Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 325/2014. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 325/2014 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 17-02-2014 în dosarul nr. 2802/98/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 325 /F
Ședința publică din data de 17 februarie 2014
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE - M. V.
ASISTENT JUDICIAR - A. S.
ASISTENT JUDICIAR - S. E.
GREFIER - T. A.
Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe reclamantul B. N. în contradictoriu cu pârâtul CENTRUL REGIONAL DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR CĂLĂRAȘI, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul, lipsind pârâta.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, procedura de citare, după care;
Reclamantul precizează că există neconcordanță între contractul depus de el la dosar și cel depus de pârât. Totodată, întrebat fiind, precizează că, în baza contractului încheiat cu pârâtul, a desfășurat activități de prestări servicii, contractul fiind unul de acest fel.
Tribunalul, în raport de precizările reclamantului, invocă excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea cauzei.
Reclamantul, având cuvântul cu privire la excepția invocată, arată că nu cunoaște cui aparține competența de soluționare a cauzei. Totodată, precizează că evaluează estimativ valoarea despăgubirilor ce trebuiau plătite de pârât la suma de 11.000 lei, plus penalități de întârziere.
Tribunalul urmează a rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra litigiului de muncă de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. unic_ la data de 05.12.2013, reclamantul B. N., domiciliat în Slobozia, bulevardul M. B., nr. 83, .. A, . CNP_, a chemat în judecată pârâtul CENTRUL REGIONAL DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR - C. - cu sediul în Călărași, . bis, CF_, pentru nerespectarea drepturilor salariale conform contractului de muncă „CONTRACT CIVIL DE PRESTARI SERVICII NR. 67/2013 – POSDRU/96/6.2/S/_”., solicitând ca prin hotărâre judecătorească pârâta să fie obligată la plata sumelor datorate conform contractului menționat precum și la la plata de daune si penalități in valoare de 20% din valoarea datorata, pentru intarzierea efectuării plații .
În motivarea cererii sale reclamantul arată că în perioada 29.05._13 a lucrat ca lector la Penitenciarul Slobozia . reconversie profesionala, organizat de C. Călărași, in proiectul "Formare, Consiliere, Ocupare - Model Interregional de Reintegrare a Persoanelor Private de Libertate".
Conform contractului menționat a efectuat un număr de 480 ore de instruire practica (a 32 lei/ora) si 240 ore de instruire teoretica (a 64 lei/ora), ceea ce a insemnat un program de 8 ore pe zi de luni pana vineri, in interiorul penitenciarului, in toata perioada menționata mai sus.
Potrivit aceluiași contract, in perioada respectiva acesta trebuia sa depuna pana in data de 5 ale lunii un raport asupra activității din luna anterioara iar C. Călărași, sa deconteze valoarea muncii prestate conform raportului de activitate si a contractului.
Reclamantul mai arată că a avut o înțelegere verbala ca sa aștepte pana in luna septembrie banii aferenți lunilor mai, iunie, iulie si august. In septembrie nu a primit niciun ban si i s-a promis ca la sfârșitul cursului va primi toata suma cuvenita. La terminarea cursului parata i-a promis din nou ca pana la sfârșitul lunii octombrie va primi cam jumătate din suma cuvenita si la 1 noiembrie a primit suma de aproximativ 4100 lei, ceea ce reprezintă cam un sfert din suma cuvenita (care nu ii acoperă nici măcar jumatate din împrumuturile făcute in perioada anterioara pentru întreținere si existenta). A incercat sa afle telefonic de la doamna director P. R. cand va primi si restul banilor, iar aceasta nu mai răspunde la telefon, dar arată că in momentul in care a vorbit telefonic cu aceasta, i s-a comunicat ca nu se stie nicio data calendaristica, cand va primi bani.
In luna mai cand a semnat contractul cu C. Călărași aceștia au venit cu 2 exemplare nesemnate de doamna director si fara stampila unității. Precizează că a semnat cele 2 exemplare si unul a rămas la el nesemnat de doamna director si fara stampila unității. De la 1 ale lunii octombrie pana la jumătatea lunii noiembrie a tot solicitat o copie a contractului cu semnătura doamnei director si stampila unității (măcar pe mail) iar nici pana in ziua de azi nu a primit aceasta copie.
Datorita faptului ca nu a avut contractul semnat si stampilat de către C. Călărași a fost nevoit sa apeleze la Penitenciarul Slobozia pentru eliberarea unei adeverințe care sa ateste ca a lucrat in incinta acestei unități, ceea ce a mai creat alte întârzieri, acesta fiind și motivul depunerii cererii la data de 05.12.2013.
D. urmare solicita plata sumelor datorate conform contractului incheiat cu C. Călărași si daune si penalizări in valoare de 20% din valoarea datorata conform legii pentru intarzierea efectuării plații deoarece, in aceasta perioada nu a mai putut desfășura alta activitate remunerata din care sa isi asigure cheltuielile necesare traiului si intretinerii, fiind nevoit sa apeleze la imprumuturi (un card de credit al părinților, imprumuturi la cunoștințe) la care plăteste dobânzi si pentru ca cele intamplate le considera ca umilitoare si jignitoare la adresa sa.
In dovedirea cererii a depus inscrisuri.
Cererea nu este motivată in drept.
Pârâtul CENTRUL REGIONAL DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR a depus întâmpinare în cauză prin care arată că între acesta și reclamant a intervenit contractul civil de prestări servicii nr 67/2013-POSDRU/96/6.2/S/_ în temeiul căruia reclamantul a efectuat, în calitate de lector, instruire teoretică și practică în cadrul Penitenciarului Slobozia ir perioada 29.05._13.
Acesta mai arată că anterior începerii cursului, curs care este ultimul în ordine cronologică din cadrul proiectului cu finanțare externă "Formare, Consiliere, Ocupare -Model Interregional de Reintegrare a persoanelor Private de Libertat”", un angajat al instituției s-a deplasat în Slobozia pentru rezolvarea mai multor aspecte ce țineau de buna derulare și implementare a acestui proiect. Ca urmare a fost contactat și reclamantul căruia i s-a prezentat dorința noastră și condițiile în care putem colabora. Angajatul pârâtei, dintr-o eroare umană, a avut asupra lui contractul de prestări servicii aferent acestui curs, care nu era în forma finală - acesta fiind motivul pentru care nu era semnat și ștampilat de către directorul instituției (astfel înscrisul pe care îl prezintă partea adversă nu are nici un fel de putere juridică).
Mai precizează că la momentul deschiderii cursului d-na director P. R. s-a deplasat la Penitenciarul Slobozia și personal a discutat și încheiat contractul în forma finală și valabil semnat și ștampilat de către ambele părți, fiecare parte deținând din acest moment un exemplar al contractului autentic.
Menționează ca la art. 5, alin. 3 din contract se precizează că "Plata onorariului stabilit cf. alin. 5.1 se va face după finalizarea fiecărei activități, conform graficului de desfășurare a activităților, în funcție de existența fondurilor bugetare aferente proiectului", iar la art.6.1 C. "se obligă să plătească onorariul" din care . contribuțiile conform Codului fiscal. Reclamantul cunoștea aceste articole și a fost de acord, fapt ce reiese din semnarea contractului de către dânsul. Își exprimă, astfel, dezaprobarea față de cele afirmate de reclamant că nu i s-a înmânat vreun exemplar valabil încheiat al contractului și nici nu înțelege de ce a apelat la o adeverință din partea Penitenciarului Slobozia care arată că a efectuat instruire în calitate de lector al cursului în interiorul penitenciarului.
Precizează că plata onorariilor pentru lectorii din cadrul acestui proiect se face în funcție de existența sumelor aferente în conturile noastre, sume care provin de la finanțatorul acestui proiect și care la rândul lui așteaptă rambursarea banilor din fondurile externe. Astfel există intervale de timp de la momentul încheierii unor activități/cursuri și până la momentul virării banilor în conturile noastre pentru a putea efectua plățile, intervale de timp care nu țin de voința pârâtei.
Pe întreg parcursul derulării cursului, a menținut legătura cu reclamantul, acesta având nevoie de ajutorul responsabilului de curs pentru a reuși să întocmească rapoartele și celelalte documente necesare dovedirii efectuării cursului. In acest context, reclamantul a solicitat în mai multe rânduri plata onorariului, însă de fiecare dată i s-a explicat situația de fapt și a fost încredințat că în momentul în care le vor fi virați banii, îl vor putea plăti și pe acesta.
Precizează pârâta că a înțeles situația reclamantului și la începutul lunii noiembrie, C. a putut sa îi plătească suma de 4171 lei, sumă ce reprezintă o parte din întreg onorariul urmând ca restul sa fie plătiți conform art.5 alin. 3 din contract așa cum a precizat mai sus.
A ales sa efectueze această plată către reclamant deși cursul la care a fost lector este ultimul din cadrul proiectului și mai există restanțe de plată la lectorii care au încheiat cursurile de dinaintea acestuia. Nu înțelege,de asemenea, pretențiile reclamantului cuantificate la 20% din valoarea datorată întrucât consideră că se află în interiorul condițiilor contractuale, iar dacă pârâtul nu le-ar fi respectat, atunci art. 13, alin.l al contractului stabilește daunele interese la 0,05% calculate la valoarea contraprestației neexecutate, executate necorespunzător sau cu întârziere.
În concluzie, solicită respingerea cererii ca netemeinică și nelegală.
În apărare, pârâtul a depus înscrisuri.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 24 mai 2013, între reclamant și pârâtă, a fost încheiat contractul civil de prestări servicii nr. 67/2013/POSDRU/ /96/6.2/S/_, în conformitate cu prevederile art. 1.851 – 1.873 Cod civil.
Obiectul acestui contract îl constituie executarea de activități cu caracter temporar, necesare implementării proiectului „Formare, Consiliere, Ocupare – Model Interregional de Reintegrare a Persoanelor Private de Libertate”, în urma încheierii acordului de parteneriat nr. 137/15.09.2009 încheiat între C. Călărași și FUNDAȚIA SCOALA R. DE AFACERI A CAMERELOR DE COMERT SI INDUSTRIE, FILIALA V..
În schimbul serviciilor prestate, reclamantul urma să primească un onorariu conform capitolului VI, art. 5 din contract.
În ședința de judecată din data de 17 februarie 2014, instanța din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale.
Pentru a stabili instanța competentă să soluționeze cauza dedusă judecății, Tribunalul va analiza convenția încheiată între părțile contractante pentru a stabili natura juridică a raporturilor ce decurg din aceasta.
Așadar, principala problemă pe care instanța trebuie să o elucideze este aceea de a stabili dacă raporturile juridice născute în baza convenției încheiate între părți sunt raporturi juridice de muncă or asimilate acestora de natură să genereze drepturi și obligații specifice dreptului muncii și prin aceasta de a atrage competența materială de tribunalului.
În acest sens reține că Art. 10 din Legea nr. 53/2003, definește contractul individual de munca, ca fiind contractul in temeiul căruia, o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remunerații denumite salariu.
Din analiza clauzelor contractuale și a terminologiei folosite de părțile contractante, reiese că această convenție are natura juridică a unei convenții de prestării servicii. Astfel, reclamantul a încheiat contractul în calitate de prestator și nu de salariat, iar pârâta de partener și nu de angajator.
De reținut faptul că toate aceste convenții de prestări servicii au natura juridică a unor contracte civile, mai precis contracte de locațiune a muncii și a serviciului și ca orice alte contracte, ele reprezintă legea părților, prin aplicarea principiului libertății contractuale.
Deși ambele sunt modalități de prestare a muncii, având același obiect – prestarea unei munci de către persoana fizică (angajat) și remunerarea (salarizarea) acestei munci de către beneficiar (angajator), între convențiile civile și contractele de muncă există și deosebiri.
Astfel, convențiile civile nu conferă calitatea de salariat prestatorului, cu toate consecințele ce decurg de aici; el nu beneficiază de salariu, ci de preț (onorariu în speță); răspunderea sa față de beneficiar este civilă (și nu disciplinară); in baza contractului individual de munca, salariul se plătește după cantitatea si calitatea muncii depuse, in timp ce in cazul prestărilor de servicii, se plătește numai rezultatul muncii antreprenorului; intre salariat si angajator se stabilește un raport de prepușenie, conform art. 1373 C. civ., lucru care nu se întâmplă in cazul contractului de prestări servicii, etc.
Potrivit art. 266 Codul muncii „Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.”. Conform art. 208 din Legea 62/2011 a dialogului social „ Conflictele de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal”.
În cauza pendinte, instanța constată că înscrisul ce consemnează convenția încheiată la data de 24.05.2013 între părțile din prezentul litigiu ,nu cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art.17 alin.2 și 3 Codul muncii, neputând fi asimilat contractului individual de muncă, ci convenția respectivă, fiind un contract de prestări servicii, în privința raporturilor dintre părți sunt incidente normele de drept civil și nu normele de dreptul muncii.
Prin urmare, litigiul dintre părți legat de neîndeplinirea obligațiilor contractuale nefiind un conflict de muncă pentru a atrage competența tribunalului, ci fiind un litigiu de drept civil, în conformitate cu prevederile art. 94 pct. 1 lit j C. proc. civ. competența de soluționare în primă instanță revine judecătoriei.
Având în vedere motivele anterior expuse va excepția de necompetență materială a Tribunalului Ialomița și va declina competența de soluționare a cererii formulată de reclamantul B. N. în contradictoriu cu pârâta CENTRUL REGIONAL DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR - C. în favoarea Judecătoriei Slobozia.
Văzând și dispozițiile art 132 alin 3 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență materială a Tribunalului Ialomița.
Declină competența de soluționare a cererii formulată de reclamantul B. N. – domiciliat în Slobozia, bulevardul M. B., nr. 83, .. A, . CNP_ în contradictoriu cu pârâta CENTRUL REGIONAL DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR - C. - cu sediul în Călărași, . bis, CF_, în favoarea Judecătoriei Slobozia.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 septembrie 2014.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
M. V. A. S. S. EugenToma A.
Red./tehnored. V. M.
2 ex./03.03.2014
| Acţiune în constatare. Sentința nr. 1429/2014. Tribunalul... → |
|---|
