Anulare act. Sentința nr. 3768/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Sentința nr. 3768/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 10-09-2015 în dosarul nr. 5107/101/2015

Dosar nr._ - conflict de muncă-

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 3768

Ședința publică din data de 10.09.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE N. M. M.

Asistent judiciar L. A. P.

Asistent judiciar L. G.

Grefier D. M. Al-F.

Pe rol soluționarea acțiunii având ca obiect anulare act formulată de reclamantul C. N. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala de Îmbunătățiri Funciare M..

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul și consilier juridic I. M. C. pentru pârâtă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefiera de ședință care învederează că reclamantul a depus la dosar note scrise prin care completează petitele acțiunii, în sensul că solicită să se constate nulitatea procesului verbal nr.117/19.06.2015 încheiat de Birou executor Judecătoresc P. C., la care a anexat procesul verbal menționat, raport de expertiză contabilă întocmit în dosarul de executare nr.117/E/2012, notificarea nr.1827/2012 și decizia nr.34/11.07.2012 emise de ANIF- Filiala de Îmbunătățiri Funciare M..

Un exemplar al notelor scrise se înmânează consilierului juridic al pârâtei care depune la dosar delegație de reprezentare; arată că denumirea corectă a pârâtei este Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare- Filiala Teritorială D. J., iar Unitatea de Administrare M. este parte componentă a Filialei D. J..

Având în vedere susținerile consilierului juridic cu privire la denumirea corectă a pârâtei, se dispune conceptarea corectă a acesteia, respectiv Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială D. J..

Din oficiu, se ia o declarație reclamantului referitor la obiectul și petitele acțiunii, răspunsurile fiind consemnate în procesul verbal anexat la dosar.

Față de obiectul acțiunii așa cum a fost precizat de reclamant, se pune în discuție disjungerea petitelor având ca obiect anularea adresei nr.2021/10.10.2014 emisă de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Filiala de Îmbunătățiri Funciare M. și a procesului verbal din data de 19.06.2015 întocmit de executor judecătoresc P. C. în dosarul nr.117/E/2012, acordându-se cuvântul:

Reclamantul arată că nu este de acord cu disjungerea, susținând că înscrisurile respective conțin consemnări nereale.

Consilier juridic I. M. C. pentru pârâtă arată că este de acord cu disjungerea acțiunii referitor la aceste petite.

În baza art. 131 al.1 Cod pr. civ. se constată că instanța este competentă general, material și teritorial conform art. 208, art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, cu soluționarea petitelor referitoare la prelungirea termenului de prescripție a sentinței nr.959/2012 pronunțată de Tribunalul M., emiterea unui nou titlu executoriu, constatarea nulității notificării nr.1800/2012 și a deciziei nr.38/2012 emise de pârâtă.

În dovedirea acțiunii,reclamantul solicită audierea în calitate de martor a avocatului M. G. D. care l-a însoțit când s-a prezentat la societate în vederea reintegrării, pentru a dovedi că nu a refuzat reintegrarea pe post.

Consilier juridic I. M. C. pentru pârâtă arată că se opune la proba testimonială, deoarece starea de fapt rezultă din înscrisurile existente la dosar.

Instanța, analizând cererea de probatoriu formulată de reclamant, apreciază proba testimonială ca nefiind utilă cauzei, relevante în soluționarea acțiunii fiind înscrisurile.

Se ia act că reclamantul și reprezentanta pârâtei nu mai au alte cereri de formulat sau probe de solicitat și constatându-se terminată cercetarea procesului se acordă cuvântul asupra excepției autorității de lucru judecat invocată de pârâtă în raport de decizia nr.38/2012 și pentru dezbateri asupra fondului cauzei:

Consilier juridic I. M. C. pentru pârâtă solicită admiterea excepției referitor la anularea deciziei nr.38/2012 pentru motivele expuse în întâmpinare, în cauză fiind autoritate de lucru judecat invocând în acest sens disp. art.430 alin.1 și 2 Cod pr. civ .

Reclamantul C. N. arată că s-a mai judecat pentru anularea deciziei nr.38/2012, fiind întemeiată excepția invocată.

Pe fondul cauzei solicită admiterea acțiunii, prelungirea termenului de prescripție a titlului executoriu – sentința nr.959/2012 pentru a beneficia de executarea acestei sentințe și plata drepturilor cuvenite conform acestei sentințe, anularea notificării nr.1800/2012.

Consilier juridic I. M. C. pentru pârâtă solicită, pe fondul cauzei, respingerea acțiunii. În acest sens arată că referitor la petitul privind prelungirea termenului de prescripție pârâta a pus în executare de bună voie sentința menționată, termenul de prescripție fiind întrerupt, în cauză fiind aplicabile disp.art.709 Cod pr. civ. privind încheierea executării. Arată că în anul 2012 s-au desființat toate locurile de muncă, însă reclamantul a refuzat reintegrarea, acesta beneficiind și de concediu medical, reclamantul nefăcând dovada că a fost împiedicat de pârâtă să execute sentința.

În ceea ce privește petitul privind anularea notificării nr.1800/2012 solicită respingerea ca inadmisibil, întrucât această notificare este o corespondență care i-a fost comunicată reclamantului prin scrisoare recomandată.

Referitor la petitul privind eliberarea unui nou titlu executoriu arată că este neîntemeiat, deoarece sentința nr.959/2012 a Tribunalul M. a fost pusă în executare conform deciziei nr.34/2012, iar reintegrarea trebuia efectuată pe postul aprobat prin organigramă.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acțiunii de față constată următoarele:

La data de 04.06.2015 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului M. - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, acțiunea formulată de reclamantul C. N. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala de Îmbunătățiri Funciare M. (actuala Filială D. J.) solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună: prelungirea termenului de prescripție a titlului executoriu - sentința nr. 959/05.04.2012 pronunțată de Tribunalul M., constatarea nulității actului nr. 2021/10.10.2014, a notificării nr. 1800/06.07.2012 și a deciziei nr. 38/03.08.2012 emise de Filiala de Îmbunătățiri Funciare M..

În fapt, reclamantul a arătat că pârâta a fost obligată conform sentinței nr. 959/2012 la reintegrarea sa și la plata drepturilor salariale cuvenite, însă aceasta nu s-a achitat de drepturile legale, susținând că potrivit notificării nr. 1755/29.06.2012 a refuzat să fie reintegrat la data de 05.07.2012 și să semneze documentele necesare reintegrării, documente pe care, de fapt, le-a semnat la data respectivă.

Ulterior, la data de 06.07.2012, prin notificarea nr. 1800/2012 pârâta arăta că în data de 05.07.2012 s-a prezentat la sediul filialei, dar a refuzat semnarea documentelor pentru reintegrarea în muncă.

În data de 02.08.2012 reclamantul a arătat că s-a prezentat din nou la sediul pârâtei însoțit de avocatul M. G., însă s-a refuzat reintegrarea sa invocându-se că a refuzat în data de 05.07.2012 semnarea documentelor.

La data de 03.08.2012 filiala a emis decizia 38/2012 în care s-a consemnat că a refuzat semnarea documentelor pentru reintegrarea în muncă, urmând ca drepturile salariale să-i fie achitate până la 17.07.2012.

Reclamantul a mai arătat că față de această situație a formulat plângere penală, iar în fața organelor de urmărire penală, directorul și consilierul resurse umane din cadrul Filialei de Îmbunătățiri Funciare M. au dezmințit acuzațiile nefondate și au recunoscut că în data de 05.07.2012 a semnat documentele pentru reintegrarea în muncă. După 2 ani, Filiala de Îmbunătățiri Funciare M., prin actul nr.2021/10.10.2014, a invocat că în data de 05.07.2012 a refuzat semnarea documentelor privind reintegrarea. La data de 19.05.2015 executorul judecătoresc i-a înmânat actul nr.2021/10.10.2014 spunându-i că nu poate forța Filiala de Îmbunătățiri Funciare M. să-l reintegreze.

Față de actele emise necorespunzător adevărului de către Filiala de Îmbunătățiri Funciare M. reclamantul a susținut că a fost vătămat în drepturile sale prevăzute de sentința nr. 959/2012 pronunțată de Tribunalul M., solicitând desființarea acestor acte și emiterea unui nou titlu executoriu.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.706, art.175 noul Cod proc.civ.

În susținerea acțiunii reclamantul a depus în copie următoarele înscrisuri: sentința nr. 959/2012 pronunțată de Tribunalul M., notificările nr. 1755/29.06.2012, nr.1800/06.07.2012 și decizia nr. 38/03.08.2012 emise de Filiala de Îmbunătățiri Funciare M., cererile adresate executorului judecătoresc de către reclamant la 31.08.211 și 19.05.2015, 2 declarații date de reclamant la data de 24.09.2012, somația nr. 117/ E/2012 emisă de executorul judecătoresc, adresa nr. 2021/10.10.2014 emisă de Filiala de Îmbunătățiri Funciare M..

În procedura verificării cererii, în baza art.200 alin.1 Cod pr. civ. s-a solicitat reclamantului să indice obiectul acțiunii și să precizeze punctual petitele cererii, urmând să le motiveze pe fiecare în fapt și în drept.

Ca urmare, la data de 24.06.2015, reclamantul și-a completat cererea de chemare în judecată arătând că acțiunea are ca obiect punerea în aplicare a sentinței nr.959/05.04.2012 pronunțată de Tribunalul M., solicitând eliberarea unui nou titlu executoriu și constatarea nulității actului nr. 2021/10.10.2014, a notificării nr. 1800/06.07.2012 și a deciziei nr. 38/03.08.2012, cu cheltuieli de judecată.

Prin completările depuse reclamantul a reluat motivele de fapt expuse prin acțiunea inițială, invocând ca temei juridic art.175, art.706 Cod pr. civ .

Pârâta Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială D. J., Unitatea de Administrare M. ( fosta filială M.) a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.

Referitor la primul capăt de cerere privind prelungirea termenului de prescripție a sentinței nr. 959/2012 pârâta a solicitat respingerea ca inadmisibil, arătând că termenul de prescripție nu s-a împlinit, acesta fiind întrerupt prin punerea în aplicare în mod voluntar de către ANIF a sentinței nr. 959/2012, precum și prin deschiderea unui dosar de executare silită de către reclamant.

Potrivit art.709 alin.1 Cod proc.civ. după împlinirea termenului de prescripție, creditorul poate cere repunerea în termen numai dacă a fost împiedicat să ceară executarea datorită unor motive temeinice, însă reclamantul nu a fost împiedicat să ceară executarea, ci acest titlu a fost pus în aplicare.

Cât privește cel de-al doilea petit privind constatarea nulității actului nr. 2021/10.10.2014 și a notificării 1800/06.07.2012 pârâta a arătat că este inadmisibil, întrucât actul nr. 2021/2014 reprezintă un răspuns emis de Filiala M. la somația 117/E/2012 din data de 02.10.2014 comunicată de Birou Executor Judecătoresc P. C., reprezentând de fapt o corespondență între cele două instituții care nu poate fi supusă controlului de legalitate de către instanță, nefiind nici decizie, nici convenție care să producă anumite efecte sau vătămări reclamantului.

Notificarea nr. 1800/06.07.2012 reprezintă o adresă comunicată de către pârâtă reclamantului prin care acesta era invitat la sediul filialei pentru perfectarea actelor necesare reintegrării pe postul suplimentat, adresă care nu a produs niciun efect, fiind urmată de notificarea nr. 1827/11.07.2012 comunicată alăturat deciziei 34/11.07.2012 și de alte demersuri făcute de pârâtă pentru punerea în executare a sentinței nr. 959/2012.

În privința solicitării constatării nulității deciziei nr. 38/03.08.2012, pârâta a invocat excepția autorității de lucru judecat, față de prevederile art.430 alin.1 și 2 și art.431 alin.1 Cod proc.civ., arătând că Tribunalul M. prin sentința nr. 3489/08.10.2014 pronunțată în dosarul_ a respins ca tardivă contestația formulată de reclamant împotriva acestei decizii, soluție menținută prin decizia nr. 733/10.02.2015 a Curții de Apel C..

În ceea ce privește petitul privind eliberarea unui nou titlu executoriu, pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiat având în vedere că obligațiile impuse sentința nr.959/2012 au fost puse în aplicare în mod voluntar de către Filiala M..

De asemenea, prin procesul verbal întocmit la data de 19.06.2015 de către Birou Executor Judecătoresc P. C. s-a constatat că reclamantul nu mai poate fi reintegrat, deoarece a refuzat reintegrarea, drepturile salariale actualizate fiindu-i achitate la zi.

Referitor la punerea în executare a sentința nr. 959/2012, pârâta a arătat că pentru reintegrarea reclamantului filiala a făcut demersuri la centrala ANIF pentru aprobarea unui post corespunzător pregătirii profesionale a acestuia și pentru a fi reintegrat, iar prin decizia nr. 566/27.06.2012 s-a aprobat structura organizatorică și statul de funcții valabil începând cu 27.06.2012, suplimentate cu un post de muncitor calificat.

Prin decizia nr. 34/11.07.2012 Filiala M. a dispus anularea deciziei nr. 147/23.12.2011 prin care s-a dispus concedierea reclamatului, însă având în vedere notificările adresate acestuia și refuzul său de a fi reintegrat a fost emisă decizia nr. 38/03.08.2012 prin care s-a dispus încetarea aplicabilității pct.2 din decizia 34/11.07.2012, reclamantului fiindu-i achitate drepturile salariale pe perioada 31.12._12, potrivit dispozițiilor sentinței nr. 959/2012.

Ulterior, prin procesul verbal din data de 19.06.2015 întocmit de Birou Executor Judecătoresc P. C. s-a constatat că reintegrarea reclamantului s-a făcut conform deciziei nr. 34/11.07.2012, că acesta a refuzat reintegrarea în muncă, refuz care a determinat emiterea deciziei nr.38/03.08.2012 și a concluzionat că acesta nu mai poate fi reintegrat, drepturile salariale fiindu-i achitate la zi, actualizate cu rata inflației, respectiv suma totală de 6.378 lei, din care 5.908 lei baza și 470 lei inflația, conform ordinelor de plată anexate.

În susținerea apărărilor formulate prin întâmpinare pârâta a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: referatul de aprobare nr._/18.11.2011 emisă de ANIF, Ordinul nr. 229/18.11.2011 emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, organigrama și statul de funcții anexe la ordin, corespondența dintre Filiala de Îmbunătăți Funciare M. și Agenția pentru Îmbunătăți Funciare referitoare la punerea în executare a sentinței nr.959/2012, decizia nr. 566/27.06.2012 și statul de funcții începând cu 27.06.2012, deciziile nr. 34/11.07.2012 și nr. 38/03.08.2012, sentința penală nr. 1192/03.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tr. S., rezoluția din 30.10.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tr. S. dată în dosarul nr.4191/P/2012, ordonanța de clasare din data de 24.04.2015 dată de P. de pe lângă Judecătoria Tr. S. în dosarul nr.5451/P/2014, sentința nr. 3489/08.10.2014 a Tribunalului M., decizia nr. 733/10.02.2015 a Curții de Apel C., 3 ordine de plată a drepturilor achitate reclamantului, notă de debitare – creditare din luna aprilie 2015.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare arătând că susținerile pârâtei sunt neîntemeiate și că a semnat actele necesare integrării, reluând susținerile din acțiunea inițială.

De asemenea, reclamantul a mai depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: informarea conform art.17 Codul muncii, contract individual de muncă, răspunsurile nr. 1330/30.06.2014 și nr. 1956/25.07.2012 emise de Filiala de Îmbunătățiri Funciare M., întâmpinarea formulată de pârâtă în dosarul_, caracterizarea nr. 518/14.09.1999, extras din carnetul de muncă, plângerea penală întocmită de ANIF – Filiala M..

Analizând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată și reține următoarele:

Reclamantul C. N. a fost salariatul ANIF RA, Unitatea de Administrare M., Sucursala Teritorială D. O. și a desfășurat activitate ca lăcătuș mecanic la Formația Intervenții II Crivina - Vânju M..

Prin decizia nr.147/23.12.2011 emisă de fostul angajator s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului începând cu data de 31.12.2011, conforma art.65, 68 Codul muncii.

Decizia de concediere a fost contestată de reclamant, iar prin sentința nr.959/05.04.2012 pronunțată de Tribunalul M., irevocabilă prin decizia nr.6875/05.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost anulată decizia nr.147/23.12.2011, s-a dispus reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior concedierii și plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii și până la data reintegrării efective.

Prin acțiunea dedusă judecății reclamantul solicită prelungirea termenului de prescripție a sentinței nr.959/2012 pronunțată de Tribunalul M., emiterea unui nou titlu executoriu, să se constate nulitatea adresei nr.2021/10.10.2014, a notificării nr.1800/06.07.2012, a deciziei nr.38/03.08.2012 emisă de pârâta de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială D. J. ( fosta Filiala de Îmbunătățiri Funciare M.), precum și anularea procesului verbal nr.117/19.06.2015 întocmit de executorul judecătoresc P. C..

Analizând solicitările reclamantului instanța reține că pentru punerea în executare a sentinței nr.959/05.04.2012 pronunțată de Tribunalul M., pârâta a efectuat demersuri la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare pentru aprobarea postului de lăcătuș mecanic în cadrul filialei, în vederea reintegrării pe post a reclamantului conform titlului executoriu ( adresele nr.1606/13.06.2012, nr.1665/21.06.2012, nr._/29.06.2012, decizia nr.566/27.06.2012 emisă de ANIF, stat de funcții și organigrama Filialei de Îmbunătățiri Funciare M. la datele de 17.06.2012, 27.08.2012 ).

Urmare a acestor demersuri pârâta a emis notificările nr.1755/29.06.2012, nr.1800/06.07.2012 prin care i se aducea la cunoștință reclamantului să se prezinte în data de 05.07.2012, ora 0900, la sediul Filialei de Îmbunătățiri Funciare M. pentru perfectarea documentelor și a formalităților privind reintegrarea sa în muncă.

Prin decizia nr. 34/11.07.2012 emisă de ANIF - Filiala de Îmbunătățiri Funciare M. s-a anulat decizia nr.147/23.12.2011 de încetare a contractului individual de muncă al reclamantului (pct.1) și în conformitate cu dispozitivul sentinței nr.959/2012 și cu prev.art.80 alin.1, 2 Codul muncii s-a dispus, începând cu data de 31.12.2011, reintegrarea acestuia în muncă pe postul deținut anterior concedierii (pct.2). Măsurile dispuse pri această decizie au fost comunicate reclamantului la domiciliul său prin notificarea nr.1827/11.07.2012.

Ulterior, prin decizia nr.38/03.08.2012 emisă de ANIF- Filiala de Îmbunătățiri Funciare M. s-a constatat că reintegrarea efectivă a reclamantului nu se poate realiza, deoarece acesta a refuzat semnarea informării și a contractului individual de muncă. Prin aceeași decizie s-a dispus ca drepturile salariale să-i fie achitate pe perioada 31.12._12, întrucât s-a constatat că prevederile pct.2 din decizia nr.34/2012 își încetează aplicabilitatea la 17.07.2012.

Se mai constată că în vederea executării sentinței nr.959/05.04.2012 pronunțată de Tribunalul M., reclamantul s-a adresat executorului judecătoresc, fiind înregistrat dosarul nr.117/E/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc P. C..

Referitor la punerea în executare a sentinței nr.959/2012 reclamantul a formulat și plângere penală împotriva reprezentanților ANIF- Filiala de Îmbunătățiri Funciare M. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prev.de art.215 alin.1, 3 Cod penal și neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive privind reintegrarea în muncă a unui salariat prev. de art.262 din Legea 253/2003, republicată, iar prin rezoluția din 15.02.2013 dată în dosarul nr.3495/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta T. S. s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile sesizate.

De asemenea, prin sentința nr.1192/03.06.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. s-a respins ca nefondată plângerea formulată de reclamant împotriva acestei rezoluții.

Având în vedere situația de fapt expusă se constată că între reclamant și pârâtă există o stare litigioasă referitoare la punerea în executare a sentinței nr.959/2012 a Tribunalul M..

Cât privește petitul privind constatarea nulității deciziei nr.38/03.08.2012 emisă de ANIF- Filiala de Îmbunătățiri Funciare M., instanța urmează să analizeze excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă:

În acest sens se reține că, anterior, reclamantul a mai contestat această decizie, fiind înregistrat dosarul nr._ al Tribunalului M. în care s-a pronunțat sentința nr.3489/08.10.2014 prin care s-a respins acțiunea reținându-se că decizia a fost contestată cu încălcarea termenului de 45 de zile prevăzut de art.211 lit. a din Legea 62/2011, contestația fiind tardiv formulată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, iar prin decizia nr.733/10.02.2015 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost respins apelul ca nefondat.

În cauza de față se contestă aceeași decizie nr.38/03.08.2012 emisă de ANIF- Filiala de Îmbunătățiri Funciare M., însă față de faptul că prin hotărâre judecătorească definitivă pronunțată într-un litigiu anterior s-a reținut că contestarea deciziei este tardivă, se apreciază că în cauză operează autoritatea de lucru judecat referitor la termenul de contestare a acestei decizii.

Faptul că în litigiul anterior nu a fost analizat fondul contestației cu privire la decizia nr.38/03.08.2012 nu are relevanță în reținerea incidenței excepției menționate, cât timp s-a apreciat cu autoritate de lucru judecat că nu a fost respectat termenul de 45 de zile pentru contestarea deciziei.

Așa fiind se apreciază că este întemeiată excepția invocată de pârâtă, urmând să fie admisă.

Referitor la capetele de cerere privind prelungirea termenului de prescripție a sentinței nr.959/05.04.2012 pronunțată de Tribunalul M. și emiterea unui nou titlu executoriu invocându-se în acest sens disp.art.706 noul Cod de proc. civ, instanța reține următoarele:

Judecata litigiului ce a format obiectul dosarului nr._ al Tribunalului M. în care s-a pronunțat sentința nr.959/2012 s-a efectuat conform dispozițiilor reglementate de Codul de proc. civilă de la 1865, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, dosarul de executare silită nr.117/E s-a înregistrat în anul 2012, rezultând că procedura executării silite s-a efectuat conform Codului de proc. civilă de la 1865.

Noul Cod de proc. civ. aprobat prin Legea nr.134/2010 a intrat în vigoare la data de 15.02.2013, iar prin Legea nr.76/2012 s-a reglementat pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de proc. civ.

În art.3 alin.1 din Legea nr.76/2012 se prevede că „dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după .”.

În raport de disp. art.3 alin.1 din Legea nr.76/2012 se constată că punerea în executare a sentinței nr.959/2012 s-a solicitat în anul 2012 când erau în vigoare dispozițiile Codului de proc. civilă de la 1865.

Așa fiind, în cauză nu sunt incidente disp. art. 707( anterior art.706 )din noul Cod de proc. civ, republicat referitoare la efectele împlinirii termenului de prescripție, articol invocat de către reclamant.

În Cartea a V- a din Codul de proc. civ. de la 1865 este reglementată executarea silită, iar în

art. 405 - art.4053 este reglementată prescripția dreptului de a cere executarea silită, respectiv cazurile de suspendare, întrerupere a prescripției, repunerea în termenul de prescripție.

În cuprinsul Codului de proc. civ de la 1865 nu este reglementată instituția prelungirii termenului de prescripție, astfel că solicitarea reclamantului este lipsită de temei legal, cu atât mai mult cu cât referitor la executarea sentinței nr.959/2012 s-a constatat prin procesul verbal din 19.06.2015 încheiat în dosarul nr.117/E/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc P. C. că drepturile salariale, inclusiv inflația, au fost achitate reclamantului pe perioada 31.12._12, iar cât privește reintegrarea pe post nu s-a putut realiza, deoarece acesta a refuzat reintegrarea.

Având în vedere dispozițiile titlului executoriu reprezentat de sentința nr.959/2012 și conținutul procesului verbal din data de 19.06.2015 încheiat de Executorul Judecătoresc P. C. în dosarul nr. 117/E/2012, se apreciază că petitele referitoare la prelungirea termenului de prescripție a sentinței nr.959/05.04.2012 pronunțată de Tribunalul M. și emiterea unui nou titlu executoriu sunt neîntemeiate.

În ceea ce privește petitul referitor la constatarea nulității notificării nr.1800/06.07.2012 se constată că acest înscris reprezintă o înștiințare emisă de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala de Îmbunătățiri Funciare M. către reclamant referitoare la punerea în executare a sentinței nr.959/05.04.2012 și la exprimarea acordului sau refuzului său referitor la reintegrarea în muncă ( fila 9 dosar).

Prin urmare, notificarea nr.1800/06.07.2012 reprezintă o corespondență între fostul angajator și reclamant, care nu a produs efecte juridice și nu l-a vătămat pe acesta, întrucât nu este un act prin care s-au luat măsuri referitoare la încheierea, executarea, modificarea sau suspendarea contractului individual de muncă, iar solicitarea de constatare a nulității a acestei notificări este lipsită de temei legal.

În raport de considerentele în fapt și în drept anterior expuse, urmează să fie admisă excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă și să fie respins petitul privind constatarea nulității deciziei nr. 38/03.08.2012 emisă de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala de Îmbunătățiri Funciare M..

De asemenea, urmează să fie respinse petitele acțiunii referitoare la prelungirea termenului de prescripție a sentinței nr. 959/05.04.2012 pronunțată de Tribunalul M., emiterea unui nou titlu executoriu, constatarea nulității notificării nr.1800/06.07.2012.

Cât privește petitele având ca obiect constatarea nulității adresei nr. 2021/10.10.2014 emisă de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială D. J. și a procesului verbal din data de 19.06.2015 încheiat de Birou Executor Judecătoresc P. C. în dosarul nr. 117/E/2012, urmează să se dispună disjungerea și formarea unui dosar separat, având în vedere că sunt înscrisuri întocmite în dosarul de executare silită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Disjunge petitele având ca obiect constatarea nulității adresei nr. 2021/10.10.2014 emisă de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială D. J. și a procesului verbal din data de 19.06.2015 încheiat de Birou Executor Judecătoresc P. C. în dosarul nr. 117/E/2012 și fixează termen la data de 01.10.2015.

Dispune citarea părților.

Admite excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă și respinge petitul privind constatarea nulității deciziei nr. 38/03.08.2012 emisă de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala de Îmbunătățiri Funciare M..

Respinge petitele acțiunii formulate de reclamantul C. N. cu domiciliul în ., județul M. referitoare la prelungirea termenului de prescripție a sentinței nr.959/05.04.2012 pronunțată de Tribunalul M., emiterea unui nou titlu executoriu, constatarea nulității notificării nr.1800/06.07.2012 în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială D. J., cu sediul procesual ales în Drobeta T. S., bld. C. I, nr.1A, județul M. .

Cu apel, cale de atac care se depune la Tribunalul M..

Pronunțată azi, 10.09.2015 în ședință publică la sediul Tribunalului M.

Președinte,

N. M. M.

Cu votul consultativ al asistenților judiciari,

L. A. P. L. G.

Grefier,

Red./tehnored.: jud. NMM/ gref. AFM

Ex. 4/25.09.2015

Cod operator 2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Sentința nr. 3768/2015. Tribunalul MEHEDINŢI