscris din care să rezulte faptul că ar fi lucrat la această unitate, funcțiile deținute de acesta, veniturile și sporurile de care a beneficiat, dar nu și grupa de muncă atâta timp cât în carnetul de muncă nu se operaseră aceste mențiuni, nu există nici un alt înscris care să emane de la conducerea pârâtei care să ateste că activitatea desfășurată de reclamant s-ar încadra în grupa II de muncă și pe care partea să-l folosească în susținerea acestei acțiuni.
In temeiul art.36 din Regulamentul de Ordine interioara al instanțelor judecătorești opinia asistenților judiciari este concordanta cu soluția si considerentele expuse in motivarea prezentei hotărâri.
Văzând si disp. art. 215 din Legea 62/2011.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de reclamantul I. B. cu domiciliul în Slobozia nr. 99 .. MB 19, ., CNP_ și cu domiciliul procedural ales la sediul C..Av. C. A., situat în Slobozia, ., . în contradictoriu cu pârâta . cu sediul în București, ., sector 1, înreg. la ORC București sub nr. J_, având CUI_.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Tribunalul Ialomița.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.09.2014.
P., ASISTENTI JUDICIARI, GREFIER,
M. A. G. A. S. și L. A. P. M.
Red.M./Tehn.PM/4ex...10.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
