Obligaţie de a face. Sentința nr. 4137/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Sentința nr. 4137/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 09-10-2015 în dosarul nr. 4137/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINTA Nr. 4137

Ședința publică din data de 09 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. R.

Asistent judiciar M. C. T.

Asistent judiciar C. O.

Grefier M. B.

Pe rol soluționarea acțiunii având ca obiect contestație decizie de concediere formulată de contestatoarea M. L. în contradictoriu cu intimata S.S.H. H. SA - SUCURSALA "PORȚILE DE F." Drobeta Tr.S..

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatoarea asistată de av. N. I. C. și consilier juridic C. T. pentru intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefiera de ședință, după care:

Reclamanta arată că se află în perioada de preaviz, nu mai este în concediu medical.

Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și probe de solicitat a acordat cuvântul pe fond.

Av. N. I. C. pentru reclamantă a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea deciziei nr. 127/23.04.2015 ca fiind nelegală, repunerea părților în situația anterioară, cu obligarea la plata dobânzii legale, cu cheltuieli de judecată.

A susținut că potrivit art.80 din Codul muncii este necesară anularea deciziei contestate și obligarea intimatei la plata unei despăgubiri egale cu salariile și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat dacă ar fi continuat să execute contractul individual de muncă până la data reintegrării efective. Depune chitanța de achitare a onorariului avocat.

Consilier juridic C. T. pentru intimată solicită respingerea contestației ca neîntemeiată și implicit respingerea tuturor capetelor de cerere adiționale și menținerea deciziei de concediere contestată ca fiind temeinică și legală.

A susținut că în cadrul Comp. Aprovizionare, Depozite Achiziții din cadrul societății intimate nu au fost desființate toate posturile de natura celui ocupat de contestatoare și au fost aplicate criteriile de stabilire a ordinii de prioritate, criteriul aplicat acesteia fiind acela de salariat cu evaluări minimale privind competența, pe categorii profesionale.

A solicitat de asemenea și admiterea cererii reconvenționale astfel cum a fost formulată.

A arătat că nu solicită cheltuieli de judecată.

Cu privire la cererea reconvențională formulată reclamanta prin apărător a solicitat admiterea acesteia în măsura dovedirii.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele;

Prin cererea adresată Tribunalului M. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 04.06.2015, reclamanta M. L. a formulat contestație împotriva Deciziei de concediere nr. 127/23.04.2015 emisă S.S.H. H. SA - Sucursala „Porțile de F." Drobeta T. S., urmând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună

anularea deciziei nr. 127/23.04.2015 ca fiind nelegală și obligarea intimatei la plata de despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat daca ar fi continuat să execute contractul individual de muncă până la data reintegrării efective - sume ce vor fi actualizate până la data plății efective; repunerea părților in situația anterioară emiterii deciziilor contestate, dispunând reintegrarea pe postul și funcția deținute anterior concedierii și obligarea pârâtei la plata dobânzii legale de la data emiterii deciziei contestate și până la data plății efective și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată conform art. 453 NCPC.

În fapt, reclamanta a arătat că S.S.H. H. SA - Sucursala „Porțile de F.", în calitate de angajator, a dispus încetarea contractului individual de muncă al său, prin decizia nr. 127/23.04.2015 în temeiul dispozițiilor art. 55 lit. c, art. 65 și art. 68 din Codul Muncii considerând că postul ocupat și anume acela de primitor distribuitor din cadrul compartimentului Aprovizionare Depozite Achiziții a fost desființat ca o consecință a modificării organigramei aprobate prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr. 1/13.02.2015.

A susținut că, este nelegală concedierea sa, nu este efectivă și nu are o cauză reală și serioasă așa cum prevăd dispozițiile imperative ale art. 65 din Codul Muncii deși pârâta susține că este în prezența unei concedieri colective.

A mai susținut că decizia de concediere nu cuprinde criteriile de stabilire a ordinii de prioritate întrucât în decizie se vorbește despre anumite criterii, dar acestea nu sunt analizate. Deși la art. 5 ultimul alineat din decizia contestată se precizează că la concediere s-a avut în vedere criteriul constând în evaluarea minimală privind competența, acest criteriu nu a fost aplicat niciodată nefiind supusă nici unei evaluări.

Mai mult, în decizia de concediere nu se menționează nici o structură de personal, nici numărul de posturi care au fost reduse, ci doar se amintește de un Program de restructurare - reorganizare care nu poate produce efecte juridice doar prin el însuși.

A motivat că, decizia este ambiguă întrucât lasă loc la interpretări diferite din moment ce stabilește o dată la care va înceta CIM - dată care nu este certă pentru că se revine prin mai multe decizii asupra acestei date respectiv a datei de începere a termenului de preaviz și implicit a datei încetării CIM.

Emiterea mai multor decizii prin care se stabilește o altă dată de începere a termenului de preaviz și implicit a datei încetării CIM dovedesc fără echivoc că nu este menționată în mod cert data încetării CIM, fapt ce constituie un motiv de nulitate al deciziei de concediere, decizie care oricum nu poate produce efecte juridice pe perioada suspendării CIM, în acest sens s-a pronunțat și C. prin decizia civilă nr. 5724/R/2012 publicată în revista de dreptul muncii nr. 1/2013, p. 136-146.

Practic în cauză este vorba despre o concediere, abuzivă, din voința angajatorului fără ca acesta să aibă motive serioase de reduceri de posturi și fără a exista o cauza reală și serioasă a concedierii sale așa cum prevăd în mod expres dispozițiile art. 65 și urm. din Codul Muncii fapt pentru care concedierea dispusă este nelegală.

A solicitat ca angajatorul să o despăgubească pentru prejudiciul material suferit din culpa sa, conform dispozițiilor art. 269 din Codul Muncii, dar si conform dispozițiilor art. 1489 alin. 2 cod civil si art. 1531-1535 Cod civil cu privire la dobânda legală.

S-a motivat că dobânda legală reprezintă câștigul, folosul, beneficiul realizabil de creditor prin reinvestirea sumelor ce i se cuvin fără să fie nevoit să facă dovada prejudiciului, existenta acestuia fiind prezumată, iar procentul este stabilit de legiuitor prin OG 9/2000 si ulterior prin OG nr. 13/2011.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 55, art.65, 68, 69, art. 76-80, art. 266-269 Codul muncii.

În dovedirea acțiunii, a solicitat proba cu înscrisuri și de orice alte mijloace de probă care vor rezulta din dezbateri.

În susținerea acțiunii a depus la dosar în copie: carte de identitate, deciziile nr.127/23.04.2015, nr.217/04.05.2015, nr.251/11.05.2015, nr.291/25.05.2015, nr.369/26.06.2015, nr.379/08.07.2015, nr.416/03.08.2015, nr.431/17.08.2015, nr.455/09.09.2015 și certificate de concediu medical.

Pârâta Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA, Filială a S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.A. București, a formulat întâmpinare și cerere reconvențională (în subsidiar), prin care a solicitat introducerea în cauză a S. H. SA arătând că S. H. SA Sucursala Porțile de F. nu are personalitate juridică, fiind un dezmembrământ al S. Hidriserv SA, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată și implicit respingerea tuturor capetelor de cerere adiționale, precum și menținerea Deciziilor de concediere contestate ca fiind legale și temeinice.

În subsidiar, pârâta a formulat cerere reconvențională împotriva reclamantei, prin care a solicitat obligarea la plata salariile compensatorii pe care angajatorul le va onora la plată, în cazul în care instanța de judecată va admite contestația așa cum a fost formulată.

A arătat că, Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA București, este societate cu personalitate juridică având ca unic acționar . și a fost înființată la data de 05.08.2013 ca urmare a finalizării procesului de fuziune prin care cele opt societăți de tip „H." au fuzionat prin contopire (fără lichidare) sub numele de Societatea HIDROELECTRICA-SERV SA (la data de 08.10.2014 societatea și-a schimbat denumirea din S. HIDROELECTRICA-SERV SA în Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA).

A arătat că prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor din data de 13.02.2015 s-a aprobat Programul de restructurare - reorganizare a S.S.H. H. SA pentru anul 2015 și pârâta, după parcurgea etapelor de procedură prevăzut de Codul Muncii, a emis Decizia de concediere nr. 127/23.04.2015 și următoarele, a dispus concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului, respectiv încetarea contractului individual de muncă, determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată și implicit respingerea tuturor capetelor de cerere adiționale și menținerea Deciziei de concediere contestată ca fiind legală și temeinică.

În fapt a arătat că, încă din luna iulie 2012, când unicul acționar al intimatei, ., a intrat în procedură de insolvență, cele opt filiale H. (care au constituit actuala societate S. H. SA) au început să aibă pierderi financiare însemnate, pierderi preluate prin fuziune, iar datorită scăderii bugetului de mentenanță era necesară reorganizarea activității ca urmare a situației economice dificile.

A susținut că, potrivit art. 40 alîn.(l) lit(a) din Codul Muncii, angajatorul are dreptul de a organiza, fără restricții sau limitări, diferitele compartimente din cadrul unității, de a efectua schimbări justificate de o mai bună organizare și eficientizare a activității, iar în raport cu aceasta să dimensioneze numărul de personal angajat pe diferite posturi, potrivit nevoilor reale ale acestuia.

A mai arătat că, motivele care au determinat concedierea nu țin de persoana salariatului, sunt adoptate în contextul restrângerii activității societății, în scopul administrării societății pe principiul rentabilității și eficientei economice, în vederea realizării unui management performant, pentru a avea ca efect reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor societății, conducând la rentabilizarea acesteia, astfel societatea fiind nevoită sa reducă personalul prin desființarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauză prin reorganizare.

A mai susținut că, motivele care determină concedierea sunt generate în principal de

scăderea bugetului de mentenanță al Hidroeléctrica S.A, care este principalul client al societății, cu efecte asupra reducerii activității la unele compartimente și riscul de a nu putea plați întreg personalul, investițiile noi și modernizările instalațiilor de producere a energiei electrice în hidrocentrale, vor avea ca efect în perspectivă reducerea bugetului de mentenanță al Hidroelectrica S.A; creșterea concurentei pe piața interna si nivelul ridicat al cheltuielilor proprii societății; lipsa ofertelor alternative de proiectare de specialitate și execuție a echipamentelor hidroenergetice și hidromecanice pe piața internă; nefinalizarea procesului de restructurare al societății, anterior fuziunii în dimensionarea ineficace a forței de muncă în corelare cu indicatorii specifici din bugetul de mentenanță al Hidroelectrica SA; comasarea unor activități / compartimente din cadrul structurii organizatorice a sucursalelor societății; restrângerea / întreruperea unor activități de servicii, reparații si T.; reorganizarea unor puncte de lucru si sedii secundare; dificultatea în a plăti facturile la furnizorii de produse, servicii și utilități; dificultatea în a plăti contribuțiile la bugetul de stat, al asigurărilor sociale și de sănătate; dificultatea în a asigura sursele financiare pentru plata salariilor și a creditelor.

În urma analizei efectuate asupra necesarului de posturi pe fiecare segment de activitate (T., compartimente de producție, rest servicii) desfășurat în cadrul sucursalelor Societății de Servicii Hidroenergetice H. SA, pârâta a apreciat ca fiind oportună desființarea a 388 de posturi la nivelul societății, cu reducerea aferentă a numărului de salariați din fiecare unitate componentă și segment de activitate, după reducerea posturilor neocupate de natura celor supuse desființării impunându-se astfel aprobarea Programului de restructurare - reorganizare 2015. ca măsuri urgente de redresare economică.

De asemenea, pârâta a arătat că, aplicarea efectivă a reducerilor de personal în raport de posturile desființate s-a făcut cu respectarea prevederilor Codului Muncii, analizând activitatea fiecărui salariat, a pregătirii și competențelor sale profesionale dovedite prin rezultate profesionale sau examen la propunerea conducătorului ierarhic, în ordinea prevăzută în program.

Totodată, pârâta a considerat că, în cauza de față au fost respectate prevederile art. 65 din Codul Muncii, desființarea locului de muncă ocupat de reclamantă, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acesteia este efectivă și are o cauză reală și serioasă, așa cum rezultă din organigrama societății și sucursalei din data de 01.03.2015 și ulterior programului de restructurare –reorganizare 2015.

A mai susținut că reclamanta a deținut funcția de primitor distribuitor în cadrul compartimentului Aprovizionare, Depozite Achiziții din cadrul Sucursalei Porțile de F., postul acesteia fiind suprimat, nemaigăsindu-se în schema de personal ulterioară aplicării programului de restructurare 2015.

Având în vedere că în cadrul compartimentului Aprovizionare, Depozite Achiziții din cadrul Sucursalei Porțile de Fler nu s-au desființat toate posturile de natura celui ocupat de reclamantă, au fost aplicate criteriile de stabilire a ordinii de prioritate, în respectarea dispozițiilor. art. 69 al. (2) si (3) din Codul Muncii, criteriul aplicat constând în evaluări minimale privind competența, pe categorii profesionale.

S-a susținut căpunctajul acordat în fișa de evaluare a performanței individuale pe anul 2014 al reclamantei este de 271 de puncte, inferior punctajului acordat numitului Sarcina V. care a înregistrat un punctaj de 274, iar reclamanta a semnat la data de 19.01.2015 fișa de evaluare, neavând nici o obiecțiune cu ocazia evaluării.

S-a mai precizat că, în cadrul Societății Hidroenergetice H. SA nu s-au efectuat alte încadrări, iar angajatorul a respectat și va respecta prevederile Codului Muncii, respectiv reangajarea cu prioritate a persoanelor concediate în cazul în care acest lucru se impune, a comunicat locurile vacante disponibile, fiind organizate concursuri pentru ocuparea acestora, iar lista locurilor de muncă vacante la data de 23.04.2015 a fost comunicată tuturor persoanelor afectate de concedierea colectivă.

Deși au fost trimise notificări privitoare la posturile disponibile tuturor persoanelor disponibilizate, reclamanta nu a optat pentru niciunul din posturile de mai sus, iar în urma concursului organizat postul a fost ocupat de un alt salariat care urma sa fie disponibilizat prin concedierea colectivă.

În ceea ce privește acuzația reclamantei potrivit căreia ar fi fost încălcate dispozițiile art. 69 alin 2 si 3 din Codul muncii, pârâta a susținut că aceasta este neîntemeiată, întrucât așa cum rezultă din documentele anexate, programul de restructurare pe anul 2015 a fost adus la cunoștința sindicatelor care au fost consultate înainte, în timpul și după notificarea înregistrată la S. H. SA sub nr._/20.03.2015 (transmisa tuturor sindicatelor de la nivelul societății, precum și AJOFM și ITM din București, N., Cluj, Argeș, Hunedoara, M.. V., A., O.).

Mai mult, din luna decembrie 2014, prin adresa 9550/19.12.2014 sindicatul a fost informat ca managementul societății va continua să depună eforturi pentru înregistrarea unui CCM unic la nivelul societății și să restructureze și să reorganizeze activitățile de la nivelul tuturor proceselor desfășurate în cadrul societății însă sindicatele/reprezentanții salariaților nu au formulat nici măcar o propunere, care să fie discutate/respectate de către angajator.

Referitor la criticile privind nerespectarea criteriilor de selectare a personalului ce urmează a fi concediat pârâta a precizat că acestea nu pot fi admise, în cazul reclamantei, deoarece postul pe care acesta îl ocupa acela de primitor distribuitor a fost suprimat.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 4137/2015. Tribunalul MEHEDINŢI