Acţiune în constatare. Sentința nr. 900/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 900/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 891/103/2014
Dosar nr._ - acțiune în constatare –
OPERATOR 3074 – CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 18.06.2014
SENTINȚA CIVILĂ NR. 900/C
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | - C. L. | - judecător |
- H. P. | - asistent judiciar | |
- D. M. | - asistent judiciar | |
- M. M. | - grefier |
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul M. M., cu domiciliul în . .. 63, județul N. și procedural ales în R., .. 63, județul N., în contradictoriu cu pârâta S.C. I. G. SA Bacău, .. 5, județul Bacău.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: reclamantul M. M., care se legitimează cu Cartea de identitate, CNP_, asistat de avocat R. C. și consilier juridic H. C., reprezentantul legal al pârâtei . BACĂU, martorii reclamantului E. I. și B. I..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței următoarele:
- obiectul dosarului este litigiu de muncă – acțiune în constatare;
- cauza se află la al doilea termen de judecată;
- stadiul procesual – fond;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
Instanța, în temeiul art. 321 din codul de procedură civilă procedează la audierea martorilor E. I. și B. I. propuși de reclamantul M. M., urmând ca depozițiile acestora să fie apreciate în raport cu celelalte probe din dosar.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin. 1 și 3 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească, iar părțile prezente fiind întrebate arată că sunt de acord ca dezbaterile fondului să urmeze la acest termen de judecată, astfel acordă cuvântul în susținerea cererii introductive de instanță.
Avocat R. C., pentru reclamantul M. M. reiterează susținerile din acțiunea introductivă de instanță solicitând ca, pe baza întregului material probator admiterea acțiunii așa cum a fost precizată, iar prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că, partea pe care o reprezintă în perioada 18.06.1975 – 02.11.1999 a desfășurat activitate în grupa a II a de muncă, în procent de 100% conform Ordinului nr. 50/1990, modificat și completat, cu consecința obligării pârâtei la eliberarea unei adeverințe în acest sens, fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic H. C., reprezentantul pârâtei susține că, în principiu, nu se opune admiterii acțiunii arătând că neoperarea mențiunilor în carnetul de muncă nu este din vina societății și că reclamantului nu i s-a putut elibera adeverința solicitată, întrucât din motive obiective - arhiva a fost sustrasă prin efracție de autori neidentificați, nemaifiind in posesia documentelor justificative, așa cum rezultă din probele administrate.
În baza hotărârii ce se va pronunța, vor elibera adeverința solicitată de reclamant cu cele constatate de instanță.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului N. sub numărul_ din data de 10.02.2014, reclamantul M. M., CNP_, cu domiciliul procedural ales în R., .. 63, județul N., a chemat în judecată pe pârâta S.C. I. G. S.A. Bacău cu sediul în municipiul Bacău, Calea Romanului, nr. 5, jud. Bacău, pentru ca în contradictoriu cu aceasta și pe baza probelor administrate să se dispună constatarea faptului că în perioada 18.06.1975 – 02.11.1999, a prestat activitate în grupa a II-a de muncă, în procent de 100%, conform Ordinului nr. 50/1990, solicitând și emiterea unei adeverințe în acest sens.
În fapt, reclamantul arată că în perioada 1975 – 1999 a fost angajat la Autobaza R., care ulterior și-a schimbat denumirea în S.C. ROMTRAN S.A. R., aceasta din urmă fiind preluată de către S.C. I. G. S.A. Bacău, activitatea astfel prestată, în funcția mecanic auto, fiind încadrată în grupa a –II-a de muncă, conform Ordinului nr. 50/1990.
Menționează reclamantul că în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, Casa Județeană de Pensii N. i-a solicitat, pe lângă carnetul de muncă și o adeverință care să ateste încadrarea în grupa a –II a de muncă pentru perioada în litigiu.
Mai arată reclamantul că în toată perioada lucrată la Autobaza R. a fost detașat din trei în trei luni la șantierul Canalul Dunărea Marea N., astfel încât consideră că îndeplinește condițiile legale pentru a fi încadrat în grupa de muncă pretinsă.
Învederează, de asemenea, reclamantul faptul că toți colegii alături de care a lucrat în aceeași meserie beneficiază de încadrare în grupa a II-a de muncă.
Întrucât este privat de dreptul de a ieși la pensie, arată reclamantul că s-a văzut nevoit să promoveze prezenta acțiune, în dovedirea căreia a înțeles să se prevaleze de proba cu înscrisuri, depuse în copie la dosarul cauzei, respectiv, actul de identitate, carnetul de muncă, adeverința nr. 1218 din 05.09.2000 eliberată de ., practică judiciară în materie, extras din carnetele de muncă ale numiților Burmuz P., E. I. și S. C., adresa eliberată de MMFPS sub nr. 315/RG/2673/DAS/03.10.2013, însoțită de Scrisoarea nr. 124/19.10.1994, Scrisoarea nr. 96/12.04.1996 și Actul nr. 5782/05.07.1991, adresa eliberată de MMPS sub nr. 5782/05.07.1991, adeverința nr. 1020/18.02.2013 eliberată de . Lucrări Drumuri și Poduri SA - Iași, adeverința nr. 468/17.12.2008 eliberată de ., adeverința nr. 468/17.12.2008, emisă de unitatea pârâtă, adeverința nr. 399/02.04.2002 eliberată de . ( f. 7- 35).
În dovedirea acțiunii promovate, reclamantul a solicitat și administrarea probei cu martorii: E. I. și B. I..
Pârâta a depus întâmpinare, prin care a arătat că a nu a putut soluționa favorabil solicitarea reclamantului vizând eliberarea unei adeverințe prin care să se certifice încadrarea activității în grupa a –II-a de muncă justificat de faptul că arhiva S.C. Romtran S.A. R. a fost sustrasă prin efracție de autori neidentificați.
Totodată, s-a învederat că unitatea nu se opune la eliberarea adeverinței pretinse în cauză.
În apărare, pârâta a depus în copie: adresa ISJ N., Poliția municipiului R. nr._/27/07.2006, proces verbal de cercetare la fața locului, adresele eliberate de unitate sub nr. 407/28.11.2005, respectiv nr. 522/27.07.2006 ( f. 45 –51).
Instanța, analizând probele administrate în cauză, raportat la textele legale incidente în materie, constată că acțiunea formulată este întemeiată, în parte, motivat de următoarele considerente:
Conform mențiunilor înregistrate în carnetul său de muncă, în perioada 18.06.1975 – 15.03.1976, reclamantul a avut calitatea de „elev curs calificare” la Autobaza R., transformată ulterior în ., în intervalul ulterior, 15.03.1976 – 02.11.1999, ocupând postul de mecanic auto ( lăcătuș mecanic auto, lăcătuș mecanic, lăcătuș montator agregate) în cadrul aceleași autobaze ( f. 10 – 13 ).
Ori, activitatea salarială desfășurată de către reclamant, prin specificul său, se încadrează în cele reglementate la pct. 184 și la pct. 208 din anexa II la Ordinul nr.50/1990, astfel cum a fost completat în anul 1994 prin Scrisoarea MMPS nr. 124/DA/ 19.10.1994, fiind prevăzută în aceleași condiții superioare de muncă și prin HG nr. 1223/1990 .
Acest aspect reiese și din depozițiile martorilor audiați în cauză, care confirmă atât calitatea pe care reclamantul a avut-o în cadrul firmei, implicit atribuțiile de serviciu exercitate efectiv, cât și faptul că acesta a prestat activitate în regim de șantier, astfel cum stabilesc textele de lege anterior invocate.
În acest context, se reține că,prin art. 1 din Ordinul nr. 50/1990, s-a prevăzut faptul că beneficiază de încadrare în grupa a II-a de muncă locurile de muncă, activități și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 2.
Astfel, potrivit prevederilor pct. 184 din Anexa II la Ordinul nr.50/1990, precum și ale pct. 104 din Anexa II la Ordinul nr.125/1990, se încadrează în grupa a II-a de muncă „ activitatea în sectoarele de demontări, decapări și degresări din întreprinderile de reparații auto, tractoare și utilaje, în vederea reparării .
De asemenea, punctul 208 din anexa nr. 2 la Ordinul nr. 50/1990, completat în 1994, prin pct. 2 la Scrisoarea MMPS nr. 124/DA/ 19.10.1994, ce se regăsește la fila 30 din dosar, prevede că beneficiază de grupa a II-a de muncă: „ Personalul de întreținere și reparații a utilajelor și mijloacelor de transport.
Mai mult decât atât, potrivit HG nr.1223/1990 privind încadrarea în grupa a II-a de munca, în vederea pensionarii, a unor locuri de munca sau activități din construcții-montaj, personalul în activitate și care a lucrat la locurile de munca sau activitățile cu condiții de munca nocive, grele sau periculoase de pe șantierele de construcții-montaj, grupurile de șantiere și întreprinderile - șantier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora: bazele de producție, depozitele, laboratoarele, unitățile de mecanizare, se încadrează în grupa a II-a de munca în vederea pensionarii, pentru întreaga perioada efectiv lucrată după 18 martie 1969.
Totodată, conform pct.3 și pct.6 din Ordinul nr.50/1990, beneficiază de încadrarea în grupele superioare de munca, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2, precum și personalul muncitor din construcții-montaj sau din alte activități, care realizează lucrări de extinderi, modernizări sau reparații ale capacităților de producție și care își desfășoară activitatea în aceleași condiții cu personalul beneficiarului încadrat în grupele I și II de munca.
Ori, activitatea desfășurată de către reclamant în cadrul societății pârâte, raportat și la perioadele în care acesta a fost detașat pe șantierele enumerate în conținutul cererii de chemare în judecată, prin specificul său, se încadrează în cele reglementate prin textele de lege anterior enunțate.
Așadar, raportat la situația de fapt și de drept reținută, instanța apreciază că activitatea desfășurată de către reclamant, în perioada analizată, cu excepția intervalului în care acesta a avut calitatea de elev, se încadrează în grupa de muncă pretinsă.
Evident pentru intervalul 18.06.1975 – 15.03.1976, în care reclamantul a avut calitatea de elev cursant, activitatea acestuia nu poate fi încadrată în grupa a –II-a de muncă, nefiind desfășurată în condițiile impuse de textele de lege invocate, acțiunea formulată în acest sens, apărând ca nefondată.
Având în vedere că pârâta . R. a preluat arhiva fostei Autobaze R., respectiv a ., se apreciază că cererea privind obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe referitoare la încadrarea activității reclamantului în grupa a-II-a de muncă, este întemeiată, unității pârâte revenindu-i această obligație în calitate de deținător al arhivei fostului angajator al acestuia.
În consecință, față de considerentele ce preced, în temeiul textelor de lege invocate, instanța urmează să admită în parte acțiunea formulată, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul M. M., CNP_, cu domiciliul în . . nr. 63, județul N. și procedural ales în R., .. 63, județul N., în contradictoriu cu pârâta S.C. I. G. SA Bacău, .. 5, județul Bacău și în consecință:
Constată că în perioada: 15.03._99, reclamantul a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă, în procent de 100%.
Obligă pârâta să elibereze reclamantului o adeverință din care să rezulte încadrarea acestuia în grupa a II-a de muncă, în perioada 15.03._99.
Respinge capătul de cerere privind încadrarea activității desfășurate de reclamant în aceeași grupă de muncă în perioada 18.06.1975 – 15.03.1976, ca nefundat.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la data comunicării, apel ce se va depune la Tribunalul N., secția I Civilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2014.
Președinte, Asistent judiciar, Grefier,
L. C. P. H. M. M.
Red./tehnored. L.C. 26.06.2014/tehnored. M.M. 26.06.2014, ex. 4
Cu votul consultativ al asistentului judiciar, D. M. în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată.
Opinia separată este în sensul respingerii acțiunii motivat de următoarele considerente: Reclamantul în perioada dedusă judecății pentru care solicită acordarea grupei a II-a de muncă, respectiv 18.06.1975 – 02.11.1999, a îndeplinit funcția de lăcătuș montator agregate și ulterior mecanic auto în cadrul ITA N. și Autobaza R..
Potrivit prevederilor art. 6 din Ordinul nr. 50/1990, încadrarea în grupa a II-a de muncă și nominalizarea în listele anexe trebuie să se facă prin îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică și nervoasă, risc deosebit de activitate și boli profesionale, etc.
De asemenea art. 7 din Ordinul nr. 50/1990 prevede că încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe cu condiția ca, pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru.
Conform art. 1 din Ordinul nr. 50/1990, beneficiază de încadrare în grupa a II-a de muncă locurile de muncă, activități și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 2.
Funcția deținută de reclamant așa cum este consemnată în carnetul de muncă: „mecanic auto, montator agregate, lăcătuș mecanic auto” etc. nu este nominalizată expres în cuprinsul anexei nr. 2 din Ordinul 50/190 la punctul 184.
Punctul 184 din anexa nr. 2 la Ordinul nr. 50/1990 prevede că se înscrie în grupa a II-a de muncă „activitatea în sectoarele de demontări, decapări și degresări din întreprinderile de reparații auto, tractoare și utilaje, în vederea reparării”.
Nu se poate reține că reclamantul prin activitatea desfășurată în cadrul „atelierului mecanic” a prestat o muncă prin care a executat exclusiv operațiuni de demontare, decapare și degresare o perioadă mai mare de 70% din timpul de muncă efectiv lucrat. Meseria ori activitatea de mecanic auto nu este prevăzută în cuprinsul Ordinului nr. 50/1990 ori în cuprinsul Ordinului nr. 125/1990 emis de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, ce reglementează situația pentru perioada lucrată după 01.03.1990. Mai mult de atât, activitatea principală ce se desfășura în cadrul locurilor de muncă în care lucra reclamantul era una de transport auto și nu de reparații auto.
Din probele administrate în cauza de față, nu se poate reține nici faptul că reclamantului i-ar putea fi aplicată H.G. 1223/1990, deoarece reclamantul nu a dovedit că întreaga perioadă dedusă judecății și-a desfășurat activitatea pe șantiere de construcții astfel încât să poată fi aplicată această hotărâre, din declarațiile de martori reieșind doar că o perioadă a fost detașat la construcția Canalului D. Marea neagră, însă fără a se cunoaște cu exactitate perioada în care a lucrat în condiții de șantier.
În opinia separată, nu poate fi reținută ca temei legal de acordare a grupei a II-a de muncă răspunsul nr. 124/DA/19.10.1994, deoarece această scrisoare nu reprezintă un act legislativ care să producă efecte juridice, ori să modifice actele legislative în vigoare. Mai mult, răspunsul este întemeiat pe prevederile H.G. 1223/1990, privitor la personalul de pe șantierele în construcții, ori așa după cum s-a arătat mai sus, nu se poate reține cu exactitate perioada lucrată pe șantier de către reclamant, el figurând ca angajat în cadrul fostei autobaze de transport R..
Pentru motivele expuse mai sus, opinia separată este în sensul respingerii acțiunii.
ASISTENT JUDICIAR,
D. M.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
