Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 346/2014. Tribunalul IAŞI

Sentința nr. 346/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 29-01-2014 în dosarul nr. 9968/99/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 29 Ianuarie 2014

Președinte - I. D.

Asistent judiciar - A. B.

Asistent judiciar - A. T.

Grefier - L. G. O.

Sentința civilă Nr. 346/2014

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant T. L. P. și pe pârât . S. SRL, având ca obiect drepturi bănești DISJUNGERE.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Procedura este completă.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 22.01.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,

INSTANȚA

Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr._ la data de 26.09.2013 (astfel cum a fost precizată ulterior) reclamantul T. L. P., în contradictoriu cu intimata S.C. G4S C. S. S.R.L., a solicitat plata drepturilor salariale majorate, indexate și reactualizate cu indicele de inflație aferent orelor suplimentare efectiv lucrate, necompensate cu ore libere plătite și neremunerate pentru perioada 19.04._13, ore suplimentare ce reprezintă o oră de lucru în fiecare zi lucrată efectiv (jumătate de oră înainte de plecarea în cursă și o jumătate de oră după terminarea cursei), oră ce constituie timp de lucru conform art. 111 C.muncii, oră în care reclamantul se afla la dispoziția angajatorului și nu a fost remunerat. S-au mai solicitat cheltuieli de judecată.

Inițial cererea a fost înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului Iași dar la termenul de judecată din 11.09.2013 s-a dispus disjungerea cererii pentru fiecare reclamant în parte.

În motivarea acțiunii reclamantul arată faptul că a fost angajatul pârâtei ce are ca obiect de activitate transport valori. Activitatea concretă a reclamantului constă în:

 prezentarea obligatorie la serviciu înainte cu o

jumătate de oră de plecarea în cursă (începerea activității), timp în care se desfășoară activități de pregătire pentru plecarea în cursă (stabilite cu caracter de regulament intern în Procedurile operaționale standard CIT și alimentare ATM), nerespectarea acestora atrăgând sancționarea disciplinară;

 efectuarea cursei în baza foii de parcurs;

 după încheierea cursei desfășurarea timp de 30 de

minute a unor activități pentru ieșirea din serviciu, stabilite cu caracter de regulament intern în Procedurile operaționale standard CIT și alimentare ATM.

Pârâta – raportat la dispozițiile art. 95 R.I. – a pontat și plătit doar orele lucrate de reclamant pentru efectuarea curselor în baza foilor de parcurs, neplătind pentru fiecare oră în care reclamantul a desfășurat activitățile descrise mai sus. Invocă reclamantul practica judiciară – raportat la o altă perioadă.

Având în vedere faptul că orele solicitate reprezintă muncă suplimentară se solicită obligarea pârâtei la plata sporului de 100% stabilit prin CCM la nivel de unitate pentru anii 2011-2013.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 111, 123 și 166 C.muncii.

În dovedire s-a solicitat proba cu acte, cu interogatoriul pârâtei și cu expertiză contabilă. Au fost depuse punctele de interogatoriu și obiectivele expertizei contabile. S-au anexat o . acte, în copii certificate pentru conformitate cu originalul.

În termen legal pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii motivat de următoarele aspecte: reclamantul a fost angajatul societății pe funcția de agent transport valori, contractul individual de muncă încetând la data de 18.03.2013 ca urmare a desființării postului raportat la dispozițiile art. 65 al.1 Codul muncii.

Activitatea pârâtei este strict reglementată de o . acte normative speciale: Lg. 333/2003, HG 301/2012.

Astfel cum reiese din contractul individual de muncă programul de muncă al salariatului este inegal, acesta desfășurându-și activitatea în ture, în funcție de programul/comenzile beneficiarului și de necesitățile specifice activității de transport valori a societății.

Procentul cuvenit pentru plata orelor suplimentare ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere este prevăzut în cadrul art. 44 al.1 C.C.M. la nivel de unitate.

Din cuprinsul pontajelor și a statului de plată reiese, în mod evident, faptul că toate orele suplimentare prestate au fost achitate. Astfel, numărul de ore cu care salariatul a fost pontat pe o tură/zi/lună corespunde cu numărul de ore pentru care a fost plătit conform statului de plată. Toate orele suplimentare reținute prin pontajele efectuate se regăsesc în plată, toate orele suplimentare lucrate au fost luate în calcul sau, după caz, compensate cu zile libere, plătite.

În ceea ce privește situația invocată de reclamant pârâta arată faptul că s-a mai confruntat, în trecut, cu o astfel de situație astfel încât, începând cu anul 2011 a adus modificări asupra fluxului. Se arată faptul că întreaga activitate a salariaților – inclusiv semnarea condicii de prezență, deplasarea la vestiar pentru echipare, verificarea autoblindatei, preluare armament, verificare de securitate, igienizarea mașinii, predarea la sfârșit a armamentului …- este pontată și remunerată.

În consecință, orele efectiv lucrate, alături de ora necesară pregătirii pentru plecarea în cursă/revenirea la sediul G4S au fost înregistrate în condica de prezență ce este semnată de salariat și în care se atestă ora prezentării/terminării serviciului, se reflectă corespunzător în pontaje și în statele de plată.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 C.pr.civ. În dovedire s-a solicitat proba cu acte, fiind anexate o . acte – în copii certificate pentru conformitate cu originalul.

Instanța a încuviințat reclamantului proba cu acte, interogatoriul pârâtei și expertiză contabilă. S-a administrat proba cu acte de către ambele părți. S-a administrat și proba cu interogatoriul pârâtei, încuviințată reclamantului iar din proba cu expertiză contabilă reclamantul a fost decăzut astfel cum reiese din cele dispuse de instanță la termenul din 22.01.2014.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

Între părți există raporturi de muncă conform contractului individual de muncă depus la fila 5, în copie, contract încheiat pe o perioadă de trei luni începând cu 18.06.2007, prelungit ulterior și modificat, în final, în contract individual de muncă încheiat pe perioadă nedeterminată. În baza acestui contract reclamantul a deținut funcția de agent însoțire gardare persoane fizice și valori, programul de muncă fiind inegal conform pct. H.1.a din contract. Conform pct. H.1.b. programul de lucru se poate modifica conform contractului colectiv de munca sau a regulamentului intern.

Raporturile de muncă dintre părți au încetat conform actului depus, în copie, la fila 27 dosar – decizia nr. 2041/05.03.2013, temeiul de drept indicat fiind art. 65 al.1 Codul muncii.

Pârâta, prin întâmpinarea depusă la dosar, nu neagă efectuarea unor ore suplimentare dar afirmă că acestea au fost pontate și achitate sau, după caz, au fost compensate cu zile libere plătite.

În acest sens pârâta a depus la dosar atât statele de personal, condica de prezență, pontajele cât și statele de salarii pentru perioada invocată de reclamant.

Raportat la existența unei hotărâri judecătorești irevocabile prin care pârâta a fost obligată la plata acestor drepturi pentru o perioadă anterioară, pârâta a adus modificări prin reglementarea întregii activități – conform unor proceduri stricte de lucru, obligatorii pentru salariați (depuse la fila 65 dosar – Proceduri operaționale standard CIT și alimentare ATM) – în care a fost inclus și timpul necesar pregătirii pentru plecarea în cursă/revenirea la sediul angajatorului, timp ce se reflectă în pontaje și în statele de plată.

Reține instanța faptul că atât prin CCM la nivel de unitate înregistrat la MMFPS, Inspecția Muncii, ITM București sub nr. 265/22.06.2012 –depus la dosar, în copie – cât și prin R.I. aprobat prin decizia nr. 1947/19.10.2012 (dosar) s-a prevăzut posibilitatea efectuării muncii suplimentare în cadrul cap. IV .1, respectiv cap. II .1. Aceste dispoziții se coroborează cu precizarea pârâtei angajatoare conform căreia orele suplimentare efectuate au fost pontate și achitate sau, după caz, au fost compensate cu zile libere plătite.

Relevant în acest sens este și răspunsul pârâtei angajatoare la punctele de interogatoriu încuviințate de instanță reclamantului – depus prin registratura instanței la 7.11.2013 – prin care nu se contestă cele susținute de reclamant, afirmându-se faptul că reclamantul a fost remunerat pentru tot timpul cât a fost la dispoziția angajatorului, pontajele lunare și statele de plată incluzând timpul invocat de reclamant în cuprinsul acțiunii.

Conform art. 120 C.M. :”(1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 109, este considerata munca suplimentara.”; conform art. 122 C.M. :”(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia. (2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.“

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 168 Codul muncii, plata orelor suplimentare se dovedește prin semnarea statelor de plată precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit. În cauza de față nu s-a făcut nici o dovadă de către reclamant (sarcina probei aparținându-i; textul art. 272 Codul Muncii ce plasează sarcina probei în conflictele de muncă la angajator nu trebuie interpretat în sensul că angajatorul este ținut de proba faptului negative contrar celui pozitiv afirmat de angajat, respectiv să dovedească că nu datorează, corelativ simplei afirmații contrare a salariatului, ci, dacă acesta din urmă face dovada temeiului de fapt și de drept al pretențiilor sale, angajatorului îi revine sarcina de a dovedi că acestea nu sunt întemeiate sau că nu au o întindere pretinsă) asupra orelor lucrate peste programul normal de lucru.

În cauza de față doar efectuarea unei expertize tehnice în contabilitate ar fi putut evidenția dacă reclamantul a efectuat muncă suplimentară ce nu a fost remunerată sau compensată cu zile libere plătite; expertiza a fost încuviințată de instanță, însă față de faptul că reclamantul - nu numai că nu a achitat în termenul prevăzut de legiuitor onorariul provizoriu de expert, dar acest onorariu nu a fost achitat nici măcar până la următorul termen de judecată iar reclamantul nu a mai luat legătura cu apărătorul său pentru a-și manifesta vreun interes în efectuarea acestui probatoriu sau a soluționării acestei cauze – a fost decăzut din această probă, lucrarea nu a mai putut fi efectuată (instanța nu ar fi putut dispune efectuarea lucrării nici în baza rolului activ față de poziția reclamantului ce nu a mai luat legătura cu apărătorul său).

În aceste condiții instanța reține faptul că pârâta a respectat drepturile reclamantului așa cum sunt prevăzute de legislația muncii (națională) ce are la bază și dreptul comunitar, respectiv Directiva nr. 2003/88 din 4 noiembrie 2003 referitoare la unele aspecte ale organizării timpului de muncă.

Pentru considerentele expuse instanța va respinge acțiunea – astfel cum a fost precizată – formulată de reclamantul T. L. P. în contradictoriu cu intimata S.C. G4S C. S. S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea – astfel cum a fost precizată – formulată de reclamantul T. L. P., CNP_, cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat Tonica D. cu sediul în Huși, ..1, jud. V. în contradictoriu cu intimata S.C. G4S C. S. S.R.L. cu sediul în București, ..3, sector 2, înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_.

Executorie.

Cu drept de apel, care se va depune la Tribunalul Iași, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 29.01.2014.

Cu opinie în sensul prezentei hotărâri,

PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,

D.I. A.B. și A.T. L.G.O.

RED/TEHNORED – D.I./D.I.

4 EX – 17.02.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 346/2014. Tribunalul IAŞI